Program electoral Sebastian-Constantin Popescu 2025

Inițierea unui referendum consultativ în România și Republica Moldovapentru validarea democratică a voinței populare privind reunificarea.

Dialog constant la nivel înalt cu Președintele Republicii Moldova și autoritățile de la Chișinău, în spiritul respectului reciproc, fără presiuni, dar cu determinare frățească.

Argumente pentru Reunire

Identitate comună: aceeași limbă, istorie, cultură, credință;

Sprijin masiv al populațieiîn ambele state pentru unire (conform sondajelor recente);

Reunirea ar întări România pe plan internațional, economic și geopolitic;

Republica Moldova ar beneficia de sprijin european accelerat și de securitate garantatăprin apartenența la UE și NATO.

Un proiect național, nu doar politic

Unirea nu este o misiune de campanie electorală. Este un proiect de țară, care depășește un mandat sau un om politic. De aceea, voi cere tuturor forțelor democratice responsabile să sprijine acest proces în mod transparent, etapizat și deschis tuturor cetățenilor.

Concluzie: România Mare este România Dreaptă

În 1918, am arătat lumii că o națiune unită este o națiune respectată. Astăzi, putem face istorie din nou – nu prin forță, ci prin demnitate, fraternitate și voință democratică.

Unirea cu Republica Moldova nu este doar posibilă. Este necesară. Este legitimă. Și este datoria generației noastre să o înfăptuiască.

România Mare este România Viitorului. Iar eu voi fi președintele care își pune semnătura și inima pe acest ideal.

România – un membru loial și activ al Uniunii Europene și NATO

În mandatul meu de Președinte, România va rămâne ferm angajată în cadrul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice (NATO). Această opțiune strategică este ireversibilă și vitală pentru prezentul și viitorul țării noastre.

România este astăzi mai sigură, mai stabilă și mai conectată la valorile democratice europene datorită acestor două mari alianțe. Apartenența la UE și NATO nu este doar o alegere geopolitică, ci o ancoră de civilizație, o garanție a păcii, a suveranității și a dezvoltării durabile.

Avantajele apartenenței la NATO

Securitate colectivă:NATO asigură protecția României în fața oricărei amenințări externe. Într-o lume instabilă, articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic (un atac asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor) reprezintă cea mai solidă garanție de apărare.

Modernizarea armatei:România a beneficiat de investiții semnificative în apărare și tehnologie militară, contribuind la creșterea capacităților proprii.

Parteneriate strategice:Apartenența la NATO consolidează relațiile României cu aliați puternici și ne permite să fim parte activă la deciziile globale de securitate.

Sprijin în situații de criză:NATO oferă suport operațional, logistic și umanitar în caz de dezastre naturale, pandemii sau crize regionale.

Avantajele apartenenței la Uniunea Europeană

Fonduri europene pentru dezvoltare:România a beneficiat de zeci de miliarde de euro pentru infrastructură, educație, sănătate, agricultură și IMM-uri.

Piață unică europeană:Oferă acces la o piață de peste 450 de milioane de consumatori, facilitând exporturile și investițiile în țară.

Libera circulație:Cetățenii români pot călători, munci, studia sau trăi oriunde în UE fără restricții – un drept valoros pentru milioane de români.

Protecția drepturilor și statul de drept:Apartenența la UE impune respectarea standardelor democratice, oferind un cadru de monitorizare și echilibru în fața abuzurilor de putere.

Sprijin pentru Republica Moldova:România poate susține mai eficient parcursul european al Republicii Moldova din poziția de stat membru UE.

România trebuie să fie un membru activ, nu pasiv

În mandatul meu, România nu va sta pe margine în aceste structuri. Vom avea o voce fermă și demnă în Consiliul European și în deciziile strategice NATO. Ne vom apăra interesele naționale, vom promova proiectele noastre regionale și vom cere respect egal din partea tuturor partenerilor noștri.

