Document colectat · Execuția bugetului general consolidat
Notă privind execuția bugetului general consolidat - martie 2026
- Instituția sau publicația sursă
- Execuția bugetului general consolidat
- Data preluării
- 27.09.2026 02:38
- Dimensiunea materialului
- 322,0 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
execuția bugetului general consolidat
31 MARTIE 2026
Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2026
s-a încheiat cu un deficit de 21,09 mld lei, respectiv 1,03% din PIB față
de deficitul de 43,66 mld lei, respectiv 2,28% din PIB aferent celor trei
luni ale anului 2025, mai mult de jumătate față de aceeași perioadă a
anului precedent, înregistrând o diminuare de 1,25 puncte procentuale
(Anexa nr. 1 și Anexa nr. 2)
I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Veniturile totale au însumat 158,76 mld lei în primele trei luni ale anului
2026, în creștere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile
totale au avansat cu 0,39 puncte procentuale, din care 0,22 pp provin din
veniturile curente - cu precădere TVA, impozit pe salarii și venit și
impozite și taxe pe proprietate.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 17,97 mld lei,
înregistrând o creștere de 19,0% (an/an), determinată de avansul
semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+53,0%), pe seama
unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor
legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o evoluție pozitivă au
fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (7,6%) -
peste dinamica fondului de salarii din economie (3,7%[1]), influențate de
efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a
facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții,
agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe
pentru calculator.
[pic]
Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.1 Impozitul pe venit
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 53,28 mld lei, în creștere cu
7,0% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Dinamica
acestor încasări reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată
prin Legea nr. 141/2025 cât și un transfer efectiv la pilonul II de pensii
mai ridicat față de cel realizat în primul trimestrul al anului 2025 (-5,77
mld lei în T1 2026, respectiv -5,21 mld lei în T1 2025).
[pic]
Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.2. Contribuții de asigurări
Încasările nete din TVA[2] au înregistrat 33,63 mld lei, în creștere cu
17,7% (an/an). Dinamica a fost influențată de acelerarea încasărilor brute
din TVA (20,3% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de
Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA, față de
nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (10,71 mld. lei în T1
2026, comparativ cu 8,29 mld lei în T1 2025).
[pic]
Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.3 Încasările din taxa pe valoarea adăugată
Veniturile din accize au însumat 10,95 mld lei, consemnând o creștere de
9,2% (an/an), susținută de avansul încasărilor din accizele pentru
produsele energetice (+20,6% an/an). Evoluția lunară a încasărilor din
accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de
politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor
accizabile.
[pic]
Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.4 Încasările din accize
Veniturile nefiscale au însumat 10,82 mld lei, consemnând o contracție de
12,4%, în condițiile unor încasările suplimentare în T1 2025 - veniturile
din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și
donații au totalizat 13,20 mld lei, în creștere cu 43,5% (an/an).
II. CHELTUIELILE bugetului general consolidat
Cheltuielile totale în sumă de 179,85 mld lei, au scăzut în termeni
nominali cu 2,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele trei
luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,9 puncte procentuale
față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 9,7% din PIB la 8,8% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 40,85 mld lei, în scădere cu 1,28 mld
lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor
sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor
de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca
pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,0% din
PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului
precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 23,56 mld lei, în creștere cu
5,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont că în
ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu și
fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele
naționale de sănătate restante din anul 2024.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,37 mld lei, cu 0,88 mld lei mai
mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în
PIB, cheltuielile cu dobânzile și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%
din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 63,54 mld lei în scădere cu
0,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de
măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-
bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de
plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor
aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe
cele trei luni ale anului 2026, au fost în sumă de 49,07 mil lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 2,83 mld lei, în principal, această
sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea
producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru
consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici
(16,86 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 2,76 mld lei, reprezentând în principal, burse
pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și
sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru
Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe
nerambursabile au fost de 15,84 mld lei care cuprind proiecte cu finanțare
din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și
cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente
agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare
din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum
și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și
externe, au fost în valoare de 21,67 mld lei, din care 74,92% reprezintă
valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe
nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele
reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și
cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
De asemnea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri
externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele
reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și
cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe
primele trei luni este cu 1,8 mld lei, respectiv cu 12,72%, mai mult decât
aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din
fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului
excepțional al plăților efectuate în primul trimestru al anului 2025, când
au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de
investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății
Carpatica Feroviar România — S.A., precum și alte plăți în domeniul
aparării.
[pic]
Sursa: MF Fig.5 Structura cheltuielilor de investiții
[pic]
[pic]
[pic]
-----------------------
[1] Evoluția fondului de salarii din economie reflectă dinamicile
câștigului salarial mediu brut (4,7%) și a efectivului de salariați (-0,9%)
înregistrate în dec25-febr26 comparativ cu dec24-febr25.
[2] Veniturile nete din TVA reprezintă diferența dintre TVA colectată sau
brută și restituirile de TVA.
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
5b0c280b0dc5104188acf7fc05a5280f9209e759e3a14274c2e59aaf29fce3ef