Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017

la testarea PISA, în timp ce între elevii care aparțin quartilei corespunzătoare unui statut socio- economic ridicat, doar 20% obțin rezultate slabe la testarea PISA 2015.

Figura 40. Ponderea elevilor cu performanțe slabe la științe - PISA 2015, în funcție de statutul socio-economic (date comparative România-UE)

• * Gafic preluat din EU Commission Policy Note: PISA 2015: EU performance and initial conclusions regarding education policies in Europe

(https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/pisa-2015-eu-policy-note_en.pdf)

În perspectiva țintei europene de 15% elevi cu rezultate slabe la testările PISA până în 2020, România trebuie să facă eforturi semnificative pentru îmbunătățirea calității educației în următorii ani pentru a reduce decalajele actuale în raport cu celelalte țări din UE. Reducerea decalajelor semnificat ive din perspectiva statutului socio-economic al familiei de proveniență reprezintă de asemenea o provocare pentru intensificarea programelor care se adresează categoriilor de elevi aflate în situații de dezavantaj socio-economic în România.

IV.4. Participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții

În ultimul deceniu, România nu a reușit să înregistreze un progres privind participarea adulților cu vârste între 25-64 de ani la învățare pe tot parcursul vieții, valoarea indicatorului înregistrând în 2016 cea mai scăzută valoare din întreaga perioadă analizată (1,2%). La nivelul anului 2016, România ocupa ultimul loc între țările din Uniunea Europeană în ceea ce privește participarea adulților de 25 -64 de ani la învățare pe parcursul întregii vieți (România - 1,2%, față de media UE28 de 10,8%). În aceste condiții, România se află încă departe de ținta europeană pentru anul 2020 proiectată la o pondere de 15%.

61