UE și NATO sunt pilonii modernității și ai siguranței noastre. Nu vom permite niciodată ca România să se întoarcă în izolare, sub influențe obscure sau ideologii periculoase pentru stabilitatea internă.

Reforma fiscală – stabilitate, predictibilitate și sprijin real pentru economia românească

Deși Președintele României nu are atribuții directe în elaborarea Codului fiscal sau în administrarea bugetului național, Constituția îi conferă rolul de garant al bunei funcționări a autorităților publice și de promotor al interesului național (Art. 80).

În calitate de viitor Președinte, îmi asum un rol activ în medierea, inițierea dialogului și impulsionarea unei reforme fiscale reale, care să sprijine dezvoltarea economică, să asigure echitate socială și să redea încrederea antreprenorilor în statul român.

Principiile unei reforme fiscale moderne, asumate la nivel prezidențial:

Stabilitate și predictibilitate legislativă – niciun antreprenor nu poate planifica afacerea sa într-un haos fiscal. Voi propune Parlamentului și Guvernului adoptarea unei „legislații fiscale cu valabilitate minimă de 3 ani”, pentru a garanta predictibilitatea.

Consultare publică reală și transparentă – voi cere ca orice modificare fiscală să fie dezbătută cu mediul de afaceri, sindicatele și societatea civilă, sub coordonarea Consiliului Prezidențial pentru Dialog Economic, pe care îl voi institui.

Simplificare și digitalizare – voi încuraja și sprijini inițiativele pentru reducerea birocrației fiscale, digitalizarea ANAF și dezvoltarea unei platforme unice de raportare și plată pentru toți contribuabilii.

Reducerea poverii fiscale asupra muncii – voi susține scăderea taxării pe salarii, în special pentru angajații cu venituri mici și medii, pentru a stimula ocuparea și a combate economia informală.

Stimulente pentru capitalul românesc și IMM-uri – voi promova politici fiscale diferențiate, care să sprijine întreprinderile mici și mijlocii, start-up-urile, producătorii locali și inovația autohtonă.

Combaterea evaziunii fiscale și a economiei subterane – voi cere Guvernului și Parlamentului măsuri ferme, digitale și eficiente pentru eliminarea marilor circuite de fraudă fiscală și protejarea contribuabililor corecți.

Rolul Președintelui: mediator și garant al încrederii în stat

Ca președinte, voi convoca periodic consultări cu patronatele, camerele de comerț, mediul academic, băncile și IMM-urile, pentru a evalua impactul legislației fiscale și a propune soluții consensuale.

Voi solicita Parlamentului și Guvernului semnarea unui Pact Național pentru Stabilitate Fiscală, un document asumat de toate partidele parlamentare, care să garanteze că fiscalitatea nu va mai fi folosită ca instrument politic de campanie sau experiment de laborator.

O Românie modernă are nevoie de o fiscalitate care încurajează, nu pedepsește, care sprijină inițiativa și construiește încredere între stat și contribuabil.

Eu voi fi președintele care pune economia reală pe masa deciziei prezidențiale. Nu pot emite legi fiscale, dar pot crea cadrul pentru o reformă coerentă, durabilă și adaptată nevoilor României moderne.

Consiliul Prezidențial pentru Economie și Fiscalitate – un for de echilibru, dialog și responsabilitate națională

Pentru ca România să aibă o economie sănătoasă și o politică fiscală stabilă, este nevoie de un cadru de dialog real între stat, antreprenori, specialiști și contribuabili. În calitate de Președinte al României, voi înființa, prin decizie prezidențială, Consiliul Prezidențial pentru Economie și Fiscalitate, un for consultativ permanent dedicat reformelor economice și fiscale sustenabile.

