Prognoza pe termen mediu 2020 - 2024 - varianta de iarnă 2021 (NOTA)

Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici din economia românească în perioada 2020-2024 1. Evoluţii macroeconomice în anul 2020 Conform datelor publicate de Eurostat, în primele 9 luni din anul 2020 economia românească a consemnat o reducere a volumului activităţii cu 5% pe seria brută şi cu 4,5% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2019. Datele statistice plasează România în grupul ţărilor europene cu cele mai mici scăderi în perioada ianuarie-septembrie 2020, fiind depăşită de câteva state relevante precum Irlanda (singura pe creştere), Polonia, Suedia, Bulgaria, Olanda, ceea ce demostrează faptul că politicile guvernamentale au avut un efect favorabil de atenuare a şocului crizei COVID. România a fost afectată de doi factori negativi, unul fiind criza Covid, iar celălalt determinat de condiţiile climatice nefavorabile care au condus la reducerea valorii adăugate brute din agricultură cu 29% în trimestrul III comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior şi cu 23,2% în primele 9 luni ale anului 2020. Chiar şi aşa, scăderea de 5% este la jumătate faţă de scăderea economică a unor economii dezvoltate precum Spania (-11,6%), Marea Britanie (-11,2%), Italia (-9,8%) şi Franţa (-9,6%). Un semnal pozitiv important este dat de faptul că investiţiile brute din economie (formarea brută de capital fix - FBCF) au înregistrat o creştere de 4,4% în primele 9 luni, având cea mai importantă contribuţie pozitivă la dinamica produsului intern brut, respectiv 1,1 puncte procentuale. Investiţiile au fost stimulate de cheltuielile guvernamentale de capital, iar o parte dintre acestea se regăsesc în activitatea de construcţii care a avut de asemenea o creştere consistentă în această perioadă, respectiv 12,7% ca valoare adăugată brută. Construcţiile au fost urmate de sectorul informaţiilor şi comunicaţiilor, în expansiune cu 10,6%. La polul opus, determinate de situaţia vârfului crizei economice din trimestrul al II-lea, s-au poziţionat activităţile cu scăderi în perioada ianuarie-septembrie 2020 (valoarea adăugată brută), precum cele culturale şi recreative (-25,4%), industria (-11,2%), grupa comerţului, transporturilor, hotelurilor şi restaurantelor (-4,7%). Remarcăm şi o reducere a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (-12,1%) în corelaţie cu evoluţia din industrie, ca urmare a blocajului cererii pe pieţele externe, precum şi o reducere mai atenuată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (-7,5%), parţial susţinute de cererea internă în investiţii. 1  În ceea ce priveşte consumul privat, acesta a înregistrat pe primele 9 luni o reducere de 4,8% (cu o contribuţie de -3,1 pp), influenţa nefavorabilă provenind din zona serviciilor pentru populaţie (-20,2%). Totuşi, este de evidenţiat faptul că revenirea comerţului cu amănuntul, începând cu a doua jumătate a anului 2020, s-a regăsit, în mod direct, în componenta cumpărări de mărfuri care a înregistrat în primele 9 luni o dinamică reală de 1,1%. Totodată, măsurile impuse de criza sanitară au determinat suplimentarea cheltuielilor pentru sănătate şi a celor sociale efectuate în vederea limitării răspândirii virusului COVID 19, ceea ce a condus la o creştere cu 11,7% a consumului colectiv efectiv al administraţiei publice în primele 9 luni din 2020 (cu o contribuţie pozitivă de 1,1 pp). Inflația anuală a continuat pe tot parcursul anului traiectoria descendentă manifestată încă din prima parte a anului, ajungând în luna decembrie la un minim de 2,06%. Reducerea ratei inflației a avut loc în condițiile unei contracții a cererii interne, a căror efecte au fost atenuate parțial de o depreciere a monedei naționale față de euro în medie de 1,9%. Încetinirea ratei anuale a inflației din ultimele luni a fost determinată de scăderea prețurilor legumelor și fructelor pe fondul unei oferte în creștere, dar și a unui efect de bază înregistrat pentru