Download

ceea ce determină indirect concentrarea dinamică a activităților care asigură hrana populației spre zonele pretabile pentru agricultură.

Figura nr. 27: Cantitatea medie lunară de precipitații din România, în anul 2019, comparativ cu normala climatologică 1961-1990 și 1981-2010 (Raportul anual 2019 al ANM)

Slaba competitivitate a produselor este determinată de schimbările climatice, care afectează creșterea culturilor agricole. Pentru combaterea problemelor prezentate anterior au fost determinate următoarele provocări: a) Deșertificarea datorită secetei și în general datorită schimbărilor climatice; b) Înmlăștinarea unor suprafețe de teren din cauza ploilor abundente și schimbărilor climatice; c) Alunecări de teren și eroziunea solului datorită ploilor abundente și schimbărilor climatice; d) Apariția unor fenomene meteo extreme (gheață/furtuni etc.) cu impact negativ asupra ecosistemelor naturale; Existența unor păduri îmbătrânite sau care au făcut obiectul exploatărilor de masă lemnoasă și nu mai corespund standardelor privind schimbările climatice. Plecând de la provocările menționate anterior, precum și de la obiectivul general stabilit pentru acest domeniu, se constată necesitatea luării de măsuri în vederea prevenirii și diminuării

consecințelor generate de schimbările climatice, criza pandemică generalizată și impactul antropic asupra solurilor, apelor și biodiversității pe de o parte, cât și armonizarea într-o măsura cât mai mare a nevoilor societății la noile condiții de obligativitate a asigurări siguranței alimentare.

80