Capitolul 3.7. Educație și competențe

colectării veniturilor. Astfel, sunt prevăzute ținte ale deficitului bugetului general consolidat (atât ESA cât și cash) de 4,4% din PIB în 2023, 2,95% din PIB în 2024 și 2,90% din PIB în 2025. La construcția bugetului pe 2023 au fost avute în vedere o serie de obiective fiscal-bugetare importante, astfel:  transpunerea măsurilor adoptate la nivel european, precum cele din domeniul impozitării întreprinderilor sau al evitării erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor;  îmbunătățirea și simplificarea legislației fiscale;  perfecționarea legislației legate de combaterea fenomenelor evazioniste;  perfecționarea sistemului obligatoriu de facturare electronică (E-factura);  abordarea reducerii fiscalității pe muncă, mai ales în zona veniturilor mici (măsurile fac parte din reforma fiscală prevăzută în PNRR). Astfel, principalele măsuri concrete pe partea de cheltuieli aferente bugetului pe 2023 au în

vedere: majorarea limitată a salariilor de bază, soldelor, indemnizațiilor personalului plătit din fonduri publice (cu 10% față de nivelul celor din decembrie 2022); menținerea sporurilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare la nivelul celor din decembrie 2022; prorogarea prevederilor privind alocarea bugetară minimă a unui procent din PIB pentru anumite sectoare; majorarea punctului de pensie cu 12,5% față de 2022; stabilirea numărului maxim de posturi finanțat în 2023 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice indiferent de modul de finanțare și subordonare astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Pe partea de venituri aferente bugetului pe 2023, principalele măsuri vizează: modificarea regimului de impozitare pentru microîntreprinderi (reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, instituirea condiției de a avea cel puțin un

salariat, eliminarea cotei de impozitare de 3%); modificarea cotei TVA pentru anumite produse și activități (majorarea, de la 5% la 9%, pentru activitățile de cazare hotelieră, servicii de restaurant și catering; majorarea, de la 9% la 19%, pentru băuturile nealcoolice ce conțin adaos de zahăr; aplicarea cotei reduse de 5% pentru achiziția unei singure locuințe a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei); reglementarea regimului fiscal derogatoriu pentru suma de 200 lei/lună în cazul salariaților încadrați cu salariul minim brut pe țară; extinderea facilităților acordate salariaților din domeniul construcțiilor pentru salariații din domeniul agroalimentar ce obțin un venit brut lunar din salarii de până la 10.000 lei; majorarea nivelului accizelor la produsele din tutun prelucrat, tutunul conținut în produse din tutun încălzit și lichide care conțin nicotină; majorarea impozitului pe veniturile din dividende de la 5% la 8%; aplicarea impozitului pe monopolul din sectorul energiei electrice și al gazului natural și a impozitului asupra sumelor rezultate din diferențe de preț la vânzarea gazelor natural până 31 decembrie 2025, inclusiv.

În ceea ce privește datoria publică calculată conform metodologiei UE, la sfârșitul anului 2022, aceasta s-a situat la 47,2% din PIB, nivel inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Conform estimărilor curente, datoria guvernamentală calculată conform metodologiei UE se va situa la 46,8% din PIB la sfârșitul anului 2023 și sub 50% din PIB pe termen mediu. Gestionarea eficientă a investițiilor publice MF continuă să urmărească modul în care ordonatorii principali de credite reflectă rezultatele prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative în proiectele lor bugetare anuale. La 27 iulie 2022, guvernul a aprobat Memorandumul conținând rezultatele prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative utilizate la elaborarea proiectului de buget aferent anului 2023. Acesta conține 189 proiecte de investiții publice semnificative prioritizate, gestionate de 8 ordonatori principali de credite (față de 177 proiecte în 2021, 160

17

ROMÂNIA - PNR 2023