Adrian Negrescu în Adevărul: fiscalitate, reforme și FMI (28.09.2026)

România, între împrumuturi de un miliard de euro pe săptămână și spectrul FMI. Ce nu funcționează în planul economic al lui Siegfried Mureșan Analize Adevărul Ştefan Lică Publicat: 28.09.2026 06:09 170 live

Trimite Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Google Discover Urmărește-ne pe Discover România împrumută un miliard de euro pe săptămână ca să funcționeze, agențiile de rating stau cu ochii pe noi, iar programul economic al candidatului la funcția de premier sună, după unii, a „halucinație de inteligență artificială". Analistul Adrian Negrescu demontează bucată cu bucată planul lui Siegfried Mureșan și trage un semnal de alarmă: dacă lucrurile nu se schimbă rapid, colacul de salvare de la FMI nu mai e un scenariu de coșmar — ci o perspectivă concretă pentru primăvara lui 2027.

Siegfried Mureșan ar putea fi numit premier Sigfried Mureșan (stânga) ar avea un program de guvernare economic „bizar”, spune Adrian Negrescu Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Analistul economic Adrian Negrescu privește cu mari rezerve spre programul economic de guvernare anunțat de Siegfried Mureșan. În principiu, el vede acest plan ca pe o culegere de „bune intenții”, dar care, cele mai multe nu au nicio șansă de a fi puse în practică.

Iar anumite aspecte formulate în acest proiect de guvernare, cel puțin în plan economic, i se par de-a dreptul absurde. El se referă cu precădere la reforma administrativă, dar mai ales la ideea că în prima parte a anului s-ar reduce numărul de parlamentari, s-ar comasa instituții, iar cu jumatate din ,,dividendul reformei" s-ar trece la o scădere a taxelor pe salarii.

„Halucinații de inteligență artificială” „Am văzut o exprimare cel puțin ambiguă, care, din punctul meu de vedere, sună a halucinație de motor de inteligență artificială, pentru că, judecând logic și economic, indiferent din ce perspectivă privește această pseudo-reformă propusă de guvernul lui Siegfried Mureșan, nu are niciun fel de considerent financiar, economic. Nu are niciun fel de viziune. Asociarea între o pseudo-reformă a parlamentului și o reducere a taxelor pe salarii mi se pare cel puțin aberantă și de aceea cred că este pur și simplu o halucinație de inteligență artificială și nicidecum un concept scris de către un strateg, între ghilimele, al Partidului Național Liberal”, spune Adrian Negrescu.

Analistul economic nu ezită să folosească cuvântul „bizar” pentru a descrie felul în care a fost formulat planul lui Siegfried Mureșan,

„Este cel puțin bizar din punct de vedere economic asocierea acestor reforme cu una cu cealaltă și o condiționare de îndeprinerea unui indicatori și împărțirea unei părți din economie către zona de salarizare. Este greu de explicat ceea ce se întâmplă acolo, icum de altfel este greu de explicat ce își dorește de fapt clasa politică în ceea ce privește economia”, mai spune el.

Deși coaliția se autointitulează liberală, proiectul economic nu conține măsuri în sprijinul companiilor mici și de mijloc.

„Propuneam recent 10 măsuri absolut necesare pentru o serie de industrii care aduc în momentul de față taxe și impozite la bugetul de stat. Măsuri concrete menite să crească cifra de afacerea acestor industrii, să genereze business-ul pe orizontală și mai departe să genereze încasări la bugetul de stat. Noi în momentul de față, prin deciziile autorităților, mai ales din perspectivă fiscală, facem exact pe dos”, mai afirmă Negrescu.

Unde duce lăcomia fiscală a statului Analistul dă și câteva exemple în sprijinul afirmației sale. „De la celebra ordonanță 7, pe care tot am pomenit-o în ultima vreme, prin care practic am îngropat unul dintre furnizorii de taxe și impoeste la bugetul de stat, mă refer la industria jocurilor de noroc, de unde am pierdut peste 350 de milioane de euro în acest an, în primele luni, și peste 18.000 de locuri, printr-o ordonanță care a fost gândită prost și care și-a arătat efectele negative prin migrarea jucătorilor către piața neagră și pierderea veniturilor bugetare, la modul în care se aplică accizele pe băuturile alcolice, pe băuturile răcoritoare, celebra taxă pe zahăr, care a dus la o scădere semnificativă a consumului, urmarea creșterii prețurilor la băuturile răcoritoare”, punctează el.

