1. Preambul

PROGRAM DE GUVERNARE 2026-2028 Preambul România traversează o perioadă marcată de provocări economice, sociale și de securitate, care impun acțiune responsabilă, reforme structurale și o guvernare eficientă. În acest context, Guvernul și forțele politice care îl susțin își asumă stabilitatea politică și continuarea parcursului european și euroatlantic al României. Programul de guvernare 2026 –2028 urmărește consolidarea finanțelor publice, modernizarea administrației, creșterea competitivității economice și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor. Prioritățile majore ale guvernării sunt implementarea și finalizarea PNRR, accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE și întărirea securității naționale. Continuăm angajamentul asumat în fața românilor. Proiectul de modernizare al României nu este o promisiune punctuală, ci un proces de durată. Construim mai departe pe fundația creată, valorificând o parte dintre pașii deja făcuți Guvernarea responsabilă înseamnă nu doar să continuăm ce am început, ci și să evaluăm onest fiecare măsură implementată. Acolo unde rezultatele au confirmat așteptările, vom accelera ritmul de implementare. Unde birocrația sau neclaritățile legislative au încetinit procesele, am identificat măsurile necesare pentru eliminarea blocajelor și pentru asigurarea unei implementări mai eficiente Programul de guvernare este adaptat la realitățile economice actuale și la nevoile reale din teritoriu. Vom elimina blocajele identificate în etapa anterioară și vom direcționa resursele exact acolo unde impactul de multiplicare economică este maxim, garantând finalizarea proiectelor majore în infrastructură, sănătate și educație Acest program reprezintă continuarea fermă a direcției pe care am pornit: ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect deplin pentru cetățean . Nu reconstruim de la zero, ci consolidăm fundamentele deja așezate, transformând regulile stricte de disciplină financiară și transparență într-un mod permanent de lucru al statului. Rezultatele și lecțiile etapelor anterioare ne confirmă că dezvoltarea durabilă a României trebuie să se bazeze pe finanțe publice solide, instituții eficiente și respect pentru cetățeni. De aceea, vom continua reformele începute în jurul celor trei principii fundamentale: ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect pentru cetățeni. În același timp, contextul actual impune accelerarea dezvoltării și valorificarea oportunităților strategice aflate la dispoziția României. Astfel, pe fundamentul acestor trei principii, Guvernul va acționa în perioada 2026 –2028 prin patru direcții strategice majore: siguranța României (Programul SAFE), aderarea la OCDE, implementarea integrală a PNRR și absorbția completă a fondurilor europene. Până în 2028, Guvernul urmărește reducerea deficitului bugetar conform traiectoriei asumate , accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE, modernizarea infrastructurii și consolidarea capacității de apărare. Continuăm prioritățile începute și pe lângă cele trei principii deja consolidate (ordine în finațele publice, buna guvernare și respect pentru cetățeni) , ne calibrăm eforturile pe ținte precise. În noua etapă, motoarele noastre de dezvoltare, modernizare instituțională și reziliență națională vor fi axate pe patru piloni strategici: I. Siguranța pentru România. Consolidarea securității naționale prin Programul SAFE – Security Action for Europe: România va valorifica integral oportunitatea oferită de Programul SAFE, prin utilizarea celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul acestui instrument european pentru accelerarea înzestrării Armatei, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei naționale de apărare. Securitatea națională nu mai poate fi privită separa t de dezvoltarea economică. Investițiile în apărare, infrastructură strategică și capacități industriale vor contribui atât la întărirea capacității de protecție a României, cât și la crearea de locuri de muncă, stimularea producției interne și creșterea competitivității economiei naționale. II. Aderarea României la OCDE: Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică reprezintă un obiectiv strategic de țară. Vom accelera reformele necesare pentru alinierea României la standardele celor mai dezvoltate economii ale lumii, consolidând un cadru instituțional predictibil, transparent și favorabil investițiilor. Integrarea în OCDE va însemna mai multă încredere pentru investitori, politici publice mai bine fundamentate, administrație mai performantă și servicii publice mai eficiente pentru cetățeni. III. Implementarea și finalizarea PNRR: Planul Național de Redresare și Reziliență rămâne unul dintre