Notă privind execuția bugetului general consolidat - decembrie 2025

execuția bugetului general consolidat 31 DECEMBRIE 2025 Execuția bugetului general consolidat în anul 2025 reflectă un deficit bugetar de 7,65% din PIB, respectiv 146,03 miliarde lei, cu 1 punct procentual sub nivelul de 8,67% din PIB înregistrat anul trecut, realizată printr-un mix echilibrat de măsuri pe cheltuieli, venituri și structura de finanțare a investițiilor (Anexa nr.1 și Anexa nr.2). I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT Veniturile totale au însumat 662,70 mld lei în 2025, în creștere cu 15,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 2.05 puncte procentuale, din care 0,5 pp provin din veniturile curente - cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și TVA -, restul fiind explicat de fondurile europene. Prin comparație, trebuie avut în vedere că nivelul veniturilor din 2024 a fost influențat de încasări excepționale aferente amnistiei fiscale, în cuantum de 6,3 mld lei. Excluzând impactul acestui factor cu caracter temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii veniturilor totale în PIB în 2025 este estimată la aproximativ 0,8 pp. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 mld lei, marcând o creștere de 19,9% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,8%), pe seama unor distribuiri concentrate la finalul anului 2024 și în a doua parte a anului 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o dinamică pozitivă însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (19,9%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (9,3%[1]), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. [pic] Sursa: MF, INS, calcule proprii Fig.1 Impozitul pe venit Contribuțiile de asigurări au înregistrat 208,03 mld lei, consemnând o creștere de 9,8% (an/an), peste cea a fondului de salarii din economie. Dinamica acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, inclusiv un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat anul trecut (22,3 mld. lei în 2025, față de 17,9 mld lei în 2024). [pic] Sursa: MF, INS, calcule proprii Fig.2. Contribuții de asigurări Încasările din impozitul pe profit au însumat 41,01 mld lei, consemnând o creștere de 14,0% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA[2] au însumat 133,90 mld lei, marcând o creștere de 10,7% (an/an), în condițiile unor restituiri de TVA cu 11,0% mai mari față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (33,5 mld. lei în 2025, comparativ cu 30,2 mld lei în 2024). Totodată se remarcă acelerarea dinamicii încasărilor brute din TVA începând din luna august, pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025. [pic] Sursa: MF, INS, calcule proprii Fig.3 Încasările din taxa pe valoarea adăugată Veniturile din accize au însumat 48,32 mld lei, consemnând o creștere de 4,3% (an/an), susținute de evoluțiile pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,7%), influențate și de efectul majorării nivelului accizelor conform Legii nr.141/2025. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. [pic] Sursa: MF, INS, calcule proprii Fig.4 Încasările din accize Veniturile nefiscale au însumat 53,81 mld lei, în creștere cu 9,2%, dinamică influențată de vărsămintele din veniturile nete ale B.N.R. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au crescut cu 79,1% (an/an), de la 42,4 mld lei în anul 2024 la 75,9 mld lei în anul 2025. Suma de 75,9 mld lei se compune din: 22,9 mld lei sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR; 18,0 mld lei reprezentând sume de la Uniunea Europeană pe politica agricolă comună (FEGA, FEADR, FEAMPA); 17,8 mld lei sume aferente refinanțărilor proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene și 17,2 mld lei sume de la Uniunea Europeană din fonduri structurale și de coeziune, inclusiv 2,6 mld lei sume primite la Uniunea Europeană aferente proiectelor începute cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR și eligibile pe Programul Oprațional Transport. De asemenea, accelerarea absorbției PNRR reflectată la sfârșitul anului 2025, respectiv la un nivel de 22,9 mld lei față de 12,9 mld lei înregistrate în primele 11 luni, este determinată de modificarea structurii de finanțare a unor proiecte de investiții mature, finanțate inițial din componenta de împrumut, în contextul PNRR revizuit, ca urmare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025 de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare și reziliență al României. II. CHELTUIELILE bugetului general consolidat Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 808,73 mld lei, reprezentând 42,36% din PIB, din care cheltuieli totale exclusiv asistenta financiara din partea UE sau altor donatori în sumă de 732,82 milioane lei, reprezentând 38,4% din PIB, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024 a cheltuielilor totale exclusiv asistenta financiara din partea UE sau altor donatori în sumă de 684,70 milioane lei, reprezentând 38,9% din PIB. Astfel, analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observăm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB. Cheltuielile de personal au însumat 167,72 mld lei, în creștere cu 1,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,8% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent. Pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale, pentru anul 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024, cheltuielile de personal au înregistrat o evoluție descrescătoare începând cu luna iulie, având o medie lunară de 13,72 mld lei față de aceeași perioadă din 2024, unde media lunară a cheltuielilor de personal, excluzând hotărârile judecătorești, a fost de 14,15 mld lei. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 100,63 mld lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale respectiv 3,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 12,9% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,50 mld lei, cu 14,22 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 250,88 mld lei în creștere cu 12,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (2,92 mld lei), precum și plata concediilor medicale care a fost în sumă de 6,4 mld lei, cu 60% mai mult față de anul 2024. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 12,55 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (931,32 mil lei). Alte cheltuieli au fost de 16,31 mld lei, reprezentând 0,9% din PIB, în scădere cu 3,25 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent. În aceste cheltuieli se reflectă, în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 90,27 mld lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cheltuielile aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au însumat 138,20 mld lei, în creștere cu 15,70% față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 119,45 mld lei. Valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au fost de 78,55 mld lei, reprezentând 56,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții. [pic] Sursa: MF Fig.5 Structura cheltuielilor de investiții [pic] [pic] [pic] ----------------------- [1] Evoluția fondului de salarii din economie reflectă dinamicile câștigului salarial mediu brut (9,0%) și a efectivului de salariați (0,3%) înregistrate în dec24-nov25 comparativ cu dec23-nov24. [2] Veniturile nete din TVA reprezintă diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA.