Prognoza pe termen mediu 2021 - 2025 - varianta de vară 2021 (NOTA)

Prognoza de vară 2021‐2025 ‐ Prevederi şi influenţe posibile ‐ Prognoza de vară actualizează un număr limitat de indicatori pe baza noilor condiţii macroeconomice evidenţiate în prima jumătate a anului curent. Situaţia medicală favorabilă a permis eliminarea semnificativă a restricţiilor, cu impact pozitiv asupra activităţii din industrie şi servicii, conducând astfel la o revizuire ascendentă a dinamicii economiei pentru anul 2021 cu două puncte procentuale. Anterior, în cadrul prognozei de primăvară, pentru anul 2021 s‐a estimat o creştere economică prudentă de 5%, în condiţiile prelungirii stării de alertă în primele luni şi menţinerii anumitor restricţii pentru a limita răspândirea virusului, obiectivul la nivel macroeconomic fiind acela de a recupera scăderea din anul 2020, creându‐se premisele unei creşteri economice sustenabile. Elementele avute în vedere în susţinerea noilor estimări pe termen scurt sunt:  Creşterea reală a PIB cu 2,9% în trimestrul I 2021 faţă de trimestrul precedent (serie ajustată sezonier) şi tendinţa de revenire în termeni anuali comparativ cu perioada similară din anul 2020 (‐0,2% pe serie brută), rezultate superioare celor previzionate în prognoza de primăvară;  Pe domenii de activitate s‐au evidenţiat evoluţiile pozitive din industrie, agricultură şi construcţii. Astfel, valoarea adăugată brută din industrie s‐a majorat cu 1,9% în trimestrul I 2021 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, ceea ce s‐a concretizat într‐o contribuţie la creşterea reală a PIB de 0,3 puncte procentuale. În construcţii, valoarea adăugată brută s‐a mărit cu 1,2%, iar în agricultură cu 2,1%. În ceea ce priveşte sectorul terţiar pe ansamblul său, valoarea adăugată brută s‐a diminuat cu 0,6%, conducând la o reducere a PIB cu 0,3 puncte procentuale, dar este de evidenţiat majorarea cu 10,7% a valorii adăugate brute din domeniul IT, contribuind cu +0,8 puncte procentuale la creşterea reală a PIB;  Pe latura cererii, s‐a remarcat evoluţia peste aşteptări a procesului investiţional care s‐a concretizat într‐o majorare a formării brute de capital fix cu 11,7% în trimestrul I 2021 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020. Cu o contribuţie de +2,0 puncte procentuale la dinamica ratei reale a PIB, investiţiile brute reprezintă principalul factor care susţine trecerea la etapa de recuperare a scăderii economice din anul 2020. De asemenea, consumul privat a înregistrat o majorare cu 0,9%, contribuind cu +0,6 puncte procentuale la dinamica PIB. Contribuţia cererii interne la creşterea economică de 2,5 puncte procentuale a fost însă contrabalansată de cererea externă care a avut un aport negativ de 2,7 puncte procentuale;  Evoluţiile peste aşteptări la nivel sectorial în majoritatea activităţilor în perioada ianuarie‐mai 2021, iar în cazul serviciilor, revenirea alertă începând din trimestrul al doilea. 1  Modificări importante se regăsesc şi în prognoza macroeconomică a Comisiei Europene care, pentru România, publica în luna mai a.c. (prognoza de primăvară) o creştere reală a PIB cu 5,1% în 2021, pentru ca în prognoza de vară, publicată în luna iulie a.c., noua estimaresă depăşească 7% (7,4%, revizuire cu +2,3 puncte procentuale). Scenariul Comisiei Europene plasează, astfel, România pe primul loc în rândul Statelor Membre referitor la avansul economiei. Revenirea accelerată începând cu anul 2021 este ilustratăşi de evoluţia indicatorului de încredere în economia românească, calculat şi publicat de DGECIN. Astfel, începând cu luna aprilie 2021 indicatorul de încredere s‐a situat semnificativ peste valoarea de referinţă de 100 de puncte, ceea ce corespunde unei creşteri economice ridicate. Evoluţiile sectoriale care au arătat o revenire mai rapidă decât s‐a estimat anterior sunt:  Volumul producţiei industriale s‐a majorat cu 16,0% în primele 6 luni ale anului curent faţă de aceeaşi perioadă din 2020, ca urmare a redresării unor ramuri cu o pondere ridicată la export, care au fost afectate anul trecut în contextul pandemiei, respectiv fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+38,0%), fabricarea echipamentelor electrice (+32,7%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (+28,1%) şi fabricarea mobilei (+26,9%). Orientarea populaţiei către bunurile de folosinţă îndelungată a condus la o creştere de 42,6% pe această componentă, în timp ce bunurile de uz curent s‐au majorat cu numai 1,1%.  Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a fost mai ridicat în primul semestru cu 13,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020, în principal datorită vânzărilor de produse nealimentare (+21,4%) şi carburanţi (+14,7%), în timp ce în cazul produselor alimentare creşterea a fost de doar 4,9%. Preferinţele consumatorilor continuă să fie îndreptate spre achiziţiile prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet, acestea înregistrând o creştere de 18,4%.  Serviciile pentru populaţie, unul din domeniile care au cunoscut un declin sever anul trecut, s‐au revigorat mai alert în perioada ianuarie‐mai 2021, cifra de afaceri înregistrând o creştere de 27,6% faţă de primele 5 luni din 2020.  Pe ansamblul celor cinci luni ale anului curent, majorarea nominală a serviciilor pentru întreprinderi a fost de 14,2%, performanţă datorată unor activităţi precum cele profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+51,2%) şi activităţile de editare (+29,5%), domenii care au performat şi în 2020. Continuări ale evoluţiilor favorabile se regăsesc şi în cazul serviciilor în tehnologia informaţiilor (+23,4%), dar şi în cazul activităţii de poştă şi curierat (+23,3%), susţinute de menţinerea interesului pentru comerţul on‐line.  Exporturile de bunuri (FOB) au însumat în primele 6 luni ale anului 2021 o valoare de 36,2 miliarde euro, înregistrând o creştere cu 26,5% față de perioada similară a anului anterior, în timp ce importurile de bunuri s‐au majorat cu un ritm inferior de 25,6%, ajungând la un nivel de 46,8 miliarde euro. 2   Pe piața muncii, în primele 6 luni ale anului 2021, numărul mediu de salariați (calculat ca medie aritmetică a efectivelor lunare) a fost de 4.949,9 mii persoane, mai mare cu 0,1% față de aceeași perioadă a anului 2020. Creşterea numărului de salariaţi a fost mai vizibilă în construcţii (5,4%), în informaţii şi comunicaţii (+4,8%), cât şi în sănătate (+3,8%), în timp ce în industrie s‐a înregistrat o reducere de personal (‐2,2%), ceea ce a atenuat dinamica pozitivă pe total economie.  Câştigul salarial mediu brut pe total economie a fost, în perioada ianuarie ‐ iunie 2021, de 5.685 lei, cu 7,9% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent. Corespunzător, câştigul salarial mediu net s‐a majorat cu 8,0%, până la 3484 lei, conducând la o putere de cumpărare a salariaţilor mai mare în medie cu 4,5%. În sectorul concurenţial, câștigul salarial mediu brut s‐a majorat cu 9,3%. Pe total industrie creșterea a fost de 11,1%, datorită revigorării activității economice și a eliminării unor condiții restrictive, urmată de sectorul serviciilor cu 9,2% (peste media pe economie). Având în vedere evoluţiile economice din primele luni ale anului 2021, precum şi ridicarea majorităţii restricţiilor impuse de pandemie, este de aşteptat ca produsul intern brut să înregistreze o valoare nominală de 1174,9 mld. lei în 2021, rezultată dintr‐o creştere reală de 7,0% şi un deflator de 4,0%(evoluţia preţurilor în sens ascendent a contribuit la revizuirea deflatorului PIB). La nivel sectorial, se estimează că serviciile vor continua să aibă un avans considerabilîn a doua parte a anului 2021, astfel încât creşterea valorii adăugate brute să fie semnificativă (încorporând şi un efect de bază), de 6,3%, cu 2,4 puncte procentuale superioară celei din estimarea precedentă. În ceea ce priveşte sectorul industriei, se aşteaptă avansul susţinut al activităţilor cu un aport sporit de valoare adăugată, care, în noile condiţii mai relaxate, au determinat revizuirea ascendentă cu 1,9 puncte procentuale a dinamicii VAB din industrie, la 7,7%, revenirea fiind însă parţială