principalele instrumente de reformă și modernizare ale României. Guvernul își asumă îndeplinirea strictă a jaloanelor și țintelor rămase, astfel încât reformele angajate să se transforme în rezu ltate concrete pentru cetățeni, economie și administrație. Prioritatea va fi finalizarea investițiilor mature, deblocarea proiectelor întârziate și utilizarea eficientă a resurselor disponibile, cu accent pe infrastructură, sănătate, educație, digitalizare și tranziție verde precum și închiderea PNRR în cele mai bune condiții. IV. Absorbția fondurilor europene: România trebuie să valorifice la maximum întregul buget european disponibil. Dincolo de PNRR, vom accelera absorbția fondurilor din Politica de Coeziune și din programele sectoriale europene, pentru a susține investiții esențiale în fiecare regiune a țării. Fondurile europene vor fi direcționate cu prioritate către proiecte cu impact real: infrastructură de transport, spitale, școli, digitalizarea administrației, sprijin pentru mediul de afaceri, dezvoltare locală și reducerea decalajelor dintre regiuni. Prin acești patru piloni, România trece de la o etapă de stabilizare la una de consolidare, accelerare și dezvoltare sustenabilă . Continuăm disciplina financiară și buna guvernare nu ca scopuri în sine, ci ca instrumente prin care garantăm siguranța cetățenilor, susținem protejarea puterii de cumpărare a populației, finanțăm modernizarea țării și consolidăm rolul României în Europa și în cadrul parteneriatului euroatlantic. Cele trei principii de guvernare reprezintă baza administrativă și financiară a acțiunii guvernamentale, iar cei patru piloni strategici constituie principalele motoare de dezvoltare, modernizare și creștere a competitivității României în următorii ani. Acest program reprezintă viziunea, dar şi baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate şi eficienţă. În faţa instabilităţii externe şi a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, prin criterii de performanţă, fără privilegii și rezolvarea aplicată a priorităților. În următorii ani, România are şansa de a deveni un stat modern, predictibil şi respectat atât în interiorul graniţelor sale cât şi în afara lor. Această şansă depinde de voinţa noastră comună de a face ceea ce trebuie făcut şi de a spune lucrurilor pe nume. Pentru cele trei principii, ordine în finanțe publice, buna guvernare, respect pentru cetățeni vom continua reformele începute astfel: Ordine în finanţele publice Continuarea consolidării finanțelor publice reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru stabilitatea economică și pentru credibilitatea României. După un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, România a fost nevoită să înceapă cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din ultimii ani. Chiar și după acest efort, deficitul rămâne estimat la aproximativ 6,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, ceea ce arată că ajustarea trebuie continuată cu fermitate, responsabilitate și coerență. România nu mai poate funcționa cu costuri de finanțare ridicate , cu dezechilibre bugetare persistente și cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ține cont de veniturile reale ale statului. Menținerea unui deficit ridicat înseamnă dobânzi mai mari, spațiu mai redus pentru investiții, presiune asupra bugetelor viitoare și vulnerabilitate în fața șocurilor economice sau geopolitice. De aceea, Guvernul își asumă continuarea reducerii deficitului prin măsuri clare de disciplină bugetară, reducere a risipei și prioritizare a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza realitatea bugetară și nu vom amâna deciziile necesare. Vom continua să intervenim acolo unde există cheltuieli ineficiente, suprapuneri administrative, programe fără impact sau mecanisme care consumă resurse publice fără rezultate măsurabile. Corecția bugetară trebuie făcută onest, echilibrat și echitabil, potrivit unui principiu simplu: toată lumea contribuie, iar statul începe prin a -și face ordine în propriile cheltuieli . Obiectivul nu este austeritatea ca scop în sine, ci recâștigarea stabilității financiare, reducerea costurilor de împrumut și crearea spațiului bugetar necesar pentru investiții, dezvoltare și siguranța cetățenilor. Consolidarea fiscal-bugetară sustenabilă poate fi asigurată inteligent prin măsuri simultane asupra reducerii deficitului bugetar și stimulare economică țintită asupra sectoarelor economice competitive. Echilibrul privind responsabilitatea fiscal-bugetară implică respectarea cu rigurozitate a țintelor de deficit și protejarea românilor cu venituri mici și medii, a pensionarilor, persoanelor cu handicap și mediului de afaceri român. Vom continua procesul de simplificare și clarificare