Analistul Adrian Negrescu critică aberațiile din programul de guvernare Analistul econimic Adrian Negrescu nu e convins de proiectul lui S. Mureșan Foto: Facebook Așa s-a ajuns, spune expertul, ca românii să cumpere tot mai puține băuturi răcoritoare, iar piața este afectată din plin. Din cauza lăcomiei Guvernului Bolojan, creșterea unor taxe a provocat exact efectul opus față de cel vizat. Astfel, încasările la bugetul de stat din partea producătorilor de băuturi răcoritoare a scăzut.

„Am ajuns în situația ca o familie din România să nu își mai permită să își cumpere mai multe o sticlă de 2 litri de suc de băutură răcoritoare, unul dintre obiceiurile de consum ale românilor, care practic dispare din cauza unor taxe foarte mari. Crescând taxele de la 9% la 21% pe băuturile răcoritoare, n-am făcut altceva decât să ne sabotăm singuri. De ce? Pentru că în loc să încaseze mai mulți bani la bugetul de stat, statul ăla a încasat jumătate din suma pe care o încasa înainte de creșterea taxelor, în coaberație de reglementare care iată se regăsește în economia românească. Practic, lăcomia asta și stuparea reglementelor ne trag de sub picioare preșul”, adaugă Negrescu.

Ce caută Nicușor Dan pe Wall Street și ce ne pot da americanii: „România a avut o poziție diferită” Nu este însă un caz similar. În schimb, prețurile și inflația cresc tot din cauza lăcomiei statului. Taxele uriașe pe carburanți au dus prețurile tot mai sus, coroborat cu situația complicată internațională.

„Din păcate se întâmplă în toate domeniile, inclusiv în zona carburanților. Gândiți-vă că jumătate din prețul carburanților este dat de taxele foarte mari percepute de statul român pe litrul de benzina și motorină. Acolo nu este vina producătorilor și a comercianților, este pur și simplu vina statului că s-a lăcomit să ia cele mai mari accize și cele mai mari taxe, inclusiv TVA, din regiune. Am ajuns în această situație pentru simplul motiv că nu am avut capacitatea de a gândi un mecanism de taxare flexibil, menit într-adevăr să ajute economia în vremurile în care speculațiile la nivel internațional și probleme legate de exploatarea petrolului iată că să dovedesc a fi catastrofale pentru întreaga economie mondială”, consideră Adrian Negrescu.

Pericolul de a ajunge la mâna FMI România a intrat într-o turbulență din care va ieși cu greu, iar agențiile de rating sunt cu ochii pe noi. Deși există mari interese și se încearcă inocularea ideii că România va fi retrogradată din cauza crizei politice, doar parțial este așa. În realitate, dacă va fi depunctată, s-ar întâmpla în primul rând din cauza politicilor absurde promovate de ultimele guverne, incluzându-l și pe ultimul. Însă, cel mai probabil, spune Adrian Negrescu, vom fi din nou păsuiți.

„Probabil Standard & Poor's ne va da un ultim avertisment, ne va menține în categoria recomandată investitorilor, dar probabil ne va da un șase luni în termen de șase luni în care să ne rezolvăm problemele. Altfel spus, din primăvară lucrurile vor arăta cu totul și cu totul altfel în viziunea celor trei agenții de rating, Fitch, Moody's și Standard & Poor's. Pentru că dacă până atunci nu vom avea un guvern, nu vom avea un program de guvernare care, într-adevăr, să rezolve problemele astea economice stringente care țin de funcționarea unor industriei esențiale pentru economie, mi-e teamă că ideea de junk devine realitate”, este opinia lui Adrian Negrescu.

