Parlamentare 2008 – Program alegeri
recunoaştere ca zi liberă a sărbătorilor bisericilor recunoscute; sprijinul financiar bugetar al lucrărilor de menţinere şi renovare a monumentelor ecleziastice, în proporţie cu valoarea istorică a acestora, respectiv valoarea lor arhitecturală. Sarcini în funcþionarea sistemului propriu de instituþii civiceUDMR consideră că organizaţiile sociale civice au un rol însemnat în funcţionarea instituţională a culturii noastre, în reproducerea intelectualităţii, în încurajarea creării unor comunităţi competitive, cu putere economică, în participarea la finanţarea domeniului cultural. În consecinţă:încurajează fondarea unor asociaţii şi fundaţii în toate localităţile locuite de maghiari având ca scop susţinerea şi rezolvarea intereselor comunităţii locale, crearea unei societăţi civice competitive; prin reprezentanţii săi în fundaţii publice şi în fundaţiile fondate de către Uniune, UDMR susţine crearea unui sistem de finanţări bazat pe proiecte cu scopul asigurării funcţionării unor uniuni profesionale cu personalitate juridică, de competenţă naţională şi un rol în operarea instituţională a culturii; la elaborarea strategiilor fundaţiilor, UDMR susţine iniţiativele pentru crearea unei infrastructuri culturale în proprietatea propriei comunităţi şi menite să ajute instituţionalizarea culturii maghiare, cum ar fi reţeaua de Case Maghiare, muzee rurale, centre informaţionale civice regionale, colecţii publice (arhive, biblioteci, colecţii de artă plastică); Uniunea se străduieşte să creeze condiţii favorabile muncii de creaţie pentru artiştii noştri şi oamenii de ştiinţă de renume. Insistăm ca prevederile referitoare la folosirea limbii materne din Legea administraţiei publice să fie completate cu obligativitatea restaurării inscripţiilor şi denumirilor originale ale memorialelor şi locurilor de pelerinaj tradiţionale, iar numele străzilor să reflecte denumirile tradiţionale, respectiv trecutul istoric al aşezărilor. Cultura noastră este parte integrantă a culturii naţionale maghiare. Susţinem utilizarea liberă a simbolurilor noastre naţionale, pe lângă cele ale statului nostru, cu ocazia sărbătorilor, evenimentelor comunităţii noastre. Insistăm asupra stabilirii unui sistem de relaţii între instituţiile maghiare culturale de pretutindenişi din Bazinul Carpatic.
Un mijloc excelent în acest sens este stabilirea relaţiilor de instituţii înfrăţite. Susţinem integrarea capacităţilor creative de valori spirituale ale regiunilor locuite şi de către maghiari în cultura maghiară universală, pentru creşterea competitivităţii universale naţionale, prin alcătuirea reţelei de Institute de Cultură din Bazinul Carpatic. Insistăm asupra finanţării acestui obiectiv din bugetul instituţiilor de interes naţional ale Fondului „Szülőföld”. VII. PRESA“Dacă ar depinde de mine, legea presei ar avea unsingur articol: minciuna este interzisă.”(Deák Ferenc)Presa este factorul de bază al prezervării identităţii noastre naţionale, totodată spaţiul public al utilizării limbii materne. Pe lângă informare, presa scrisă şi electronică a minorităţii noastre are un rol în ocrotirea valorilor noastre naţionale, celor caracteristic regionale şi a valorilor generale europene. UDMR susţine presa maghiară din România în îndeplinirea nemijlocită a acestui rol. În spiritul unor documente şi legi, precum Declaraţia Europeană a Drepturilor Omului, Constituţia României, Carta Limbilor Regionale sau Minoritare, Declaraţia Uniunii Internaţionale a Jurnaliştilor, Acordul internaţional referitor la televiziuni cu raza de emisie peste hotare, UDMR susţine ferm libertatea cuvântului şi a presei, declarând că atitudinea deschisă a instituţiilor de stat şi accesul la informaţie sunt bazele reale ale democraţiei. Respingem orice formă a cenzurii ideologice sau politice. Difuzarea publică a informaţiilor, opiniilor şi dezbaterilor obiective referitoare la probleme publice este în beneficiul întregii societăţi. În baza principiului liberei circulaţii a informaţiei, UDMR ocroteşte dreptul comunităţii maghiare din România la presă scrisă, emisiuni de radio şi televiziune libere şi independente. În consecinţă este împotriva oricărei tentative de limitare sub orice formă – de conţinut, tehnic sau propagare – a acestui drept.
