Capitolul 3.7. Educație și competențe

există proiecte în diferite stadii de realizare care au în vedere interconectarea sau creșterea capacității de transport în flux bidirecțional cu Ungaria, Bulgaria, Moldova și Serbia. Conform Planului, se prevede finanțarea de proiecte majore estimate la aprox. 3,55 mld. euro. Printre proiectele propuse, figurează: (1) Dezvoltarea pe teritoriul României a SNT gaze naturale pe coridorul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA); (2) Dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre; (3) Interconectarea României cu Serbia, pe direcția Arad–Mokrin; (4) Dezvoltarea/ Modernizarea Infrastructurii de transport gaze naturale în zona de Nord-Vest a României; (5) Creșterea capacității de transport gaze naturale a interconectării România- Bulgaria pe direcția Giurgiu-Ruse; (6) Modernizare SMG Isaccea 2 și SMG Negru Voda 2 în vederea realizării curgerii bidirecționale pe conducta Tranzit 2, la granița cu Ucraina și Bulgaria; (7) Modernizarea stației de măsurare gaze naturale (SMG) Isaccea 3 și Negru Voda 3 în vederea

realizării curgerii bidirecționale pe conducta Tranzit 3, la granița cu Ucraina și Bulgaria, parte din coridorul Transbalcanic. Cu finanțare din POIM AP 8 sunt implementate măsuri privind: (1) Prin OS 8.1 este finanțat proiectul LEA 400kV dublu circuit Gutinas-Smardan, beneficiar COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE TRANSELECTRICA SA, care va crește capacitatea SEN de a transporta energia produse în zona Mării Negre către centrele de consum și stocare din restul țării și apoi mai departe spre Europa central-răsăriteană. (2) Prin OS 8.2: (i) este finanțat proiectul Dezvoltări ale SNT în zona de Nord – Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum și a asigurării capacităților de transport spre Republica Moldova, beneficiar SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE TRANSGAZ SA, vor fi construiți și dați în operare 165,15 km de conductă de transport de gaz care vor conduce la creșterea capacității de transport a Sistemului Național de Transport al Gazelor

Naturale în punctele de interconectare de la 14,35 mld. mc/an la 20 mld. mc/an. Proiectul creează premisele apariției unei noi piețe de desfacere pentru resursele de gaze naturale actuale și viitoare din exploatările convenționale din România și pentru rezervele off-shore din Marea Neagra și contribuie prin adaptarea cerințelor de debit pentru asigurarea fluxului de gaze în ambele sensuri cu Republica Moldova la rezultatul final privind dezvoltarea unei piețe comune a energiei în Europa; (ii) a fost lansat un nou apel de proiecte pentru Creșterea gradului de interconectare a Sistemului Național de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine prin care se urmărește atingerea țintei, pentru 2023, a indicatorului lungimea rețelelor inteligente de transport și distribuție a gazelor naturale (336 km). Până la 31 decembrie 2022 au fost semnate 25 de contracte de finațare, cu o valoare totală de 326,61 mil. euro, toate proiectele fiind în implementare. PoDD, cu o alocare totală de 5,25 mld. euro, va sprijini crearea de sisteme și rețele inteligente

de energie, pentru a se asigura introducerea unor sisteme de contorizare inteligentă, care pot face obiectul evaluării din punct de vedere economic a costurilor și beneficiilor pe termen lung, pentru piață și pentru consumatorii finali. De asemenea, PoDD va finanța conversia, modernizarea și extinderea rețelelor de transport și distribuție a gazelor, pentru adăugarea în sistem a gazelor din surse regenerabile și a gazelor cu emisii reduse de carbon, prin soluții tehnice care să faciliteze o abordare în etape, pentru a stimula decarbonatarea, contribuind concomitent la eficiența energetică a rețelei, la securitatea energetică și la integrarea pe piața regională. Creșterea eficienței energetice a clădirilor și intensificarea ritmului renovărilor România continuă eforturile în direcția dezvoltării și implementării unei viziuni pe termen lung privind renovarea și creșterea eficienței energetice a clădirilor, în paralel cu asigurarea tranziției către un fond construit verde și rezilient.

În acest sens, va fi urmărită implementarea Strategiei naționale de renovare pe termen lung, până în 2050, aprobată în 2020, precum și complementaritatea cu măsurile din Componenta 5: Valul renovării a PNRR. Pentru includerea, ca parte integrantă a Strategiei, a Planului de acțiune 35

ROMÂNIA - PNR 2023