Rolul Consiliului:

Evaluarea impactului economic al măsurilor fiscaleadoptate de Guvern și Parlament;

Promovarea de soluții strategicepentru o fiscalitate echitabilă, predictibilă și favorabilă investițiilor;

Formularea de recomandări oficiale către decidenții politici, bazate pe consultări transparente cu mediul economic, academic și instituțional;

Monitorizarea gradului de stabilitate fiscală și de încredere economicăla nivel național și internațional;

Crearea unei punți reale între administrația prezidențială și economia reală.

Structura Consiliului:

Consiliul va fi format din:

economiști de prestigiu,

antreprenori reprezentativi,

lideri de sindicate și patronate,

reprezentanți ai IMM-urilor,

analiști fiscali și foști miniștri de finanțe,

reprezentanți ai Camerei de Comerț, ANAF, BNR și ai mediului universitar.

Președintele României va prezida ședințele semestriale ale Consiliului și va utiliza concluziile pentru a propune direcții strategice în politicile fiscale și economice ale statului.

Obiectivul final: o Românie cu o economie funcțională, prietenoasă și demnă

Consiliul Prezidențial pentru Economie și Fiscalitate va contribui la construirea unui mediu economic bazat pe încredere, stabilitate și responsabilitate. România are nevoie de o clasă politică ce nu legiferează haotic în materie de taxe, ci construiește pe termen lung.

Ca Președinte, voi garanta că deciziile mari în economie nu vor mai fi luate departe de realitate, ci în parteneriat cu societatea românească.

România rămâne un factor de echilibru și pace în lume. Nu trimitem trupe în Ucraina. Susținem pacea, nu războiul.

În calitate de viitor Președinte al României, Sebastian Popescu afirmă fără echivoc că România nu va trimite trupe în Ucraina sau în alte zone de conflict, pentru a alimenta războaie care nu aparțin națiunii noastre.

România este membru NATO și al Uniunii Europene, dar Președintele României are datoria de a acționa exclusiv în interesul național, nu în interesul unor agende străine. Potrivit Constituției, președintele conduce politica externă a statului, reprezintă România în plan internațional și veghează la securitatea națională.

Poziția oficială a Președintelui Sebastian Popescu:

România nu trimite trupe în Ucraina. Nicio decizie în acest sens nu va fi luată cât timp sunt Președinte. Misiunile militare se aprobă doar dacă servesc interesul național direct, nu pentru a satisface interese geopolitice externe.

România nu participă la escaladarea conflictului, ci la construcția păcii. Vom acționa diplomatic, umanitar și strategic pentru a susține o soluție pașnică și durabilă în Ucraina, care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a statului vecin.

În privința conflictului din Fâșia Gaza și Palestina, România trebuie să aibă o voce clară pentru pace, protejarea civililor și dreptul internațional. Voi pleda pentru încetarea violențelor și relansarea dialogului diplomatic sub egida ONU și a partenerilor internaționali echilibrați.

Diplomație activă și echilibru internațional

Ca Președinte, Sebastian Popescu se angajează să utilizeze toate canalele diplomatice pentru:

A susține negocieri internaționale realeîn Ucraina și Palestina;

A sprijini acțiuni umanitare și reconstrucția civilă, acolo unde este necesar;

A menține România ca stat neutru în escaladarea militară, dar activ în construcția păcii.

„România nu este țara care trimite trupe, ci țara care trimite speranță, mediere, umanitate și echilibru. Vreau ca România să fie respectată pentru diplomația ei, nu temută pentru armata ei. Pace în Ucraina, pace în Palestina – acesta este drumul pe care îl voi susține cu toată convingerea.”

— Sebastian Popescu, candidat la Președinția României

Diplomație economică în slujba României – președintele care deschide piețe, nu doar porți

Ca Președinte al României, în cadrul mandatului meu de cinci ani, mă angajez să transform relațiile internaționale ale României într-un instrument activ pentru dezvoltarea economică națională.

În acest sens, voi efectua vizite de stat și de lucru în toate țările membre ale Organizației Națiunilor Unite cu care România are relații diplomatice, consolidând parteneriatele politice și deschizând noi oportunități economice pentru firmele românești.