Totodată UDMR încearcă să menţină un contact reciproc şi să întreţină o comunicaţie nemijlocită bidirecţională cu organizaţiile legitime, redacţiile şi lucrătorii ale presei din România, pentru ca informarea publică să îşi îndeplinească rolul de informare, control şi formator al opiniei publice într-un mod autentic, eficient şi echilibrat. Conform principiilor fundamentale de mai sus ale politicii presei, UDMR:În vederea informării reciproce şi a schimbului de idei menţine o relaţie de parteneriat cu Asociaţia Jurnaliştilor Maghiari din România (MÚRE ), cu Asociaţia Editurilor de Presă (LKE), respectiv cu Liga Scriitorilor Maghiari din Transilvania (E-MIL) respectând caracterul apolitic stabilit prin statutul acestor organizaţii. Conducerea UDMR susţine un dialog continuu cu conducerea MÚRE , LKE şi E-MIL în vederea elaborării căilor cooperării. Susţine cu toate mijloacele existente jurnaliştii în efectuarea muncii lor. Sprijină jurnalistica tip anchetă, facilitează prezentarea obiectivă a doleanţelor Uniunii. Încearcă să menţină relaţii cordiale cu presa românească, de la care se aşteaptă la informare obiectivă. Acordă atenţie deosebită dezinformărilor, a comentariilor tendenţioase referitoare la comunitatea maghiară din România şi la reprezentanţa intereselor acesteia în presa din România şi de peste hotare, publicând prompt şi cu eficienţă orice corectare necesară. Susţine tragerea la răspundere, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, a autorilor materialelor de presă îndreptate împotriva minorităţilor etnice din România. În domeniul presei audio-vizuale, UDMR:luptă în mod consecvent pentru stabilirea timpului de emisie a emisiunilor de radio şi televiziune în limba maghiară cel puţin în raport cu procentajul demografic al maghiarilor din România, făcând astfel posibilă realizarea unor emisiuni la un nivel profesional adecvat. Emisiunile în limba maghiară de radio şi televiziune publică să fie extinse şi programate pentru perioade cât mai favorabile; fiecare comunitate maghiară să aibă acces liber cel puţin la un produs al mediei audiovizuale maghiare din Transilvania; susţine accesul unui număr cât mai mare de consumator media la produsele mediei electronice de bună calitate în limba maghiară;
formulează ca obiectiv realizarea unor emisiuni de radio şi televiziune de interes public, în limba maghiară, cu program integral. Pe termen lung se doreşte înfiinţarea unor studiouri independente de radio şi televiziune de interes public, în limba maghiară. Posturile de televiziune şi radio publice trebuie să asigure pentru emisiunile minorităţilor etnice, emisiuni de durată adecvată care pot fi văzute sau auzite pe întreg teritoriul ţării; conducerea redacţiilor minorităţilor etnice din cadrul radioului şi televiziunii publice va fi numită în mod exclusiv cu acordul minorităţii în cauză, respectiv în urma unor tratative duse cu reprezentanţa acelei minorităţi. La cererea noastră bine fondată posturile de televiziune publică asigură emisiuni regionale de radio şi televiziune în limba minorităţilor naţionale. UDMR insistă ca în Consiliul Naţional Audiovizual, în conducerea societăţii de radio şi televiziune publică, respectiv în alte instituţii similare să fie prezent şi un reprezentant al comunităţii noastre etnice. Susţine