pdf

CXVII

110NUMENTELE ISTORICE Sl' PUBLICE.

COMJ~UNEA ACESTOR MONUMENT&

     Aproape singurele noastre monumente istorice            permise, ca să nu zic barbare! . .. S'au putut face
  şi publice sunt biserici şi mânăstirî. Şi pentru ce        multe s1 multe
                                                                    '
  aceasta, lucrul se explică foarte uşor. In trecutul
  nostru, singură biserica era instituţiunea în jurul
  căreea se grupau Românii şi dela care aşteptau                 În · 1892 se votează şi se pro m ulgă o lege a
  totul. In afară de bis erică nu era mântuire si fe-        monumentelor istorice. Aceastii lege prevede o
                                                    '        comisiune consultativă pe lângă Ministerul Culte-
  ricire ! După secularizarea · averilor mânăstireşti
  aceste monumente au cam fost lăsate uitării, din           lor . şi al Instrucţiunii Publice, care 'şi va d?- - avi-
  pricină, că nevoile moderne ale statului român în          zul asupra monumentelor istorice, când va fi vorba
  organizare au fost aşa de mari , că nu ajungeau            de dărâmare, restaurare şi reparare . Prima comi-

  mijloacele băneşt~ pentru toate. Cu timpul înşă            siune a fost compusă din următ oa rele persoane :
  s'a produs o mişcare în favorul acestor monumente.         T. Maiorescu, Gr. Tocilescu, C. C. Arion, V. A .
  Au vorbit şi scris despre ele şi despre frumuseţea         Urechiă şi G. Sterian. Astăzi e compusă din :
  şi importanţa lor istoricii şi artiştii ce ave~. Au        Ioan J(alinderu, B . .P. Haşdeu, Gr. Tocilescu,
  fost şi su·nt numite comori nepreţuite, din punctul         Gr. Cerchez şi N. Gabrielescu.
  de vedere artistic şi istoric şi că îngrijirea de              Cea dintâiu grije a acestei comisiuni a fost de
  ele e o datorie naţională. Acela, care a preţuit           a întocmi un inventar de toate monumentele. In
  foarte mult însemnătatea monumentelor noastre              acest scop s'a adresat d-lor prefec ţi cum şi altor
  istorice ·e şi M. S~Regele Carol. Neuitate vor rămâne      persoane cerându-se lămuriri .
  pentru totdeauna cuvintele ce a pronunţat în acestă            Io 22 Martie 1895 Comisiunea hotărăste ca    )

  privinţă cu prilejul sfinţirii bisericii din Curtea de     lista monupientelor întocmită dup ă datele primite
  Argeş, din Sinaia şi dela Seminarul Veniamin               să se împartă în monumente istorice, cari vor fi

  din laşi: Curentul acesta va folosi mult monu-             întreţinute de stat şi în monumente publice, cari

  mentelor noastre, căci le va scăpa de ruină şi
  peire. Ce deosebire mare e între ce a fost şi ce
                                                                           '        .
                                                             vor fi întretinute de comune. In 23 Mai 1897 con-
                                                             siliul de Miniştrii aprobă referatul d-l~i ·Ministru
  este! Acum câţiva ani în urmă s'a putut dărâma             altt Cultelor şi Instrucţiunii publice în privinţa in-
  Sărindarul, Sf. Ionică, Tur~ul Colţei etc.. S'a            ventarului monumentelor istorice si publice si-1 au-
                                                                                                   '         '
  putut schilodi frumoasa biserică Schitu( Măgu-             toriz~ a-l supune aprobării M. S. Regelui.
. reanul!. . S'au puţut face 1c1 colea restaurări ne             Publicăm aici acest inventar. ·

, I