Președintele României – ambasador economic al țării sale

Fiecare deplasare externă va avea o componentă economică obligatorie, nu doar una politică sau protocolară. În fiecare vizită, voi fi însoțit de delegații de oameni de afaceri români, selectați transparent, din domenii strategice (energie, agricultură, IT, industrie, turism, construcții etc.), însoțiți de reprezentanți ai camerelor de comerț și asociațiilor profesionale.

Scopul:

promovarea firmelor românești pe piețele externe;

facilitarea semnării de contracte comerciale și investiționale concrete;

atragerea de investitori străini către România;

deschiderea de noi rute comerciale și logisticepentru exporturile românești.

Diplomația economică devine politică de stat

Ca Președinte al României:

Voi crea în cadrul Administrației Prezidențiale o Unitate pentru Diplomație Economică, care să identifice oportunități comerciale în fiecare țară și să sprijine mediul de afaceri românesc;

Voi solicita Guvernului și MAE să prioritizeze, în misiunile diplomatice, rolul de promotor economic activ– nu doar reprezentare simbolică;

Voi organiza anual, la Palatul Cotroceni, Forumul Economic al României cu partenerii internaționali, pentru a stimula contactul direct între investitori, antreprenori și decidenți politici.

România nu mai trebuie să stea la coada comerțului global. Avem resurse, avem produse, avem inteligență – ne lipsește doar curajul și voința de a ne promova.

Voi fi un președinte care nu doar semnează tratate, ci aduce contracte. Nu doar construiește relații, ci deschide piețe. Nu doar reprezintă România, ci o dezvoltă.

Diplomația românească trebuie să devină o locomotivă economică, iar eu voi fi primul președinte care o va conduce în această direcție.

Numiri prezidențiale bazate pe merit, nu pe interese

În conformitate cu art. 94 lit. c) și art. 100 din Constituția României, Președintele are atribuții clare în ceea ce privește numirea unor înalți funcționari publici, magistrați, ambasadori, membri ai unor autorități independente, precum și a altor demnitari ai statului.

În mandatul meu, fiecare persoană propusă sau numită cu semnătura Președintelui României va trebui să îndeplinească patru criterii fundamentale, non-negociabile:

Competență profesională dovedită– rezultate clare, experiență reală și excelență în domeniul de activitate;

Seriozitate și caracter– integritate personală, conduită etică și responsabilitate publică;

Loialitate față de statul român, Constituție și poporul român– nu față de partide, grupuri de interese sau lideri politici;

Neimplicare în scandaluri de corupție sau conflicte de interese– toleranță zero pentru impostură și discreditarea funcției publice.

Funcțiile publice nu sunt răsplată, ci responsabilitate

În calitate de Președinte, nu voi accepta ca aceste funcții să fie folosite ca monedă de schimb politic sau recompensă pentru loialități de partid. România are nevoie de oameni demni, nu de oameni ai sistemului.

De aceea, înaintea fiecărei numiri sau aviz prezidențial:

voi cere evaluări profesioniste,

voi solicita puncte de vedere ale societății civile și ale instituțiilor relevante,

și voi aplica filtrul moral și constituționalal Președintelui.

Funcțiile importante ale statului trebuie să fie ocupate de cei mai buni dintre noi, nu cei mai obedienți. Ca Președinte, voi restabili încrederea în instituții tocmai prin calitatea și moralitatea celor care le conduc.

Voi semna doar acele numiri care reflectă respectul față de România și față de români.

„Ziua Președintelui cu Poporul” – audiențe publice săptămânale transmise live

Pentru că Președintele României trebuie să fie aproape de oameni, nu izolat într-un birou, mă angajez ca în fiecare săptămână, o zi întreagă – de la ora 8:00 dimineața până seara – să o dedic exclusiv audiențelor publice, deschise tuturor românilor care doresc să-și exprime problemele, nedreptățile sau propunerile direct în fața Președintelui.

