Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Capitolul 3.7. Educație și competențe

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:55
Dimensiunea materialului
3.001,3 KB

Conținutul documentului colectat

Secțiuni și tabele

        punerea în aplicare a Recomandărilor Specifice de Țară;
       Anexa II - Raportarea extrasă din baza de date electronică a COM FENIX referitoare la
        punerea în aplicare a PNRR;
       Anexa III - Raportare privind implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale.
Informațiile din capitolele și subcapitolele dedicate priorităților în materie de reforme,
trebuie analizate împreună cu informațiile care se regăsesc în tabelele de raportare extrase
din bazele electronice de date ale COM, CeSaR și FENIX.
Având în vedere contextul de mai sus, PNR 2023 propune intervenții complementare și
suplimentare celor din PNRR și oferă o viziune de ansamblu asupra măsurilor implementate sau
preconizate a fi adoptate pe termen scurt și mediu de România în domeniile analizate în cadrul
Semestrului European (politica fiscal-bugetară, tranziția verde, transformarea digitală, mediul
de afaceri și competitivitatea economică, piața muncii, incluziunea socială și combaterea

sărăciei, sănătatea, capacitatea administrativă, educația și competențele). MIPE a continuat în cursul anului 2022 consolidarea cadrului general optim de punere în aplicare a PNRR prin: elaborarea și aprobarea cadrul legislativ de implementare; semnarea, în calitate de coordonator național al PNRR, a acordurilor de finanțare cu cei 20 de coordonatori de reforme și investiții (CRI); Semnarea Acordului de tip Operațional dintre România și COM, elaborarea și punerea în aplicare a sistemului informatic de gestiune a PNRR (E_SMC); inițierea platformei de lansare a apelurilor https://proiecte.pnrr.gov.ro/; coordonarea metodologică a responsabililor coordonatori de reforme și / sau investiții; elaborarea procedurii de comunicare, a manualului de identitate vizuală a PNRR, precum și elaborarea unor ghiduri orientative în sprijinul potențialilor beneficiari. Totodată, guvernanța implementării PNRR a fost asigurată la nivel central de două comitete 2: Comitetul interministerial de coordonare a PNRR (CIC-PNRR), responsabil cu examinarea

progreselor înregistrate în implementarea PNRR, respectiv Comitetul de monitorizare a PNRR (CM PNRR), organism inter-instituțional, cu rol consultativ, de informare și dezbatere fără personalitate juridică, condus de un președinte, reprezentat de ministrul investițiilor și proiectelor europene. În vederea monitorizării permanente pentru îndeplinirea satisfăcătoare a țintelor și a eliminării blocajelor în implementare au fost organizate 12 reuniuni ale CIC-PNRR (inclusiv 8 reuniuni pregătitoare), precum și 4 reuniuni ale CM PNRR. În plus, în perioada martie 2022 – aprilie 2023 au avut loc trei misiuni de monitorizare a PNRR, realizate de către COM, precum și trei misiuni de audit pentru primele trei cereri de plată (auditul de sistem și auditul privind modul de îndeplinire a jaloanelor și țintelor atât la nivelul coordonatorului național, cât și la nivelul autorităților responsabile cu implementarea PNRR, pentru care sunt cuprinse jaloane și ținte în cererile de plată). Până la finalul anului 2022 au fost lansate 56 de apeluri de proiecte cu o valoare de 14,45 mld.

euro. Calendarul apelurilor este actualizat în permanență și poate fi consultat pe pagina de internet a MIPE. Din totalul alocării bugetare de 29,18 mld. de euro, până în martie 2023 România a primit un total de 6,35 mld. euro, din care: prefinanțarea de 13% din contribuția financiară și 13% din împrumut (3,79 mld. euro) și rambursarea sumei aferente cererii de plată nr. 1 ca urmare a îndeplinirii satisfăcătoare a 21 de ținte și jaloane cu termen de realizare 2021, în valoare de 2,56 mld. euro fără pre-finanțarea de 13% (componenta de grant cca. 1,77 mld. și componenta de împrumut – 0,78 mld.). În decembrie 2022, România a depus cererea de plată nr. 2, cu o valoare de 2,8 mld. euro (din care a fost scăzută pre-finanțarea de 13%) – din care 1,86 mld. euro – sprijin financiar

2 Constituite în baza art. 7^1 din OUG nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență 7

ROMÂNIA - PNR 2023

Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

d0997b5e6c327a877de59319fe1dd6cada0828e307a582b945cd2de412ba689f