Prognoza 2021 - 2025 varianta de iarnă 2022 (NOTA)

Prognoza de iarnă 2021 - 2025 - Ipoteze şi estimări - Prognoza de iarnă, similar cu versiunea Comisiei Europene, estimează un număr mai redus de indicatori, respectiv produsul intern brut şi inflaţia, fiind o activitate premergătoare prognozei de primăvară. Elaborarea actualului scenariu privind evoluţia economiei româneşti s-a realizat în contextul incertitudinilor şi a riscurilor manifestate, cu intensităţi şi durate diferite în timp, privind înrăutăţirea situaţiei medicale, creşterea preţurilor produselor energetice şi a unor materii prime şi o continuitate a deficienţelor în lanţurile de aprovizionare. Ultimul trimestru al anului 2021 a fost marcat de suprapunerea unor tensiuni, cu efecte nefavorabile atât asupra ofertei, cât şi a cererii, ceea ce a condus la o decelerare mai amplă a evoluţiei economice. Astfel, pe baza datelor publicate de INS în statisticile infra-anuale, estimăm o reducere a produsului intern brut în trimestrul IV faţă de trimestrul precedent, ceea ce corespunde unei decelerări semnificative a dinamicii anuale. Pe ansamblu, creşterea economică a fost revizuită în sens descendent cu 0,8 puncte procentuale în 2021. De menţionat şi faptul că trecerea de la seriile provizorii la cele semidefinitive pentru anul 2020 a beneficiat şi de un efect statistic pozitiv asupra dinamicii reale a PIB din 2021, cu 0,3-0,4 puncte procentuale. Modificările sunt în consens cu cele mai recente estimări ale instituţiilor financiare. Proiecţiile principalelor instituţii internaţionale pentru România BM OCDE COM 2021 2022 2023 2021 2022 2023 2021 2022 2023 Creştere economică (%) 6,3 4,3 3,8 6,3 4,5 4,5 6,3 4,2 4,5 Inflaţie, medie (%) - - 5,0 6,6 3,6 4,1* 5,3* 2,5* BM, OCDE: ianuarie 2022; COM: februarie 2022; *calculează evoluţia preţurilor de consum prin indicele armonizat. Elementele avute în vedere în susţinerea noilor estimări pe termen scurt sunt: Pe latura ofertei, pe fondul suprapunerii crizei sanitare şi a crizei energetice, în sectoare precum industria şi construcţiile am asistat la o reducere a ritmului activităţii, ceea ce s-a concretizat implicit în evoluţii negative ale valorii adăugate brute în ultimele trei luni ale anului 1 2021, pentru aceste sectoare operându-se ajustări descendente. În ceea ce priveşte creşterea preţurilor materiilor prime şi energiei, aceasta se regăseşte cu precădere în nivelul consumurilor intermediare şi într-o măsură mai mică în cel al valoarii adăugată brute. Pe latura cererii, consumul privat a fost ajustat cu 1,2 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară (de la 8%, la 6,8%), ca urmare a accelerării procesului inflaţionist, dar şi a intensificării pandemiei în ultimul trimestru al anului. Scăderea volumului de activitate din sectorul construcţiilor începând cu a doua jumătate a anului 2021 a avut un impact direct asupra formării brute de capital fix care s-a estimat a se majora doar cu 5,1% (în scădere cu 3,1 puncte procentuale faţă de prognoza de toamnă), determinată, în principal, de creşterea preţurilor materialelor de construcţii şi a cheltuielilor de transport. Pe partea cererii externe, atât exporturile, cât şi importurile de bunuri şi servicii se aşteaptă să se majoreze cu o dinamică superioară celei din prognoza de toamnă, respectiv cu 10,7% în cazul exporturilor de bunuri şi servicii şi cu 13,5% la importul de bunuri şi servicii. Accelerarea ratei anuale a inflaţiei în ultimile luni a condus la o creştere a preţurilor de consum superioară estimărilor anterioare, cu 0,5 puncte procentuale pentru valoarea la sfârşitul anului 2021 (8,19%), în timp ce media anuală s-a menţinut la nivelul prognozat. Pe sectoare, evoluţiile care au evidenţiat o încetinire mai pronunţată decât s-a estimat anterior sunt: • volumul lucrărilor de construcţii - deşi în primul semestru din 2021 evoluţia s-a încadrat în marja estimată, începând cu cel de-al treilea trimestru activitatea a încetinit considerabil, conducând la o scădere de 1,2% în primele 11 luni faţă de perioada corespunzătoare din 2020. Scăderea a fost alimentată de cele 2 componente, reparații capitale și întreținere și reparații curente care s-au diminuat cu 23,4% și respectiv 11,5% și datorită unui pronunțat efect de bază. Construcţiile noi s-au majorat cu numai 6,6%, faţă de o creştere medie de 14% în perioada ianuarie-iunie 2021. Începând cu anul 2022, se estimează un aport mai mare din partea construcţiilor inginereşti, în concordanţă cu investiţiile prevăzute în PNRR. • producţia industrială a trecut în teritoriul negativ în septembrie-octombrie 2021, păstrând totuşi un avans consistent la nivel de an (+7,1%); în trimestrul IV declinul cel mai sever s-a înregistrat în sectorul auto (-20,4%), datorită dificultăţilor de aprovizionare cu semiconductori şi alte componente electronice şi în industria chimică şi prelucrarea ţiţeiului (-12,7%), unde majorările de preţ la gaze şi respectiv la combustibil au redus nivelul producţiei. 