Aceste audiențe vor fi organizate în cadrul Administrației Prezidențiale și vor fi transmise live pe site-ul Președinției, ca dovadă de transparență, încredere și respect față de poporul român.

Obiectivele acestui demers:

Să redau oamenilor sentimentul că Președintele le aparține, nu sistemului;

Să ascult direct vocea cetățeanului simplu, dincolo de filtrele instituționale;

Să intervin prompt, acolo unde atribuțiile constituționale îmi permit, pentru a semnala nedreptăți, abuzuri sau disfuncționalități în stat;

Să transmit un mesaj de normalitate: funcția de președinte nu este un privilegiu, ci o datorie în slujba românilor.

Cum vor funcționa audiențele publice:

Se va lansa o platformă de programare online, accesibilă tuturor cetățenilor, pe site-ul Administrației Prezidențiale;

Audiențele vor avea loc în fiecare zi de [ex. marți], între orele 08:00 – 20:00;

Problemele relevante vor fi transmise instituțiilor competente, cu termen de răspuns monitorizat de către Cabinetul Prezidențial pentru Relația cu Cetățeanul;

Audiențele vor fi parțial transmise live, cu respectarea dreptului la intimitate și a consimțământului participanților.

Un președinte adevărat ascultă poporul, nu doar partidele.

Prin această inițiativă, vreau să redau românilor sentimentul că nu sunt singuri și că Președintele lor nu fuge de popor, ci vine în mijlocul lui.

Ziua Președintelui cu Poporul va deveni o tradiție a unei Românii normale, în care comunicarea directă dintre cetățean și instituția supremă a statului nu este o excepție, ci o regulă.

1 Decembrie – Ziua României și a fiecărui român. O zi de bucurie, nu doar de ceremonie.

În calitate de viitor Președinte al României, îmi asum transformarea Zilei Naționale de 1 Decembrie într-o sărbătoare națională vie, deschisă, dedicată poporului român, nu doar unei elite politice adunate în tribune oficiale.

1 Decembrie trebuie să fie o zi a bucuriei, a apartenenței, a demnității de a fi român, nu doar o comemorare solemnă. Istoria nu trebuie doar onorată în discursuri, ci trăită cu inimă deschisă, în stradă, în comunități, în familie.

Cum va arăta România pe 1 Decembrie, sub președinția mea

📍 Ziua Porților Deschise la Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului, Guvern, ministere și marile instituții publice – pentru ca românii să își cunoască statul, să intre, să viziteze, să simtă că aparțin.

🎶 Concerte gratuite în piețele centrale din toate marile orașe, cu artiști români din toate generațiile și genurile – de la muzică populară la rock, de la folk la simfonic.

🍲 Mese publice tradiționale, oferite în spiritul generozității și ospitalității românești – pentru ca ziua să fie trăită și gustată împreună, de toți românii, indiferent de vârstă sau statut social.

🎡 Activități civice și culturale pentru copii și tineri – parade, expoziții interactive, jocuri, ateliere de istorie vie, lecții deschise despre România.

🎥 Transmisiuni live din toate colțurile țării, care să arate că România trăiește, zâmbește și se bucură împreună, în aceeași zi.

1 Decembrie – o zi în care statul coboară între oameni, nu se ridică deasupra lor

Voi propune un Proiect Național de Sărbătoare Participativă, coordonat de Administrația Prezidențială, în parteneriat cu Parlamentul, Guvernul, autoritățile locale și ONG-uri culturale, pentru ca această zi să nu mai fie doar o paradă și un discurs, ci un moment de comuniune între români.

România nu trebuie doar comemorată. România trebuie sărbătorită!

Pe 1 Decembrie, vreau ca fiecare român, oriunde s-ar afla, să simtă că este Ziua lui, nu doar a unui stat rece sau a unei instituții.

