Capitolul 3.7. Educație și competențe

 stabilitatea financiar-bancară. Informații suplimentare se pot regăsi în Anexa I privind baza de date CeSaR.

România își menține angajamentul ferm de ajustare a deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor. Astfel, autoritățile vor continua implementarea măsurilor necesare pentru atingerea țintelor de deficit bugetar până la finalul anului 2024, precum și eforturile de îmbunătățire a nivelului de colectare la bugetul de stat și de menținere a tendinței crescătoare a veniturilor încasate. Se are în vedere în continuare creșterea performanței administrației fiscale și vamale prin îmbunătățirea serviciilor fiscale, digitalizare, intensificarea acțiunilor de combatere a evaziunii fiscale, îmbunătățirea infrastructurii vamale și modernizarea birourilor vamale de frontieră. Detalii cu privire la politica fiscal-bugetară a României, inclusiv datoria publică, se regăsesc în Strategia Fiscal Bugetară 2023-2025 și Programul de Convergență 2023-2026. De asemenea, vor continua eforturile în direcția menținerii stabilității financiar-bancare prin

monitorizarea permanentă a evoluțiilor legislative din sectorul financiar-bancar, prevenirea și diminuarea riscurilor sistemice, dar și prin sprijinirea intermedierii financiare sau a finanțării verzi. Consolidarea bugetară Guvernul României și-a continuat politica de consolidare fiscală începută în 2021, acționând în conformitate cu recomandările formulate în contextul procedurii aplicabile deficitelor excesive (EDP), asigurând în același timp sprijinul necesar pentru economie și promovând investițiile. Astfel, planificarea și execuția bugetară pentru 2022 s-au realizat cu respectarea țintei incluse în recomandarea EDP3 din 18 iunie 2021, chiar în condițiile unui context geopolitic dificil, cu crize suprapuse; execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 81 mld. lei, reprezentând 5,68% din PIB (cash), în linie cu recomandarea EDP și în scădere cu 1,05 p.p.

față de nivelul anului precedent. Evoluția pozitivă a soldului bugetar în 2022 a fost determinată în principal de:  majorarea semnificativă a PIB în 2022 față de anul precedent;  creșterea veniturilor bugetare cu 0,2 p.p. din PIB (la 32,2% din PIB). Veniturile bugetului general consolidat au însumat 460,09 mld. lei în 2022, cu 21,2% peste nivelul încasat în 2021. Evoluția acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, contribuțiilor de asigurări, încasărilor suplimentare din energie, veniturilor nefiscale și fondurilor europene.  reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,8 p.p. din PIB (la 37,9% din PIB), în principal ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile. În termeni nominali, cheltuielile bugetare au însumat 541,09 mld. lei în 2022, în creștere cu 17,7% față de anul precedent; cheltuielile de investiții au fost cu 13,3 mld. lei mai mari față de 2021 iar cheltuielile cu

subvențiile4 au fost de 18 mld. lei. Principalele măsuri fiscal-bugetare care au vizat reducerea cheltuielilor bugetare în 2022 au avut în vedere: menținerea cuantumurilor brute ale salariilor, sporurilor, indemnizațiilor și a bazei de calcul pentru anumite beneficii la nivelul celor din decembrie 2021, pentru majoritatea personalului bugetar; neacordarea de tichete cadou/ culturale, premii, indemnizații pentru

3 Recomandarea prevede ținte ale deficitului bugetar de 8,0% din PIB în 2021, 6,2% în 2022, 4,4% în 2023 și 2,9% în 2024. 4 pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale 15

ROMÂNIA - PNR 2023