2  Tabelul nr. 1. Evoluția principalilor indicatori economici sectoriali - modificări procentuale faţă de perioada corespunzătoare an anterior - Indicator T1_2021 T2_2021 T3_2021 T4_2021 Producția industrială 3,0 32,8 0,6 -2,1 Lucrările de construcții 1,4 9,0 -7,9 -6,2** Servicii pentru întreprinderi* 4,0 30,2 19,3 17,0** Transporturi* -0,7 38,4 25,9 17,4** Comerț cu amănuntul 4,1 23,1 9,5 5,4 Servicii pentru populație -16,3 176,6 44,0 54,8** Sursa: INS, serii brute, dinamici anuale; calcule CNSP pe baza datelor lunare revizuite * dinamici calculate pentru valori nominale; ** 2 luni 2021/2 luni 2020 • volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul - cu toate că a avansat semnificativ cu 10,1% la nivel anual, încetinirea ritmului în ultimul trimestru, în special în cazul vânzărilor de textile şi mobilă, a înjumătăţit avansul la sfârşitul anului în cazul celor două categorii comparativ cu rezultatele din primul semestru. • câștigul salarial real - în trimestrul IV 2021 a înregistrat o scădere de 1,2%, cu efecte nefavorabile asupra puterii de cumpărare a populaţiei care a cunoscut o majorare redusă la nivel anual de 2,0%. Deficitul de cont curent a continuat să se adâncească, în special datorită majorării deficitului pe componenta de bunuri, amplificat şi de preţurile în creştere, dar şi unei absorbţii mai reduse a fondurilor europene şi înrăutăţirea soldului veniturilor primare. Pentru anul 2021, deficitul de cont curent a fost estimat, ca pondere în PIB, la 7,0%. Având în vedere evoluţia economiei sub impactul şocului inflaţionist din trimestrul IV 2021, precum şi apariţia valului 5 al pandemiei, cât şi continuarea crizei energetice, în special în prima parte a anului 2022, s-a estimat pentru anul în curs un avans economic de 4,3%, revizuire în uşoară scădere comparativ cu prognoza de toamnă (4,6%) şi un deflator de 6,1%, în creştere, corelat cu majorarea preţurilor. Acest scenariu nu a luat în calcul declanşarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la graniţa cu Ucraina. 3  Ajustarea a luat în calcul menţinerea preţurilor pentru produsele energetice la un nivel ridicat, ceea ce ar afecta activitatea din industrie, în special cea chimică şi metalurgică, ramuri industriale energointensive. Totodată, întreruperile în lanţurile de aprovizionare sunt estimate a continua, deşi perturbările pot fi de amplitudini mai reduse, dar vor continua să afecteze industria auto şi cea de echipamente electrice. În aceste condiţii, pentru valoarea adăugată brută din industrie s-a estimat o majorare cu 4,1% în 2022, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de varianta din prognoza de toamnă. Pentru sectorul construcţiilor în condiţiile manifestării unui efect de bază determinat de încetinirea activităţii în a doua parte a anului 2021, dar şi a unui impuls susţinut provenit din accesarea fondurilor europene, s-a estimat un spor al valorii adăugate brute de 9,6%, în creştere cu 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza de toamnă. O creştere mai modestă este aşteptată şi pe partea serviciilor, în special pe componenta de achiziţii de bunuri de către gospodăriile populaţiei. Pentru servicii, per ansamblu, modificarea descendentă a valorii adăugate brute s-a situat la 0,3 puncte procentuale. În concordanţă cu aceste evoluţii, pe latura cererii, s-a prognozat o dinamică mai redusă în cazul consumului privat cu 0,7 puncte procentuale, dar şi în cazul formării brute de capital fix, unde dinamica anuală se situează cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea anterioară. În acest ultim caz, reducerea provine dintr-un import mai redus de echipamente, în timp ce componenta de construcţii este în uşoară creştere, aşa cum s-a menţionat anterior. Totodată, a fost reevaluat impactul creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale asupra traiectoriei inflaţiei pe parcursul anului curent, ceea ce a condus la o prognoză în creştere a preţurilor de consum. Evoluţiile viitoare indică o temperare a creşterii în luna februarie datorită intrării în vigoare a noilor reglementări privind nivelul plafonării cât şi cotele de consum, urmate de un vârf în luna aprilie. Creşteri de mai mică amploare sunt prevăzute şi în luna iulie şi la începutul sezonului rece. Estimările indică o inflaţie la sfârşitul anului 2022 de 9,6%, corespunzător mediei anuale de 9,9% şi nu au luat în calcul alte măsuri de sprijin a populaţiei, acestea urmând a fi cuantificate în prognoza următoare. 4