România este practic în cădere liberă, dovadă că are nevoie de un miliard de euro pe săptămână, susține expertul. Ne aflăm pe marginea prăpastiei, dar programul economic anunțat deja de posibilul viitor premier nu doar că nu oferă soluții, dar poate determina accelerarea declinului economic. În tot acest peisaj, umbra FMI planează asupra României, crede Adrian Negrescu.

„În cazul în care România ar ajunge în junk, pasul doi ar fi colacul de salvare de la FMI, pentru că statul pur și simplu nu ar mai putea să se finanțeze. Și noi depindem din împrumuturile externe echivalentul a un miliard de euro în fiecare săptămână pentru a funcționa, practic, întregul aparat de stat. Dacă banii ăștia nu o să mai vină, singurul nostru colac de salvare îl reprezintă FMI. Un acord cu FMI de 40-50 de miliarde de euro, ar urma să intre în vigoare cel mai probabil din primăvara anului viitor, în cazul în care agențiile de rating vor retrograda România. Altfel spus, ne jucăm cu focul și s-ar putea să ne ardem puternic, dacă nu acum, în primăvara anului viitor”, avertizează analistul economic.

Dacă România va fi nevoită să apeleze la FMI, va avea de făcut reforme mult mai dureroase decât dacă ar fi avut un guvern reformist.

„Măsurile propuse de FMI, le știm, vor fi cu siguranță mult mai dure. O restructurare masivă a aparatului public, tăieri puternice de salarii în sectorul de stat și creșterea de taxe, lucruri care vor adâncime și mai mult problemele economice cu care se confruntă România. Și asta în condițiile în care, să nu uităm, FMI nu este o organizație de caritate. Ea va veni în România să își recupereze banii pe care îi dau cu împrumut, cu dobândă, bineînțeles, și vor face totul, din punct de vedere contabil și economic, să ajungă la acest deziderat”, este semnalul de alarmă tras de Negrescu.

Cine măsoară performanța șefilor plătiți cu mii de euro de la stat? Problema din spatele salariilor uriașe Deși Siegfried Mureșan susține că va scădea taxele, realitatea ar putea fi cu titul alta. Deși economia României este secătuită, iar firmele sunt stoarse de taxe, acestea ar putea din nou să crească, în frunte cu TVA.

„Sunt țări în care TVA este la 24-25%, sunt țări în care impozitul pe venit nu este de 10%, cum este în România, este de 16%, chiar 20%. Sunt țări în care fiscalitatea, în general, pe mediul de afaceri este mult mai mare decât în țara noastră. Problema e că acele țări au o situație financiară mult mai bună. Noi, în condițiile în care peste 80% dintre companiile din țara asta sunt slab capitalizate, adică abia se descurcă cu banii de la un rând la altă, să vii că crești taxele de pe zi pe alta, înseamnă, practic, să le duci în insolvență, dacă nu chiar în faliment”, consideră el.

Scăderea inflației: o iluzie optică și perspective sumbre Deși fostul și posibil viitorul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare și fostul premier Ilie Bolojan s-au lăudat cu scăderea inflației, Adrian Negrescu spune că din calculele făcute de aceștia lipsesc câteva elemente importante. Mai mult, inflația ar urma să crească din nou în curând, pe fondul viitoarelor scumpiri ale energiei.

„Inflația e doar o fotografie de moment. Da, din punct de vedere matematic, din punct de vedere statistic, inflația a scăzut, pentru că n-a mai fost luat în calcul creșterea fulminantă a prețului la energie de anul trecut de 80%, ci nici creșterea TVA-ului. În momentul în care aceste elemente au dispărut din calculul inflației, bineînțeles că inflația a coborât semnificativ, dar e doar o fotografie de moment. Scumpirea carburanților, creșterea prețului la energie și dublarea prețului la gaze vor face ca lunile următoare inflația să o ia din nou în sus, probabil spre 7-8%, și, practic, să ne trezim cu un nou val de inflație, adică de creștere de prețuri, care vor adânci și mai mult problemele românilor, mai ales în ceea ce privește puterea de cumpărare”, mai spune Adrian Negrescu.

Citește și