Program politic al PNȚMM

6/26

împotriva minciunii, trufiei, egoismului, lăcomiei, însușirii de bunuri necuvenite, urii, violenței; etc.) în relațiile sociale și economice și în viața politică. Omul nu trebuie despărțit de Dumnezeu, nici politica de morală. Morala creștină sprijină demnitatea și libertatea responsabilă ale fiecărui semen și se opune oricărei forme de fundamentalism. Morala creștină este suportul etic deschis tuturor, indiferent de confesiune sau cult. În esența lor, normele de conviețuire ale moralei creștine se regăsesc în toate marile religii ale umanității, fapt ce le conferă o vocație a universalității.

2.1.2. Patriotismul luminat

Patriotismul luminat implică dragostea de țară și neam, precum și păstrarea, dezvoltarea și promovarea valorilor tradiționale autentice ale poporului român, în condițiile respectului deplin față de alte culturi și popoare, fără a respinge modernitatea civilizatoare; apărarea intereselor țării, precum și a integrității teritoriale, suveranității și securității țării; asigurarea dezvoltării sustenabile a țării; susținerea întreprinzătorilor români; respect deplin pentru lege, dreptate, adevăr și umanitate; apărarea egalității de șanse a românilor în lume, precum și militantism pentru înfăptuirea idealului de reîntregire națională a poporului român. În același timp, patriotismul luminat presupune respectarea drepturilor legale ale tuturor comunităților etnice de pe teritoriul României, precum și sprijinirea comunităților românești de peste granițe, pentru ca acestea să-și poată menține identitatea națională și culturală și să primească drepturi legale similare cu cele primite de minoritățile naționale din România.

2.1.3. Dreptatea socială

Societatea este formată din diferite grupuri sociale, fiecare grup cu funcțiile lui specifice, interdependența dintre ele fiind tot mai strânsă și mai necesară pe măsură ce crește specializarea funcțiilor. Într-o societate democratică această interdependență este fundamentală. Chiar dacă în anumite momente anumite puncte de vedere ale unor grupuri nu coincid, este necesar să fie conjugate aceste puncte de vedere în jurul conceptului de dreptate socială, pentru a realiza ceea ce, în concepția creștin-democrată, constituie obiectivul principal al societății democratice: binele comun, adică binele tuturor - binele public. De unde rezultă că ideea de dreptate socială este strâns legată de creștin-democrație. Prin dreptate socială înțelegem nu numai a da fiecăruia ce i se cuvine în raport cu ceilalți, ci și a da comunității ceea ce-i revine în raport cu părțile care o alcătuiesc, pentru ca viața ei să se poată desfășura plenar. De aceea, dreptatea socială nu stabilește egalități matematice, ci impune diferiților membri ai ansamblului social sarcini corespunzător cu competențele și posibilitățile fiecăruia, pentru a realiza în mod armonios binele comun. Binele comun implică nu simplul beneficiu al majorității populației în sens statistic, ci al ansamblului cel mai armonios cu putință. În acord cu dreptatea socială, creștin-democrația susține sindicalismul, ca manifestare organizată, instituțională, exercitată cu bună credință, care se constituie în cadrul fiecărui grup social, profesie sau activitate, pentru apărarea intereselor de clasă sau grup, în condiții de onestitate. În concepția creștin-democrată munca este o valoare fundamentală, care decurge din faptul că fondatorul creștinismului, Iisus Hristos, deși Divinitatea însăși, era reprezentantul unei clase sociale căreia nu i se recunoșteau drepturi egale. De aceea, în relațiile dintre capital și muncă, dreptatea socială impune capitalului sarcini pentru a susține drepturile corespunzătoare ale muncii. Rezultă de aici, de asemenea, și nevoia de aplicare în regimul fiscal a principiului progresiv în locul simplei proporționalități, impozitul constituind un instrument de justiție socială distributivă. Această idee de justiție socială, este diferită de cea folosiă de ideologiile de tip socialist/comunist, care reprezintă poziții contrare filozofiei creștine.