Ziua Națională trebuie să fie o declarație de iubire față de poporul român.

Iar eu voi fi președintele care face din ea sărbătoarea tuturor inimilor românești.

România – o țară în care fiecare om contează. O țară a libertății, demnității și păcii între oameni

În calitate de Președinte al României, voi garanta cu toată responsabilitatea funcției mele respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărui cetățean, așa cum sunt ele consacrate în Constituția României și în tratatele internaționale privind drepturile omului.

România trebuie să devină cu adevărat o țară binecuvântată, o Grădină a Maicii Domnului în care toți oamenii trăiesc în liniște, respect, credință, libertate și bunăstare.

Viziunea mea de președinte: o Românie în care toți oamenii sunt protejați

Voi apăra libertatea de exprimare ca fundament al democrației. Fiecare român are dreptul să vorbească liber, să scrie, să creeze și să participe la viața publică fără teamă sau cenzură.

Voi susține dreptul fiecărui om la viață privată, la intimitate, la spațiu personal neinvadat – fie că vorbim de viața de familie, de credință, de convingeri politice sau de intimitatea digitală.

Voi garanta dreptul fiecărui român de a-și alege cu cine să-și împartă viața, în baza iubirii, respectului și libertății – fără discriminare, fără umilință, fără ură.

Voi apăra dreptul fiecărui cetățean la orientare religioasă sau spirituală, dar și dreptul de a nu avea nicio religie – într-o Românie în care libertatea de credință e o comoară, nu un motiv de diviziune.

Voi susține ferm dreptul la orientare sexuală și identitate de gen fără ca statul sau societatea să devină opresive, iar discriminarea de orice fel să fie tratată cu zero toleranță.

O Românie în care ne respectăm unii pe alții, chiar dacă suntem diferiți

Nu toți românii sunt la fel – și e bine că nu sunt. În diversitate stă puterea unei națiuni vii. România nu va fi puternică atunci când vom gândi la fel, ci atunci când vom respecta dreptul celuilalt de a fi diferit.

Voi fi un președinte al tuturor românilor – fie că trăiesc la sat sau la oraș, fie că sunt ortodocși, catolici, atei, musulmani sau mozaici, fie că iubesc în tăcere sau strigă în piețe, fie că sunt bogați sau simpli.

România mea e o Românie a iubirii, nu a urii. A respectului, nu a dezbinării. A oamenilor buni, nu a intereselor meschine.

Pentru că doar într-o țară în care omul este respectat, poți avea pace, progres și binecuvântare adevărată.

Recuperarea Tezaurului României – o prioritate de mandat și de onoare națională

În calitate de Președinte al României, voi iniția și conduce demersuri diplomatice ferme, documentate și constante pentru recuperarea Tezaurului României aflat în Rusia, transferat în timpul Primului Război Mondial și nerestituit până în prezent.

Acest tezaur nu este doar o comoară materială, ci o parte din demnitatea istorică a statului român și o datorie de onoare față de trecutul nostru. Refuzul de a rezolva această nedreptate nu trebuie să mai fie tolerat în tăcere diplomatică.

Acțiuni concrete asumate:

Voi convoca o comisie prezidențială de specialiști în drept internațional, istorie, diplomație și patrimoniu, care să elaboreze o strategie coerentă și susținută de negociere și presiune diplomatică.

Voi include problema Tezaurului românesc în toate dialogurile bilaterale cu Federația Rusă, atunci când vor exista premisele de comunicare, dar și în cadrul organismelor internaționale relevante: ONU, UNESCO, Consiliul Europei.

Voi iniția o campanie internațională de informare și sprijin, în parteneriat cu institutele culturale românești din străinătate, pentru ca întreaga lume să cunoască nedreptatea istorică comisă împotriva României.

Voi cere sprijinul partenerilor strategici ai României pentru susținerea unei poziții ferme, dar pașnice, care să sprijine cauza noastră istorică în mod civilizat și legal.