participarea redacţiilor maghiare din România în emisiunile regionale ale mediilor publice din Ungaria cu difuzare prin satelit. Suntem convinşi că sistemul de valori existent în media publică (dar nu numai), în special spiritul jurnalelor de ştiri şi al unor emisiuni formatoare de opinie trebuie să se caracterizeze prin sensibilitate faţă de tematica minorităţii, prin respectul faţă de alteritate, prin favorizarea dialogului. Suntem convinşi că aplicarea tehnologiilor dezvoltate, funcţionarea instituţiilor media competitive şi moderne (atât în ţară cât şi în Ungaria) asigură un acces mai liber al comunităţilor maghiare la produse ale presei audiovizuale de calitate, respectând unele caracteristici culturale şi lingvistice. Susţinem toate măsurile menite să contracareze orice tip de discriminare, să valideze egalitatea de şanse şi ocrotirea minorilor. VIII. SĂNĂTATEA„Nici inteligenţa, nici provenienţa nu produc odiferenţă atât de covârşitoare între om şi om câtfaptul că cineva este bolnav sau sănătos.”(F. Scott Fitzgerald)Dreptul la sănătate este un drept fundamental al omului şi al comunităţii. Obiectivul Uniunii este alcătuirea unui sistem de ocrotire a sănătăţii care să servească nevoile bolnavului şi ale persoanei asigurate,
respectiv elaborarea unei politici ştiinţifice al sănătăţii, menite să evite efectele nocive asupra sănătăţii planând asupra comunităţii noastre. Scopul nostru este implementarea unui sistem decent de îngrijire de nivel european – insistăm aşadar asupra continuării reformei în sănătate. Sistemul de sănătate este cel mai important mijloc al autorităţilor locale pentru păstrarea abilităţilor de lucru ale populaţiei, respectiv pentru garantarea siguranţei sănătăţii publice. Pentru ca acest sistem să fie eficient, este nevoie de îndeplinirea a două condiţii: pe de o parte, trebuie să se adapteze la aşteptărilecomunităţii reprezentate de către autorităţile locale legitime, pe de altă parte trebuie să dispună de competenţa profesională şi infrastructura caracteristică sistemului de sănătate al unui stat membru UE. Cel mai eficient mijloc pentru atingerea acestor două obiective este descentralizarea sistemului de servicii în sănătate şi trecerea acestuia în subordinea autorităţilor locale, pe de altă parte, menţinerea coordonării profesionale exercitat de ministerul de resort. Esenţa acestei măsuri este faptul că numirea conducerii instituţiilor din domeniul sănătăţii, problemele legate de angajaţi, (efectiv, instruire, salarizare, dialog social, etc.), finanţarea activităţii acestor instituţii, aprobarea bugetului lor, controlul gospodăririi ar ţine de competenţa autorităţilor locale, iar îndrumarea profesională a instituţiilor în cauză, determinarea şi respectarea parametrilor calitativi ai serviciilor în sănătate i-ar revine ministerului. Această soluţie organizatorică prezintă avantajul că managementul sistemului de sănătate ar intra în subordinea unor corpuri care deţin cele mai multe informaţii referitoare la necesităţile populaţiei şi care sunt în cea mai mare măsură interesate în soluţionarea problemelor. Totodată, Ministerul Sănătăţii ar putea implementa în mod nestingherit strategia elaborată pentru domeniul sănătăţii, iar prin profesioniştii săi ar putea asigura dezvoltarea şi modernizarea sistemului sănătăţii.