comparativ cu anul 2019. Efectele nefavorabile ale pandemiei au afectat mai puţin piața muncii unde, în anul 2021, se aşteaptă o revenire a numărul mediu de salariați estimat la 5.162 mii persoane(5.164 mii în 2019), în creştere cu 72 mii persoane, respectiv 1,4% faţă de anul anterior şi mai mare cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu estimările din luna ianuarie 2021 (5.158 mii persoane). Câștigul salarial mediu brut pentru anul 2021 a fost revizuit la 5.520 lei/lună, o ajustare în sus de 1,9 puncte procentuale față de estimarea din prognoza de primăvară (5.422 lei/lună), ca urmare a impactului pozitiv al creşterii economice care va determina majorarea acestuia cu 6,9% faţă de anul 2020.Menţionăm ca datele privind forţa de muncă sunt încă estimate pentru anul 2020, fiind aşteptate în luna august noile valori publicate de INS. Referitor la apariţia unor riscuri asociate prognozei, se evidenţiază cele ce ţin de impredictibilitatea mediului economic internaţional pentru ultimele patru luni ale anului curent, în contextul probabilităţii ridicate de manifestare a valului IV al pandemiei Covid. Menţionăm în principal 3 factorii de influenţă asociaţi evoluţiei economiei Zonei euro şi, îndeosebi, a Germaniei (principalul partener comercial al României) a cărei situaţie se reflectă în zona de cerere agregată prin exporturi, şi în special în zona producţiei industriale autohtone. În contextul actual al creşterii economice ridicate, deşi exportul de bunuri este aşteptat a recupera declinul din anul anterior, deficitul balanţei comerciale se estimează că se va adânci fiind principala cauza de modificare a soldului contului curent. Astfel, deficitul de cont curent în PIB se anticipează a se înrăutăţi, de la 5,2% în 2020, la 5,5% în 2021. Există şi posibilitatea apariţiei unui risc generat de eventualele efecte climaterice nefavorabile asupra agriculturii, ceea ce ar putea diminua creşterea reală menţinută neschimbată fată de prognoza de primăvara (+14,8%). Pe de altă parte, se poate menţiona riscul intern dominant al majorării preţurilor bunurilor intermediare, al combustibililor şi energiei, punând o presiune suplimentară asupra competitivităţii producţiei interne. În primele luni ale anului curent s‐au înregistrat creşteri de preţ atât pentru producţia industrială (6,18%, media primului semestru), cât şi în cazul costului în construcţii (5,9% în primele 5 luni), la un nivel superior celui anticipat la începutul anului. Majorările au fost cauzate atât de ascensiunea preţului internaţional al ţiţeiului cât şi a cotaţiilor materiilor prime.Pentru preţurile de consum, creşterea din primeleşapte luni s‐a situat la 3,58%, estimarea pentru anul în curs fiind revizuită la 4,2% pentru media anuală şi 5,0% pentru inflaţia la sfârşitul anului. Scenariul pe termen mediu 2022‐2025 consideră o uşoară accelerare a economiei comparativ cu scenariul din prognoza de primăvară având ca ipoteză centrală impactul pozitiv al fondurilor europene din PNRR. O simulare a CNSP în ipoteza absorbţiei a 29 mld euro în perioada 2021‐2026, arată un impact pozitiv care generează o creştere economică suplimentară de circa 0,9 puncte procentuale în medie pe tot intervalul, faţă de scenariul de bază, respectiv fără PNRR dar cu alte fonduri europene: CFM 2014 ‐ 2021 + n3 si CFM 2021 ‐ 2027. În prima parte a intervalului (anii 2021‐2022) impactul este mai puţin pronunţat, urmând ca efectul maxim asupra accelerării creşterii PIB să aibă loc în 2023‐2024 (+1,6 / +1,5 puncte procentuale) pe masură ce alocarea fondurilor se măreste gradual. Modelul economic pe termen mediu este similar celui din prognoza de primăvară, surplusul de creştere fiind determinat de alocarea investiţiilor publice şi private. Dinamica medie a FBCF va fi de circa 9% în 2021‐2025, ceea ce se va concretiza într‐o contribuţie medie de 2,4 puncte procentuale la dinamica reală a PIB. Precizăm că prognozele standard sunt cea de primăvară şi de toamnă, prognoza de vară fiind una intermediară, având o extindere limitată asupra indicatorilor macroeconomici. 4