a cadrului fiscal , astfel încât regulile să fie mai transparente, mai ușor de aplicat și mai echitabile pentru contribuabili. Accentul va fi pus pe eliminarea neclarităților, pe reducerea tratamentelor neuniforme și pe asigurarea unei aplicări corecte a legislației existente, astfel încât finanțarea serviciilor publice să se bazeze pe conformare, predictibilitate și responsabilitate. Vom consolida predictibilitatea fiscală ca principiu central al relației dintre stat, cetățeni și mediul de afaceri. Regulile fiscale trebuie să fie clare, stabile și anunțate din timp, astfel încât oamenii și companiile să își poată planifica veniturile, investițiile și deciziile economice. Obiectivul Guvernului este ca, prin reducerea deficitului, o mai bună colectare și un control mai riguros al cheltuielilor publice, să diminuăm presiunea asupra sistemului fiscal și să evităm schimbările frecvente de taxe. Predictibilitatea fiscală nu înseamnă blocarea reformelor necesare, ci asumarea lor transparentă, graduală și în dialog cu mediul economic. Pe partea de cheltuieli, Guvernul va continua procesul de evaluare, prioritizare și responsabilizare a investițiilor publice . Resursele bugetare vor fi direcționate către proiectele mature, cu impact economic și social ridicat, care pot fi finalizate într -un calendar realist și care contribuie la dezvoltarea infrastructurii, creșterea competitivității și reducerea decalajelor regionale. Programele de sprijin finanțate din fonduri publice vor fi evaluate continuu pentru a fi orientate către obiective economice clare: creșterea exporturilor, reducerea dependenței de importuri, dezvoltarea producției interne și creșterea valorii adăugate în economia națională. Sprijinul public trebuie să producă rezultate măsurabile, nu să întrețină dependențe sau mecanisme ineficiente. Pe partea de venituri, vom implementa măsuri cu impact în creșterea colectării acestora, îmbunătățirea activității de recuperare a arieratelor la bugetul general consolidat și reducerea evaziunii fiscale. În domeniul salarizării și pensiilor, Guvernul va acționa cu responsabilitate și echilibru, urmărind consolidarea încrederii în sistemele publice . Ne propunem ca acestea să fie mai clare, mai sustenabile și mai echitabile, protejând în același timp persoanele vulnerabile și asigurând că resursele statului sunt direcționate acolo unde nevoia socială este reală. Reformele structurale rămân o prioritate centrală a guvernării, deoarece ele sunt condiția pentru un stat mai eficient, o economie mai competitivă și servicii publice mai bune pentru cetățeni. În același timp, atragerea fondurilor europene trebuie să rămână un obiectiv strategic permanent, nu doar o obligație administrativă, ci principalul instrument prin care România își poate finanța modernizarea, reduce decalajele de dezvoltare și susține i nvestițiile esențiale în infrastructură, sănătate, educație, digitalizare și competitivitate economică. Totodată, România va valorifica mai eficient resursele naturale ale țării. Vom urmări stabilirea corectă și predictibilă a redevențelor, întărirea capacității de control a autorităților competente și creșterea transparenței în exploatarea resurselor. Resur sele naturale trebuie să contribuie mai consistent la dezvoltarea țării, la finanțarea serviciilor publice și la consolidarea securității economice naționale. Bună guvernare Vom continua cu reforma statului pe baza analizei cost-beneficiu. Vom introduce audituri ale activelor reale deținute de companiile de stat, pentru a identifica resursele neutilizate sau subutilizate și pentru a le pune în valoare. Aceste active vor putea fi valorificate în beneficiul comunităților locale, al economiei n aționale sau al investitorilor capabili să genereze valoare adăugată, locuri de muncă și venituri suplimentare pentru stat. Reforma companiilor de stat reprezintă o componentă esențială a acestui proces. Guvernul va evalua în mod continuu performanța economică, relevanța strategică și calitatea guvernanței acestor companii, urmărind aplicarea celor mai potrivite măsuri pentru fiecare situație. Vom reduce structurile administrative supradimensionate, vom limita politizarea funcțiilor de conducere și vom interveni ferm acolo unde companiile înregistrează pierderi cronice fără perspective reale de redresare. Companiile profitabile trebuie să contri buie la dezvoltarea economică și la bugetul public, printr-o administrare profesionistă și responsabilă. În același timp, vom eficientiza mai bine funcționarea activelor statului, inclusiv prin mecanisme transparente oferite de piața de capital, acolo unde acest lucru este oportun și avantajos pentru statul român. Dezvoltarea pieței de capital poate deveni un instrument