Succesul programului de descentralizare depinde în mare măsură de adoptarea unui set de legi adecvate şi precaute, care să asigure buna cooperare între autorităţile locale şi Ministerul Sănătăţii, la fel şi soluţionarea eventualelor conflicte de competenţă.Forma concretă a programului de descentralizare ar fi următoarea: spitalele orăşeneşti şi comunale, centrele de examinare medicală, centrele de servicii de urgenţe şi laboratoarele trec din proprietatea statului în proprietatea autorităţilor locale. Spitalele judeţene de urgenţă, clinicile universitare, spitalele specializate trec în proprietatea consiliilor judeţene. Ar exista o lege care să le interzică autorităţilor locale să schimbe destinaţia instituţiilor astfel intrate în proprietatea lor, dar să le ofere posibilitatea de a privatiza aceste instituţii în cazul în care există garanţii pentru păstrarea destinaţiei. Cele mai mari lacune ale sistemului de asigurări în vigoare sunt: pe de o parte, faptul că instituţiile efectuează colectarea contribuţiilor de asigurare prin autoritatea competentă a Ministerului Finanţelor, ceea ce reduce veniturile sistemului, pe de altă parte, faptul că marea parte a plăţilor judeţene se adună în casieria naţională de unde este redistribuită, deseori în baza unor principii discutabile. După descentralizarea sistemului de servicii în sănătate, nimic nu ar motiva participarea Ministerului Finanţelor, nici centralizarea şi redistribuirea fondurilor adunate la nivel judeţean. Pentru egalizarea diferenţelor teritoriale Casa Naţională a Sănătăţii ar primi 10 % din contribuţiile judeţene şi dacă nici această sumă nu ar fi suficientă, în baza deciziei consiliului de directori ar fi autorizată să efectueze recorelări judeţene cu luare în considerare a unor motivări adecvate şi cu acordul caselor judeţene implicate. Reforma sistemului de rezidenţiatOrdinul Guvernului cu nr. 2008/12, emis de guvernul PNL-UDMR în anul trecut a însemnat un pas mare în domeniul descentralizării instruirii profesionale în medicină prin crearea posibilităţii de examen special de tip „B”(adică direct pentru un loc de muncă în spitale). În pofida acestui fapt, prestigiul profesionalal medicilor rezidenţi este încă o problemă nerezolvată. Medicii rezidenţi – în lipsa legislaţiei adecvate – fac practic munca infirmierilor şi nu au posibilitatea de a-şi exersa cunoştinţele profesionale înaintea examenului de specialitate (un important motiv pentru emigrare). O lege care reglementează statutul medicilor rezidenţi ar schimba această situaţie prin determinarea cercului activităţilor medicale care pot fi exersate de către medicii rezidenţi în timpul rezidenţiatului.
Acesta ar garanta un simţ al responsabilităţii mai mare, un respect anume pentru medici la început de carieră şi ar ameliora problemele lipsei de cadre medicale. Considerăm importante următoarele:Procesarea datelor programului de evaluare la nivel naţional a stării de sănătate a populaţiei în vederea elaborării a unor strategii naţionale şi regionale raţionale în domeniul sănătăţii. Serviciile se bazează pe sistemul de asigurări, totuşi finanţarea sănătăţii publice şi a programelor naţionale de sănătate trebuie asigurată din buget central, pentru că într-o interpretare indirectă, acestea sunt probleme de siguranţă naţională. Introducerea unor bugete multianuale în asigurarea de sănătate pentru realizarea eficienţei planificării şi a calculabilităţii. Dezvoltarea reţelei de ocrotire a sănătăţii, în conformitate cu Carta Autorităţilor Locale şi cu Acordul de la Madrid, să fie elaborată pe baza unei viziuni teritoriale, în sensul ca regiunea să fie de măsura unei euro-regiuni. Investiţiile mari, ca, de exemplu, salvarea cu elicoptere, reclamă măsuri de alt gen decât cea cu automobile. Această concepţie a regiunilor ar avantaja în primul rând teritoriile situate de-a lungul frontierelor. Se va reevalua principiul responsabilităţii teritoriale. În prezent, dacă în teritoriul unui medic de familie funcţionează o şcoală sau o grădiniţă, sau o casă de copii, din punctul de vedere al sănătăţii publice, respectivul medic nu este responsabil pentru ele. De fapt este nevoie de completarea competenţei medicului de familie cu aceste sarcini de sănătate publică. Toate acestea să fie finanţate de către autorităţile locale, fiindcă Casa de Asigurări de Sănătate nu decontează cheltuielile de acest gen. Conform acestui principiu este posibilă organizarea unei gărzi în circumscripţii, atât în oraşe cât şi la sat.