unele produse alimentare. Evoluţia a fost atenuată parţial de majorările consemnate în luna decembrie la combustibil şi ţigări. Figura 1. Evoluţia ratei anuale a inflaţiei -%- 7 6 5 4 3 2 1 0 iul ian.19 iul dec ian.20 dec apr aug noi apr aug noi feb mar mai iun oct feb mar mai iun oct sep sep Ipc Alimentare Nealimentare Servicii Sursa: CNSP; prelucrări pe baza datelor INS 2  În medie, inflația a înregistrat în anul 2020 un nivel moderat, de 2,63%, creșteri peste medie remarcându-se la prețurile alimentare (4,80%) și la tarifele pentru servicii (3,10%), în timp ce prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat doar cu 1,01%. Schimburile comerciale internaţionale au înregistrat o restrângere puternică în condiţiile pandemiei de corona virus care a afectat economia mondială, în ansamblul său. Potrivit celor mai recente date publicate de INS, în primele 11 luni ale anului 2020, exporturile României au înregistrat o scădere cu 11,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi au însumat valoarea de 57,1mld. euro. La nivel sectorial, exportul de maşini şi echipamente de transport a fost mai mic cu 8,8% decât în primele 11 luni ale anului 2019, iar valoarea de 27,6 mld. euro a constituit aproape jumătate din totalul bunurilor livrate pe pieţele externe (48,4%). Produsele industriei manufacturiere au susţinut în proporţie de 30,4% nivelul exporturilor, deşi au înregistrat scăderi importante, faţă de perioada similară a anului 2019. Importurile de bunuri au înregistrat în primele 11 luni ale anului 2020 o valoare de 73,5 mld. euro, cu 7,7% mai puţin în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului 2019. Această evoluţie a achiziţiilor internaţionale arată faptul că relaxarea măsurilor de izolare a determinat o revenire moderată a cererii de bunuri, dinamica importurilor începând să recupereze din pierderea înregistrată în prima jumatate a anului 2020. Balanţa comercială a României s-a închis, în primele 11 luni ale anului 2020, cu un deficit FOB-CIF în valoare de 16,4 mld. euro, generat în proporţie de 72,3% de către zona intra a schimburilor comerciale. Sectorul de maşini şi echipamente pentru transport a acoperit 2,6% din deficitul consemnat pe total, cu un excedent de 426,1 mil. euro. Soldul negativ al schimburilor comerciale internaţionale înregistrat pe zona de petrochimie (produse farmaceutice, îngrăşăminte, materiale plastice etc.) a fost de 8,0 mld. euro şi a reprezentat aproape jumătate din pierderea înregistrată pe total (48,8%). Deficitul contului curent al balanței de plăți a înregistrat după primele 11 luni o valoare de 9763 mil. Euro, cu 108 mil.euro mai mult decât în aceeași perioadă din anul anterior. Majorarea deficitului de cont curent s-a datorat deteriorării soldului comercial, declinul importurilor de bunuri fiind mai redus decât cel al exporturilor de bunuri. Aceste evoluții au condus la o majorare a deficitului pentru categoria de bunuri cu 1,1 mld. euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 7%. Evoluțiile balanței comerciale au fost atenuate în mare parte de un excedent în creștere la categoria serviciilor. 3  Odată cu revenirea cererii externe începând cu trimestrul III, s-a înregistrat o recuperare importantă și la nivelul producției industriale. În medie, volumul producției industriale s-a redus în primele 11 luni cu 10,2% în termeni anuali, cele mai vulnerabile ramuri, în contextul pandemiei, continuând să rămână fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, dar și industria bunurilor de capital (fabricarea autovehiculelor, mașini și utilaje). Totodată, trebuie remarcată evoluția industriei chimice și cea a produselor farmaceutice care, în contextul crizei sanitare, și-au manținut trendul ascendent. Performanța sectorului de construcții este remarcabilă, observându-se un avans al volumului lucrărilor de construcţii de 6,7% în primele 11 luni. Pe obiecte de construcții s-au înregistrat evoluţii pozitive la toate componentele în această perioadă, cea mai ridicată regăsindu- se în cazul clădirilor rezidenţiale (+18,8%), urmate îndeaproape de construcțiile inginereşti (+18,4%), domeniu susţinut în mare parte de investitiţiile publice, în timp ce pe elemente de structură creşterile au fost de 50,0% în cazul reparaţiilor capitale şi 29,9% în cazul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente. Figura 2. Dinamici lunare ale principalilor indicatori sectoriali %, luna/luna coresp an anterior 60 40 20 0 -20 -40 -60 -80 -100 nov dec ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov 2019 2020 Productia industriala Lucrari de constructii Servicii de piata pt. populatie Comert cu amanuntul Sursa: CNSP; prelucrări pe baza datelor INS Cifra de afaceri din serviciile pentru întreprinderi a avansat în medie în primele 11 luni în termeni nominali cu 3,4%, ultimele trei luni fiind caracterizate de o recuperare a contracției manifestată în perioada stării de urgență maximul fiind înrtegistrat în luna noiembrie, cu o dinamică anuală de 7,6%. Sectorul serviciilor informatice și în tehnologia informațiilor, servicii cu 4 valoare adăugată ridicată, a contribuit semnificativ la atenuarea declinului economic, înregistrând o creștere de 23,3% în primele 11 luni. Pe lângă acestea, și alte servicii suport pentru activitatea întreprinderilor au reușit să continue trendul ascendent în aceste condiții dificile impuse de pandemie și de reducere a activității economice, cum ar fi: activitățile profesionale și științifice, de poștă și curierat și activitățile de curățenie. Sectorul transporturi rămâne însă în continuare afectat, în special pe componenta transporturilor aeriene, activitatea acestora din urmă reducându-se cu peste 70% în primele 11 luni. Cele mai afectate activităţi economice de la apariţia pandemiei continuă să rămână hotelurile şi restaurantele, alături de alte serviciile pentru populaie. În primele 11 luni, volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei s-au redus cu 35,6%, în special ca urmare de scăderii activităţii agenţiilor de turism cu 42,8%, în timp ce hotelurile și restaurantele și- au diminuat activitatea cu 32%. Ultimele două luni au fost marcate de reluarea contracţiilor volumului de activitate din aceste domenii, cauzate de intensificarea măsurilor de distanţare fizică impuse odată cu apariţia celui de al doilea val al pandemiei. Impactul negativ a fost vizibil în special pentru sectorul jocurilor de noroc şi cel al agenţiilor de turism, scăderile ca dinamică anuală fiind în luna noiembrie de 77,3% şi respectiv 62,5%. Comerțul cu amănuntul este activitatea economică pentru care revenirea a fost cea mai evidentă. Cele mai recente date disponibile au arătat reintrarea în teritoriu pozitiv a dinamicilor anuale începând cu luna iunie, dar şi menţinerea lor în această zonă. Vânzările de produse alimentare prin magazine au înregistrat o creştere de 5,3% în primele 11 luni, fiind depăşite de vânzările de produse nealimentare (+5,8%) care au recuperat substanţial în ultima perioadă, înregistrând dinamici de două cifre. Vânzările de carburanţi au continuat însă să se situeze sub volumul vănzărilor din anul anterior, evoluţie determinată de continuarea măsurilor de limitare a mobilităţii populaţiei, cifra de afaceri înregistrănd o diminuare cu 8,7%. Măsurile adoptate de Guvern în vederea sprijinirii firmelor şi angajaţilor afectaţi au avut un efect de atenuare a impactului negativ al crizei Covid, atât asupra numărului de salariaţi, cât şi asupra câştigului mediu brut pe economie. Astfel, numărul mediu de salariați a ajuns în primele 11 luni la 4931 mii persoane, având o scădere de 1,0%, comparativ cu nivelul perioadei similare a anului precedent. Trebuie menționat faptul că atenuarea șocului pe numărul mediu de salariați se datorează măsurilor guvernamentale privind șomajul tehnic. Corespunzător, după o creştere a ratei şomajului BIM în prima parte a anului, conform datelor lunare, aceasta s-a stabilizat pe timpul verii, ajungând în primele 11 luni la 4,9% (443,7 mii persoane). 5  2.Perspective macroeconomice 2020 - 2024 Contextul internaţional indică persistenţa riscurilor la perspectiva de redresare, deşi au fost dezvoltate o serie de vaccinuri cu o eficacitate ridicată în testare. Perspectiva pe termen scurt este incertă în special în contextul apariţiei de noi focare şi de posibilitatea escaladării unor tensiuni geopolitice. O serie de state din zona Euro au fost forţate să impună noi perioade de carantină, ceea ce poate afecta cererea externă, consumul privat şi investiţiile. Dacă turismul va fi în continuare afectat, perspectivele de creştere pot avea de suferit, în special în statele care se bazează pe această ramură. Întârzierile în cazul producţiei, achiziţionării şi distribuţiei vaccinului, o posibilă eficacitate sub aşteptări a acestuia sau continuarea restricţiilor legate de pandemie pot întârzia revenirea economiilor. Chiar dacă pandemia este ţinută sub control, daunele provocate în 2020 pot fi mai pronunţate decât s-ar fi aşteptat. Consumatorii şi mediul de afaceri pot avea un comportament mai restrictiv, cu influenţă asupra cheltuielilor şi investiţiilor. Accesul la creditare, în contextul unui nivel scăzut al ratelor dobânzii poate ajuta societăţile cu probleme să supravieţuiască, iar pe cele mai dinamice să işi sporească productivitatea. Totuşi, gradele ridicate de îndatorare pun presiune suplimentară pe activitatea economică şi pot crea turbulenţe pe pieţele financiare. Pe de altă parte, sunt premise şi pentru o creştere economică peste aşteptări susţinute de un management eficient al pandemiei şi de eficientizarea procesului de vaccinare, de accelerarea adoptării şi globalizării serviciilor digitale sau a altor practici şi tehnologii introduse în perioada pandemiei. Procesul de elaborare a prognozelor continuă să fie marcat de incertitudini severe privind evoluţia indicatorilor macroeconomici. Faţă de prognoza anterioară, evoluţiile din ultimele luni au impus revizuiri de sens contrar, conducând în final la o ajustare negativă a prognozei produsului intern brut. Apariţia celui de al doilea val al pandemiei şi continuarea măsurilor de distanţare fizică în trimestrul IV au avut în plan economic, pentru anul 2020, un impact negativ mai amplu dacât cel estimat iniţial asupra unor sectoare, cum ar fi serviciile prestate populaţiei sau vânzările de autoturisme, ceea ce a impus o diminuare mai amai pronunTată, cu 0,3 puncte procentuale a valorii adăugate brute pentru servicii. La acestea se adaugă şi scăderile mai ample de producţie comunicate de INS pentru sectorul agricol, actuala prognoză a valorii adăugate brute fiind în acest caz inferioară cu 0,7 puncte procentuale. In acelaşi timp, au fost reevaluate pozitiv pentru anul 2020 rezultatele din domeniul construcţiilor, cu un plus de 1,1 puncte procentuale. 6  Evoluţiile sectoriale prezentate anterior, precum şi contracţia mai amplă din sectorul agricol, la care se adaugă şi revenirea mai lentă la nivel internaţional, au contribuit la revizuirea negativă a produsului intern brut, care este estimat a atinge o valoare de 1040,8 mld.lei în anul 2020 şi o dinamică anuală de -4,4%. Figura 3. Evoluţia PIB şi contribuţia ramurilor la creşterea economică pe trimestre 2020 1,0 puncte procentuale -3,0 -7,0 -11,0 T1 2020 T2 2020 T3 2020 T 4 2020 Industrie Agricultura Constructii Servicii Impozite nete PIB - % fata de trim corespunzator Sursa: INS şi CNSP Riscurile identificate care pot influenţa estimarea creşterii economice din anul curent, în special în primul semestru, sunt severe şi interconectate, dublate de un grad ridicat de incertitudine cu privire la apariţia de noi focare în contextul pandemic, implementarea vaccinului, viteza redresării principalilor parteneri comerciali, schimbările de comportament ale consumatorilor etc. Riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă, economia României fiind strâns dependentă de situaţia schimburilor comer