Prognoza pe termen mediu 2019 – 2023 – varianta de iarna 2020 (NOTA)

Prognoza de iarnă 2020 - prevederi şi influenţe posibile - Prognoza de iarnă 2020 reafirmă estimările din ediţia de toamnă 2019 pentru perioada 2020-2023 şi actualizează un număr limitat de indicatori prin prisma datelor publicate pentru anul 2019. Elementele avute în vedere în susţinerea nivelurilor din prognoza de toamnă 2019 sunt: - datele semnal privind avansul economiei cu 4,1%, care confirmă pentru anul 2019 dinamica PIB estimată în toamnă (4,0%); - tendinţa de revenire a economiei româneşti în trimestrul IV 2019 (4,3% faţă de acelaşi trimestru din 2018, după ce în trimestrul III 2019 majorarea a fost de numai 3%); - de asemenea, prognoza actuală ia în considerare şi datele semidefinitive privind PIB pentru anul 2018, respectiv un nivel de 952,4 mld. lei (+8,18 mld. lei) şi o creştere economică de 4,4% (+0,3 puncte procentuale). Acest salt al valorii nominale se va regăsi şi în perioada 2020-2023. La nivel sectorial, se estimează că industria va reveni în a doua parte a anului 2020 astfel încât pe ansamblu creşterea valorii adăugate brute să fie pozitivă. De asemenea construcţiile totale vor continua să se majoreze, dar cu o intensitate mai mică. În ceea ce priveşte sectorul terţiar, se mizează pe dezvoltarea serviciilor cu un aport sporit de valoare adăugată. Acest sector în ansamblu este în continuare principalul susţinător al creşterii economice. Există și posibilitatea apariției unui risc generat din eventualele efectele asupra agriculturii pe fondul condițiilor meteo nefavorabile din acest an. Creşterea economică pe termen mediu se situează la circa 4% anual, formarea brută de capital fix având o dinamică superioară consumului final. Dinamica numărului mediu de salariaţi a fost uşor revizuită în jos, pe baza evoluţiei efectivelor de salariaţi la sfârşitul lunii în cursul anului 2019. 1  Referitor la apariția unor posibile riscuri asociate prognozei, cele mai semnificative ţin de impredictibilitatea mediului economic și politic internaţional în această perioadă. Chiar dacă tensiunile comerciale dintre SUA şi China au fost, într-o oarecare măsură, atenuate prin semnarea Fazei I a acordului comercial, apariţia şi extinderea coronavirusului ar putea avea efecte nefavorabile în ceea ce priveşte cererea globală. Pe de altă parte, se poate menţiona riscul majorării preţului la energie şi alte mărfuri fungibile, precum şi o volatilitate mai mare a pieţelor valutare, ca urmare a decelerării creşterii economiei chineze care influenţează cererea globală, precum şi din cauza menţinerii unui conflict crescut la scară extinsă în Orientul Mijlociu. O încetinire mai accentuată a cererii globale ar afecta pe lângă exporturile româneşti, care au dovedit o elasticitate mai ridicată la cererea externă, comparativ cu principalii noştri competitori, Polonia şi Ungaria, şi fluxurile investiţionale către ţara noastră. Menționăm şi factorii de influenţă asociaţi evoluției economiei zonei euro și, îndeosebi, a Germaniei – principalul partener comercial al României - a cărei situație se reflectă atât în zona de cerere agregată prin exporturi, cât și pe zona de producție industrială, acestea fiind puternic corelate (producția industrială autohtonă fiind stimulată printre altele și de exporturi). *** Precizăm că prognozele standard sunt cea de primăvară şi toamnă, Prognoza de iarnă fiind una intermediară, care are un caracter concis şi include informaţiile apărute în intervalul dintre prognoza de toamnă (reprezentând cadrul macroeconomic care fundamentează, de regulă, bugetul) şi cea de primăvară (care stă la baza Programului de convergenţă). Proiecţiile detaliate pentru perioada 2020-2023, determinate luând în considerare şi evoluţiile din primele luni ale anului 2020, vor fi publicate cu ocazia Prognozei de primăvară, estimată pentru perioada aprilie-mai a.c. 2