Introducerea unui sistem informatic modern şi unic de evidenţă, interconectat cu sistemele similare ale statelor membre UE. Este în contradicţie cu prevederile legale şi cu Constituţia faptul că codurile numerice personale apar pretutindeni, chiar şi pe reţete. Este imperativă emiterea unui card personal de asigurat, care să conţină codul asiguratului şi nu codul numeric personal. Doar în România sunt folosite în documentele medicale codurile numerice personale fără limite şi în mod necontrolat. La nivel judeţean, alcătuirea unui Departament de Siguranţă Socială în cadrul Consiliului Judeţean (cu direcţii pentru medicină şi probleme sociale), iar la consiliile locale să existe un birou însărcinat cu asemenea probleme, care să se ocupe de crearea şi operarea infrastructurii, deoarece casele de asigurare decontează doar serviciile cuantificate după persoane. Ministerul Sănătăţii să se ocupe doar de politica sănătăţii, implementând-o prin autorităţile judeţene şi locale. Casa de Sănătate să treacă în subordinea Parlamentului, finanţând doar serviciile legate de boli „naturale” şi fiind organizat în mod autonom regional. Sub semnul descentralizării, 10% a fondurilor adunate la nivel de regiune să rămână în regiunile respective, fiind utilizate acolo, garantând eventual chiar şi posibilităţi de finanţare transfrontalieră. Cercul serviciilor finanţate din asigurarea de sănătate trebuie lărgit, în special în domeniul serviciilor din domeniul medicinii dentare şi celei oftalmologice. Inventarea riguroasă a activităţilor sanitare care pot fi privatizate
şi întărirea fermă a acelora care din punct de vedere medical şi economic nu pot fi privatizate. La momentul actual pot fi recomandate pentru privatizare policlinicile cu plată de stat care funcţionează nestingherit din 1983, centrele de chirurgie plastică, respectiv activitatea de îngrijire a bolnavilor cronic la pat şi cea de reabilitare. În România lipseşte îngrijirea gerontologică organizată. Este necesară stabilirea unor centre şi spitale specializate pe gerontologie (pentru oameni în vârstă). Aceste centre oferă îngrijire combinată medico-socială şi conform unor normative deja existente pot fi gestionate ca proprietăţi private sau ale autorităţilor locale. Institutele existente sunt mult sub cele mai minime aşteptări, atât în privinţa calităţii, cât şi în privinţa numărului de locuri. Integrarea controlului civic în controlul calitativ şi financiar. Construirea unor cabinete medicale în zone rurale pe baza unui sistem naţional de proiecte. Susţinerea repatrierii medicilor prin administraţie accelerată. Asigurarea utilizării limbii materne în relaţia medic-bolnav, conform reglementărilor europene referitoare la minorităţi. IX. TINERETUL ŞI SPORTUL„Nu pot schimba lucrurile lăsate în urmă, însă am un cuvânt de spus în legăturăcu ce se află înaintea mea, acolo am mult de lucru, acolo sunt încă în libertate.”(Karinthy Frigyes)Reprezentarea intereselor tineretului maghiar din România este un obiectiv de importanţă strategică al UDMR . Tineretul maghiar din România este factorul decisiv al viitorului societăţii noastre, garanţia dăinuirii, reînnoirii şi continuităţii comunităţii noastre.
