Download

Etapa IV: Consultarea mediului de afaceri și dezbaterea publică asupra legislației privind proiectele de digitalizare, legislației privind sistemul de colectare a impozitelor și taxelor și a legislației privind insolvența. Termen: Q3 2025. Etapa V: Intrarea în vigoare a legislației privind proiectele de digitalizare, modificarea Codului de Procedură Fiscală precum și a legislației privind insolvența. Termen: Q4 2025. IV. Justificări privind impactul bugetar al reformei de +0,5% din PIB și explicarea diferenței dintre ținta stabilită în planul fiscal și ținta stabilită în PNRR de +2,5% din PIB Măsurile propuse vin în continuarea reformelor stabilite în PNRR. În acest context, ținta de creștere a ponderii veniturilor în PIB cu 0,5% pe orizont de doi ani (2026 față de 2024), poate părea modestă comparativ cu ținta de creștere asumată în PNRR de 2,5% din PIB pe un orizont de cinci ani (2024

față de 2019). În realitate, sunt câteva ipoteze ce trebuie luate în considerare la stabilirea noii ținte: 1. După o creștere substanțială a veniturilor publice în primii ani de reforme (ca parte a PNRR), este de așteptat ca măsurile de consolidare fiscală să atingă un punct de echilibru. Odată ce se atinge un nivel optim al veniturilor publice ca procent din PIB, este dificil ca traiectoria să continue cu o creștere abruptă, deoarece măsurile suplimentare pot începe să aibă efecte negative, cum ar fi inhibarea creșterii economice sau reducerea competitivității. Astfel, ținta de 0,5% în doi ani poate fi văzută ca o ajustare ușoară pentru a menține acest echilibru și a asigura o colectare fiscală sustenabilă pe termen lung, mai degrabă decât o expansiune agresivă a veniturilor. 2. Necesitatea unei abordări graduale: creșterea cu 0,5% din PIB într-un interval de doi ani este o țintă adaptată la contextul economic imediat și la capacitatea economiei de a susține măsuri fiscale fără a afecta negativ creșterea economică sau consumul. O creștere bruscă a veniturilor

publice poate necesita măsuri fiscale mai stricte (precum majorarea impozitelor) care ar putea afecta negativ mediul de afaceri și populația pe termen scurt. 3. Contextul economic și politic: ținta mai mică pe termen scurt reflectă constrângeri economice actuale, cum ar fi inflația, datoria publică, nevoia de investiții publice sau nevoia de stimulare economică post-pandemie. În plus, ajustările fiscale mai lente pot avea o acceptabilitate politică mai mare, evitând măsuri nepopulare introduse brusc. Pe de altă parte, majoritatea reformelor asociate segmentului de administrare fiscală se adresează reducerii decalajelor fiscale, existând deja semne ale creșterii mobilizării veniturilor în urma implementării măsurilor de digitalizare.

R4: REFORMA SISTEMULUI DE CHELTUIELI AL OPERATORILOR ECONOMICI DE STAT/LOCALI

I. Contextul reformei: Reforma are ca scop creșterea eficienței și responsabilității în utilizarea fondurilor rezultate din administrarea resurselor naturale și a patrimoniului public gestionat de companiile de stat/locale. 50