important pentru finanțarea economiei, creșterea transparenței companiilor și mobilizarea capitalului românesc în proiecte de dezvoltare. Respect pentru cetăţeni Respectul față de cetățeni nu înseamnă doar politețe instituțională, deși aceasta trebuie să devină o regulă de bază în relația dintre stat și oameni. Respectul înseamnă, înainte de toate, demnitate, corectitudine, echitate și servicii publice decente. Statul trebuie să fie în slujba cetățeanului, nu deasupra lui. De aceea, vom continua să construim o administrație care tratează oamenii cu respect, oferă răspunsuri clare, reduce birocrația și folosește resursele publice cu responsabilitate. Vom susține meritocrația, demnitatea muncii și performanța ca principii fundamentale ale unui stat modern. Privilegiile nemeritate, tratamentele preferențiale și mecanismele care recompensează apartenența în locul competenței slăbesc încrederea cetățenilor în instituții. România are nevoie de un sistem public în care oamenii corecți, profesioniști și dedicați sunt sprijiniți și recompensați, iar resursele sunt alocate în funcție de rezultate. În același timp, respectul pentru cetățean înseamnă și grijă față de cei vulnerabili, un acces cât mai echitabil la sănătate și educație pentru toți. Un stat responsabil nu abandonează persoanele aflate în dificultate, dar nici nu poate susține risipa sau ineficiența. Solidaritatea trebuie să fie reală, țintită și orientată către cei care au cu adevărat nevoie de sprijin. Sănătatea este una dintre cele mai importante expresii ale respectului față de cetățeni. Sistemul sanitar trebuie reformat cu responsabilitate, astfel încât pacientul să fie în centrul deciziei, iar resursele să fie folosite acolo unde produc cele mai bune rezultate. Vom urmări o organizare mai eficientă a serviciilor medicale, reducerea formelor de spitalizare care nu sunt justificate medical, dezvoltarea serviciilor ambulatorii și a medicinei preventive, precum și încurajarea cooperării între spitale prin consorții și rețele medicale funcționale. Resursele publice pentru sănătate vor fi alocate în funcție de nevoile reale ale pacienților, calitatea serviciilor și eficiența actului medical. Parteneriatul cu furnizorii privați poate avea un rol util, dar trebuie să se desfășoare în condiții clare, tr ansparente și corecte, astfel încât banii publici să finanțeze servicii medicale reale, stabile și accesibile pentru pacienți. Obiectivul nostru este un sistem sanitar mai corect, mai eficient și mai apropiat de oameni, în care pacientul este respectat, personalul medical este valorizat, iar finanțarea publică produce rezultate concrete pentru sănătatea cetățenilor. Respectul înseamnă şi predictibilitate. Vom reglementa corect pensionările din toate domeniile, vom combate pensionările anticipate nejustificate şi vom aplica un regim fiscal coerent pentru toţi cetăţenii, fie că sunt angajaţi, antreprenori sau liber profesionişti. România are nevoie, mai mult ca oricând, de un proiect de țară realist și responsabil, capabil să răspundă provocărilor prezentului și să valorifice oportunitățile viitorului. Realizarea acestui obiectiv presupune un efort comun al instituțiilor statului, al mediului politic, economic și social, bazat pe cooperare, responsabilitate și viziune pe termen lung. În următorii ani, ne propunem o Românie mai puternică, mai sigură și mai prosperă, cu o economie competitivă, instituții reformate și performante, servicii publice de calitate și un respect autentic pentru cetățeni. Principiile generale pentru cei patru piloni strategici I Siguranța pentru România. Programul SAFE – o Românie sigură, cu apărarea integrată în dezvoltarea economică România trebuie să trateze securitatea națională nu doar ca obligație strategică, ci și ca investiție în dezvoltare, industrie, infrastructură și reziliență economică. În actualul context geopolitic, o țară sigură este o țară care are capacitate de apărare, infrastructură strategică, industrie funcțională și instituții capabile să răspundă rapid la riscuri. Un obiectiv major va fi conectarea Moldovei și a regiunilor estice ale României prin infrastructură modernă, cu dublă utilizare civilă și militară . Prin Programul SAFE, România are oportunitatea de a utiliza resurse europene semnificative pentru accelerarea înzestrării militare, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și relansarea industriei naționale de apărare. Aceste inv estiții trebuie integrate în economia reală, astfel încât fiecare proiect de securitate să producă și efecte economice: locuri de muncă, producție internă, transfer tehnologic, capacități industriale și dezvoltare regională. Programul SAFE trebuie să devină un accelerator pentru proiectele de infrastructură