Program politic 2030

• denunțarea și ieșirea României din jalnicul Tratat de Solidaritate Energetică Națională, prin care România este obligată să transfere la cost toată energia care o produce (la bursele de la Vienna și Amsterdam) și pentru tot ceea ce folosește importă la prețul pieței.
• răscumpărarea în regim de urgență și instalarea proprietății directe a statului român asupra sectorului energetic și al utilităților strategice, pe modelul principalelor state din Uniunea Europeană (de exemplu, statul francez a răscumpărat integral acțiunile ENGIE în anul 2022, iar în prezent deține 100% din distribuțiile de utilități din Franța. Similar, Germania a cumpărat integral Uniper și VNG la finalul lui 2022, Italia anunță începerea negocierilor de preluare cu ENEL și ENI, iar Grecia deține integral PPC SA – monopolul utilităților și energiei). România va trebui să se alinieze urgent la acest model de etatizare aplicat deja de state europene și să își recapete proprietatea asupra sectorului energetic și al utilităților, nu mai târziu de sfârșitul lui 2026; Acest lucru va permite corectarea și diminuarea, la un nivel suportabil a facturilor de utilități critice (apă, energie electrică) ale populației și asigurarea siguranței energetice a populației.
• întărirea accesului la resursele financiare ale națiunii prin promovarea CEC ca bancă sistemică a sistemului bancar românesc și prin recapitalizarea masivă și agresivă a acesteia. Similar, recapitalizarea Exim Bank și extinderea activității acesteia până la stadiul de bancă universală și sprijinirea CEC și Eximbank pentru expansiune regională și europeană în cel mai scurt timp. Crearea unei entități bancare specializate atât pentru sectorul IMM și pentru antreprenorialul local (baza dezvoltării durabile a României prin sprijinirea clasei de antreprenori locali), cât și a unei bănci specializate în finanțarea agriculturii și a micului fermier român. Concomitent, urgentarea înființării Băncii de Dezvoltare pentru finanțarea locală a marilor proiecte de infrastructură;
• taxarea și impozitarea agresivă a cartelurilor multinaționale care domină piața bancară românească, în scopul eliminării abordării cămătărești a acestora (minim 15% din profitul declarat – băncile multinaționale raportează în România cele mai mari profituri din Europa). Dincolo de orice explicații sau justificări „savante” oferite de „specialiști” și „consultanți” sponsorizați de bănci, este complet inacceptabil ca dobânzile din România să fie de trei ori mai mari decât în orice altă țară din UE, la fel cum este, absolut inacceptabil ca băncile din România să fie, de departe, cele mai profitabile din Europa și totul pe spatele cetățeanului român.
• taxarea tuturor multinaționalelor, subiecte al tranzacțiilor de transfer-pricing (raportarea cheltuielilor în România și a profiturilor în țările de origine/sau în paradisuri fiscale) cum e taxa fixă de 2% din cifra de afaceri.
• Verificarea în regim de urgență a execuției contractelor critice pentru România (cu prioritate a celor de concesiuni, redevențe, etc) și în cazul în care se evidențiază deviații sau neîndepliniri din partea concesionarilor, să se treacă la suspendarea acestora sau, ca soluție ultimativă, să se treacă la o renegociere agresivă, în interesul exclusiv al statului român. În cazul în care aceasta renegociere nu va fi posibilă, sau în cazul neacceptării renegocierii, propunem chiar activarea clauzelor de denunțare a respectivelor agreement-uri și tratate dezavantajoase pentru România (în viață economică, nimic nu este etern sau ireversibil – cu excepția intereselor fundamentale ale națiunilor).
• taxarea și impozitarea agresivă a cartelurilor multinaționale din zona de retail (minim 2% din cifra de afaceri), stoparea intențiilor de supraconcentrare a acestora prin comasare și achiziții. Operaționalizarea reală (și nu simbolică) a Consiliului Concurenței. Stimularea micilor magazine de cartier și a micilor întreprinzători români din sectorul de retail. Scoaterea supermarket-urilor din interiorul orașelor și mutarea acestora la periferie, conform bunelor practici din țările UE, care interzic construcția și operarea de supermarket/hypermarket în interiorul orașelor.
• Promovarea prioritară a produselor alimentare din producție românească și eliminarea tuturor produselor din import inferioare calitativ sau care prezintă pericol pentru sănătatea cetățenilor (ex. produse modificate genetic).
• Reducerea cu 50 % a impozitului pe costul muncii, a CAS și CASS.
• Eliminarea taxelor și comisioanelor parafiscale.
• Eliminarea completă a tuturor impozitelor pe pensiile contributive.
• Regândirea sistemului public de salarizare, inclusiv în regii și autorități naționale, prin raportarea la salariul Președintelui ca plafon maxim admis.