Păstrarea rădăcinilor este o valoare individuală şi comună, iar generaţia tânără este făuritorul viitorului comunităţii noastre. Uniunea Democrată Maghiară din România susţine implementarea acelor condiţii sociale, economice şi culturale care să faciliteze afirmarea tineretului pe pământul natal. Esenţa politicii de tineret a UDMR este crearea condiţiilor participării tineretului nostru în viaţa politică, economică şi culturală a ţării, şi acomunităţii noastre într-o măsură proporţională cu semnificaţia lui socială. UDMR susţine toate iniţiativele şi propunerile formulate de organizaţiile de tineret cu obiectivul de a păstra tineretul maghiar din România în locul său de naştere, de a îmbunătăţi calitatea vieţii, de a mări şansele de reuşită în viaţă. Sarcini legate de problemele generale de tineret:lărgirea gamei de burse şi sporuri sociale pentru studenţi şi generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student sau tânăr cu statut de student, indiferent de forma sau caracterul învăţământului; extinderea reducerilor pentru călătorii pentru studenţi şi elevi şi în transportul interurban cu autocare; modificarea sistemului taxelor de studiu în aşa fel încât învăţământul superior să fie accesibil şi persoanelor cu un venit redus; introducerea creditelor pentru studenţi; sprijinirea întreprinzătorilor şi gospodarilor tineri, prin programe educative şi de consultanţă menite să dezvolte cultura întreprinzătoare; crearea posibilităţilor de integrare socială pentru copii şi tineri cu dizabilităţi, trăind la orfelinat sau în case de copii; elaborarea în fiecare an a unei cercetări sociologice având ca obiectiv tineretul minorităţilor; elaborarea unei strategii pentru tineret pentru perioada 2008-2012, cu participarea organizaţiilor de tineret de la nivel local, judeţean şi naţional;
includerea tinerilor domiciliaţi în cartierele de blocuri din marile oraşe în proiecte comunitare; dezvoltarea infrastructurală a taberelor de tineret pentru a fi funcţionale în cursul întregului an; predarea taberelor de tineret închise sau nefuncţionale autorităţilor locale pentru renovarea şi folosirea lor conform funcţiei iniţiale. Sarcinile noastre legate de problemele caracteristice ale tineretului maghiar din RomâniaObiectivul nostru primordial este asigurarea posibilităţilor de culturalizare în limba maternă, accesul la informaţii în limba maternă, auto-organizarea, crearea unor evenimente cu participarea întregii comunităţi. UDMR promovează:extinderea reţelei caselor, centrelor de informare, birourilor de tineret din diasporă; extinderea relaţiilor între instituţiile de învăţământ, culturale, bisericeşti, organizaţiile civile din regiune locuite de un număr considerabil de cetăţeni de etnie maghiară şi din regiunile diasporă; UDMR sprijină activităţile organizaţiilor de tineret îndreptate spre popularizarea valorilor vieţii în comunitate şi celei democratice. În consecinţă, în perioada următoare vor avea prioritate programele, iniţiativele menite să faciliteze asumarea unui rol public de către tineretul nostru. UDMR susţine:delimitarea unor fonduri pentru finanţarea organizaţiilor şi programelor de tineret din fondurile bugetare ale autorităţilor locale şi judeţene, în conformitate cu prevederile legii-cadru pentru tineret;
năzuinţele actorilor învăţământului de a acţiona în mod autonom în cadrul instituţiei. În acest sens iniţiază elaborarea cadrului juridic al consiliilor tineretului studios, al asociaţiilor elevilor sau studenţilor, al colegiilor profesionale şi al organizaţiilor cadrelor didactice; extinderea sistemului de instituţii din subordinea guvernului, a autorităţilor locale şi a organizaţiilor neguvernamentale specializate în problemele caracteristice ale tineretului; înfiinţarea unor case ale tineretului în fiecare reşedinţă de judeţ; înfiinţarea unor centre de informare şi consultanţă pentru tineret în municipii; elaborarea unui sistem pentru finanţarea normativă a organizaţiilor de tineret. Sportul, ca forþã de formare a comunitãþiiChezăşia sănătăţii spirituale şi fizice a societăţii este practicarea corectă şi sistematică a activităţilor sportive. Scopul UDMR este ca sportul să devină parte integrantă a modului de viaţă. Este important ca toţi tinerii talentaţi în sport să beneficieze de posibilitatea afirmării. Uniunea Democrată Maghiară din România susţine crearea acelor condiţii economice şi administrative care oferă populaţiei posibilităţi pentru practicarea sportului. Iniţiem:dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului în şcoli, stabilirea unor sisteme de competiţii la nivel local, regional şi naţional; predarea sportului de către profesionişti la toate nivelele instituţiilor de învăţământ;
crearea şi utilizarea în cerc larg a unor stabilimente sportive multifuncţionale cu cooptarea autorităţilor locale şi a sectorului privat.