Download

din bugetul de stat să poată susține nevoile specifice acestui tip de industrie necesară pentru dezvoltarea producției industrială a României dar și pentru pregătirea acestei industrii de trecere la tranziția verde și digitală; În ansamblu, aceste reforme sunt concepute pentru a respecta articolele 13 și 14 din Regulamentul Consiliului 2024/1263, asigurând responsabilitatea fiscală, abordând ineficiențele structurale și promovând sustenabilitatea economică pe termen lung. Extinderea termenului pentru ajustarea deficitului bugetar permite implementarea treptată a acestor reforme, asigurându-se că ele generează rezultate durabile, menținând în același timp coeziunea socială și sprijinind obiectivele mai largi ale Uniunii Europene. Reformele descrise mai sus sunt prezentate în formatul Tabel MTP 8 (Anexă), oferind o prezentare structurată a pașilor cheie, obiectivelor și alinierii cu Mecanismul de Recuperare și Reziliență (RRF). Acest lucru asigură coerența în raportare, permițând o urmărire eficientă a progresului

implementării, conformitatea cu recomandările specifice de țară (CSR) și alinierea cu prioritățile
comune ale UE.
      7.2.   Informații privind alte reforme și investiții avute în vedere în perioada de
             implementare a Planului Bugetar-Structural pe termen mediu
   7.2.1. Combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură
   Schimbările climatice reprezintă o realitate cotidiană, iar efectele lor negative sunt resimțite
atât în plan economic, cât și social. Constrânși de amploarea acestor fenomene, dar mai ales de
pericolele mai mult sau mai puțin vizibile pe care acestea le ascund, la nivel european s-au negociat
obligațiile fiecărei țări, în vederea reducerii impactului global al schimbărilor climatice.
    Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice (2013) urmărește să facă Europa mai
rezistentă la schimbările climatice. Componenta de adaptare a strategiei privind schimbările
climatice cuprinde 13 sectoare: industrie, agricultură și pescuit, turism, sănătate publică,

construcții și infrastructură, transporturi, resurse de apă și protecția împotriva inundațiilor, silvicultură, energie, biodiversitate, asigurări, activități recreative și educație. Este esențial ca statul să încurajeze actorii privați și publici să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din activitățile economice în conformitate cu obiectivele UE și să le susțină să se adapteze la impactul schimbărilor climatice. În plus, Strategia națională privind atenuarea efectelor secetei, Planul de acțiune pentru abordarea poluării cu nitrați din surse agricole și Planul național pentru reabilitarea și reforma irigațiilor se numără printre planurile-cheie relevante pentru abordarea implicațiilor schimbărilor climatice în sectoarele legate de apă. Alte câteva strategii sau planuri de acțiune, care completează Strategia națională privind schimbările climatice, sunt: 1. Strategia națională pentru prevenirea situațiilor de urgență,

2. Strategia Națională pentru Gestionarea Riscului de Inundații pe termen mediu și lung (HG nr. 846/2010),

77