Document colectat · Execuția bugetului general consolidat
Notă privind execuția bugetului general consolidat - august 2026
- Instituția sau publicația sursă
- Execuția bugetului general consolidat
- Data preluării
- 27.09.2026 02:38
- Dimensiunea materialului
- 351,5 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
execuția bugetului general consolidat
31 AUGUST 2026
Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2026 s-
a încheiat cu un deficit de 59,42 mld lei, respectiv 2,89% din PIB față de
deficitul de 86,36 mld lei, respectiv 4,51% din PIB aferent celor opt luni
ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,62 puncte
procentuale.
I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Veniturile totale au însumat 468,10 mld lei în primele opt luni ale anului
2026, în creștere cu 11,4% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile
totale au avansat cu 0,85 puncte procentuale, susținute atât de veniturile
fiscale – cu precădere TVA, cât și de fondurile europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 42,86 mld lei,
înregistrând o creștere de 8,1% (an/an), determinată de avansul
semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (16,6%), pe seama
unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor
legislative privind impozitarea acestora. O evoluție însemnată a fost
înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (19,1%).
Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,6%) - peste dinamica
fondului de salarii din economie (3,1%[1]), a fost influențată de efectul
de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților
fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria
alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
[pic]
Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.1 Impozitul pe venit
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 147,53 mld lei, în creștere cu
7,1% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția
acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin
Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
[pic]
Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.2. Contribuții de asigurări
Încasările din impozitul pe profit au însumat 29,55 mld lei, consemnând o
creștere de 9,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe
profit de la agenții economici (11,7%, an/an).
Încasările nete din TVA[2] au înregistrat 103,35 mld lei, în creștere cu
25,2% (an/an). Dinamica a fost influențată de avansul încasărilor brute din
TVA (21,1% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de
Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+7,5%),
față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (23,76 mld.
lei în ian-aug 2026, comparativ cu 22,10 mld lei în ian-aug 2025).
[pic]
Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.3 Încasările din taxa pe valoarea adăugată
Veniturile din accize au însumat 32,35 mld lei, nivel similar celui din
perioada corespunzătoare a anului trecut, în condițiile creșterii cu 9,3%
an/an a încasărilor din accizele pentru produsele energetice. Evoluția
lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai
ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare
fiscală a produselor accizabile.
[pic]
Sursa: MF, INS, calcule proprii
Fig.4 Încasările din accize
Veniturile nefiscale au însumat 33,91 mld lei, consemnând o contracție de
9,8%, influențată parțial și de încasările suplimentare din perioada
similară a anului 2025 - venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6
miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și
donații au totalizat 43,38 mld lei, în creștere cu 37,7% (an/an).
II. CHELTUIELILE bugetului general consolidat
Cheltuielile totale în sumă de 527,53 mld lei, au crescut în termeni
nominali cu 4,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele opt
luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,7 puncte procentuale
față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 26,4% din PIB la 25,7% din
PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 109,04 mld lei, în scădere cu 4,26 mld
lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor
sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor
de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca
pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din
PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului
precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 67,83 mld lei, în creștere cu
7,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere
determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 42,05 mld lei, cu 8,86 mld lei mai
mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în
PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,0% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 mld lei în scădere cu
0,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de
măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-
bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de
plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor
aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe
cele șapte luni ale anului 2026, au fost în sumă de 236,64 mil lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 8,71 mld lei, în principal, această
sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea
producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru
consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici
(242,48 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 9,30 mld lei, în scădere cu 2,69 mld lei față
de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin
Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli
conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor,
alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de
Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe
nerambursabile au fost de 52,24 mld lei care cuprind proiecte cu finanțare
din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și
cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente
agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare
din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum
și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și
externe, au fost în creștere cu 25,1 mld lei față de aceeași perioadă a
anului trecut, respectiv de la 71,95 mld lei la 97,05 mld lei, din care
69,2% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri
externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele
reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și
cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
De asemenea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri
externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele
reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și
cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe
primele opt luni este cu 27,0 mld lei, respectiv cu 67,3%, mai mult decât
aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din
fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului
excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost
achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții,
contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar
România — S.A., precum și alte plăți în domeniul aparării.
[pic]
Sursa: MF Fig.5 Structura cheltuielilor de
investiții
[pic]
[pic]
[pic]
-----------------------
[1] Evoluția fondului de salarii din economie reflectă dinamicile
câștigului salarial mediu brut (4,2%) și a efectivului de salariați (-1,1%)
înregistrate în dec25-iul26 comparativ cu dec24-iul25.
[2] Veniturile nete din TVA reprezintă diferența dintre TVA colectată sau
brută și restituirile de TVA.
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
b2056c7beb45d07777d5d6c88d6c3de930ae58dc0a563921375e6102fcdff868