care unesc România și reduc decalajele istorice dintre regiuni. Conectarea Moldovei la marile coridoare europene de transport nu este doar o prioritate de dezvoltare region ală, ci și o investiție în securitatea națională, în reziliența economică și în capacitatea României de a acționa rapid în situații de criză. Obiectivul Guvernului este ca România să devină mai sigură și, în același timp, mai competitivă. Investițiile în apărare trebuie corelate cu politica industrială, cercetarea, inovarea, infrastructura de transport, energia, digitalizarea și pregătirea forței de muncă. Apărarea nu trebuie privită izolat, ci ca parte a unui proiect național de reziliență și modernizare. Programul SAFE va fi utilizat pentru a consolida rolul României pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, dar și pentru a crea valoare adăugată în economia națională. România trebuie să cumpere inteligent, să producă mai mult în țară, să atragă parteneriate industriale și să dezvolte lanțuri de furnizori românești în jurul marilor investiții de apărare. Prin această abordare, securitatea devine un motor de dezvoltare, iar investițiile în apărare devin investiții în viitorul economic al României. II Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică . Integrarea în OCDE va însemna mai multă încredere pentru investitori, politici publice mai bine fundamentate, administrație mai performantă și servicii publice mai eficiente pentru cetățeni chiar dacă unele reforme presupun rigoare și decizii exigente, asumate gradual și cu menținerea unui echilibru social. Beneficiile macroeconomice ale aderării includ îmbunătățirea ratingului de țară, ceea ce va facilita accesul României la finanțare internațională în condiții mai avantajoase. Această îmbunătățire a percepției internaționale asupra economiei românești va co ntribui la stabilitatea macroeconomică și va crea un cadru favorabil pentru implementarea reformelor structurale necesare. Prin aderarea la OCDE, România va beneficia de mecanisme consolidate de coordonare și supraveghere a politicilor economice, care prom ovează convergența și creșterea economică durabilă. Aceasta include adopţarea unor politici fiscale mai eficiente, îmbunătăţirea sistemului de management al finanțelor publice și consolidarea cadrului de concurență. Din perspectiva mediului de afaceri, aderarea la OCDE va genera beneficii directe și concrete, venind în sprijinul agendei de reforme și al modernizării economiei naționale și va îmbunătăți accesul la finanțare. III Implementarea și finalizarea PNRR . Obiectivul imediat este adoptarea reformelor asumate, atragerea integrală a fondurilor disponibile și valorificarea la maximum a oportunităților de finanțare din PNRR. Eventualele ajustări sau perfecționări ale reformelor pot fi realizate ulterior, fără a periclita accesul la resursele europene. Adoptăm reformele, atragem fondurile europene și valorificăm integral resursele disponibile prin PNRR, pentru ca ulterior să putem ajusta și perfecționa politicile publice fără a pune în pericol finanțarea europeană. Livrarea reformelor asumate și m aximizarea granturilor disponibile prin PNRR, cu obiectivul de a atrage integral componenta nerambursabilă și de a minimiza orice risc de pierdere a fondurilor europene. Guvernul va concentra efortul administrativ și politic pe jaloanele și țintele care condiționează plata granturilor, pe reformele cu impact structural și pe investițiile care pot fi finalizate în termen. Prioritatea este ca România să transforme angajamentele din PNRR în rezultate concrete, să evite dezangajările și să salveze maximum din alocarea disponibilă. IV Absorbția fondurilor europene: Creșterea nivelului absorbției fondurilor europene și accelerarea ritmului de implementare a proiectelor de investiții pentru a multiplica efectul în economie al fondurilor europene. Nivelul actual al absorției este 31,49%, respectiv 9,7 mld euro, raportat la 31 mld euro (dacă includem și prefinanțarea în sumele totale primite de la nivelul Comisiei Europene); Absorția programelor naționale este de 36,29% (8 mld euro absorbție, raportat la o alocare de 22,0 mld euro); Absorția programelor regionale este de 19,61% (1,75 mld euro, raportat la o alocare de 8,92 mld euro). Creșterea gradului de absorbție și accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene, prin simplificarea cadrului legislativ și procedural, reducerea birocrației și eficientizarea mecanismelor de gestionare. Obiectivul este valorificarea integrală a resurselor europene disponibile, maximizarea impactului investițiilor în economie și asigurarea unei tranziții eficiente către viitorul cadru financiar european. V. Măsuri prioritare PRIORITĂȚI GUVERNAMENTALE PE ARII SECTORIALE