Document colectat · Execuția bugetului general consolidat
Notă privind execuția bugetului general consolidat - aprilie 2025
- Instituția sau publicația sursă
- Execuția bugetului general consolidat
- Data preluării
- 27.09.2026 02:39
- Dimensiunea materialului
- 428,5 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
execuția bugetului general consolidat
30 APRILIE 2025
Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2025
s-a încheiat cu un deficit de 55,97 mld lei, respectiv 2,95% din PIB față
de deficitul de 57,29 mld lei, respectiv 3,25% din PIB aferent celor patru
luni ale anului 2024. (Anexa nr.1 și Anexa nr.2)
I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Veniturile totale au însumat 199,92 mld lei în primele patru luni ale
anului 2025, înregistrând o creștere de 9,4% (an/an), susținută de avansul
veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii și venit,
contribuții de asigurări și accize. Exprimate ca pondere în PIB veniturile
totale au crescut cu 0,2 puncte procentuale, pe seama majorării veniturilor
curente cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce fondurile europene au scăzut
cu 0,1 puncte procentuale.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 19,62 mld lei,
înregistrând o creștere de 25,8% (an/an), determinată de avansul
semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+103,4%), pe seama
dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din
impozitul pe salarii (21,3%) - peste dinamica fondului de salarii din
economie (12,5%[1]), evoluția acestei categorii de venituri fiind
influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din
sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de
creare de programe pentru calculator.
[pic]
Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.1 Impozitul pe venit
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 67,69 mld lei, în creștere cu
10,2% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția mai
temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv
la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele
patru luni ale anului trecut (7,0 mld. lei în ian-apr 2025, comparativ cu
5,3 mld lei în ian-apr 2024).
[pic]
Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.2. Contribuții de asigurări
Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,59 mld lei, consemnând o
creștere de 3,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe
profit de la agenții economici.
Încasările nete din TVA[2] au înregistrat 39,04 mld lei, în creștere cu
1,2% (an/an). Evoluția ușor pozitivă a acestor încasări poate fi explicată
atât de avansul restituirilor de TVA (+12,9%), față de nivelul rambursat în
aceeași perioadă a anului trecut (11,06 mld. lei în ian-apr 2025,
comparativ cu 9,79 mld lei în ian-apr 2024), cât și de un efect de bază
ridicat.
[pic]
Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.3 Încasările din taxa pe valoarea adăugată
Veniturile din accize au însumat 15,91 mld lei, consemnând o creștere de
32,9% (an/an), susținută de evoluțiile pozitive ale încasărilor din
accizele pentru produsele din tutun (51,1%) și accizele pentru produsele
energetice (+20,0%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în
general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor
economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
[pic]
Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.4 Încasările din accize
Veniturile nefiscale au însumat 16,00 mld lei, în creștere cu 5,0%, în
condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei
reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea
Carpatica Feroviar România - S.A.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și
donații au totalizat 14,11 mld lei, în scădere cu 7,3% (an/an).
II. CHELTUIELILE bugetului general consolidat
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 255,89 mld lei au
crescut în termeni nominali cu 6,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului
precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe
anul 2025 au înregistrat o scădere cu 0,1 puncte procentuale față de
aceeași perioadă a anului 2024, de la 13,6% din PIB la 13,5% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 56,55 mld lei, în creștere cu 12,4%
comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în
PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,0% din PIB, cu 0,1
puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 30,53 mld lei, în creștere cu
0,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se
reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
de 5,4% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală
și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 mld lei, cu 6,64 mld lei mai
mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 85,62 mld lei în creștere cu
2,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția
cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de
implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu
începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr.
360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile
suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente
consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 4 luni
ale anului 2025, au fost în sumă de 1,55 mld lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 4,92 mld lei, în principal, această
sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea
producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru
consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici
(489,25 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 6,45 mld lei, reprezentând în principal, burse
pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și
sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru
Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe
nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente
agriculturii) au fost de 17,43 mld lei, în scădere cu 5,7% față de aceeași
perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum
și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și
externe, au fost în valoare de 32,41 mld lei, cu 3,61% mai mari față de
aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 31,28 mld.
[pic]
Sursa: MF Fig.5 Structura cheltuielilor de investiții
[pic]
[pic]
[pic]
-----------------------
[1] Evoluția fondului de salarii din economie reflectă dinamicile
câștigului salarial mediu brut (11,7%) și a efectivului de salariați (0,7%)
înregistrate în dec24-mar25 comparativ cu dec23-mar24.
[2] Veniturile nete din TVA reprezintă diferența dintre TVA colectată sau
brută și restituirile de TVA.
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
64e4bccb332ba8bfbd4e458e997767e03b949e43563ba25ca35f70f124866b32