Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte privind nediscriminarea

Vezi raport

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte privind nediscriminarea
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
6.113,4 KB

Conținutul documentului colectat

Secțiuni și tabele

Campaniile de prevenire a manifestărilor discriminatorii în fotbal Organizate de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

        În 2004, forul ce guvernează acest sport la nivel mondial FIFA (Fédération Internationale de
Football Association) a recunoscut ca ţară de origine a fotbalului China. În secolele II şi III î.e.n
(conform unui manual militar datând din perioada Dinastiei Han), chinezii jucau un sport asemănător
fotbalului, numit TSu΄Chu. De-a lungul timpului, regulile jocului au evoluat, ajungându-se la sportul
practicat astăzi.1
        În primăvara anului 2001, FIFA informa că peste 240 de milioane de oameni joacă regulat
fotbal, în peste 200 de ţări de pe întreg globul. Regulile sale simple şi echipamentul redus şi ieftin,
necesar practicării fotbalului au contribuit, fără îndoială, la creşterea popularităţii sale. În multe zone
ale lumii, fotbalul naşte pasiuni enorme şi joacă un rol foarte important în viaţa omului, a comunităţilor
locale şi chiar a naţiunilor; este deseori numit cel mai popular sport din lume. Este recunoscut în multe
ţări drept:            .2 În ultimii ani, pe stadioanele din toată lumea au apărut unele manifestări
                                          

rasiste, discriminatorii, care s-au intensificat, fiind prezente şi pe stadioanele din România.

Datorită intensificării manifestărilor care au degenerat în incidente cu caracter rasist pe stadioane, UEFA a decis să adopte măsuri drastice pentru stoparea rasismului în fotbal, acţiunile de informare, prevenire şi sancţionare a acestora devenind astfel prioritatea numărul unu a organismului tutelar al fotbalului european. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, UEFA a implementat noi reguli de comportament cu caracter obligatoriu pentru toţi factorii implicaţi în fenomenul fotbalistic, nerespectarea acestora atrăgând sancţiuni aspre asupra cluburilor Datorită apariţiei acestor manifestări şi în România, mai ales la meciurile cu miză dintre echipele bucureştene, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a iniţiat în România, în anul 2003, Campania de prevenire a manifestărilor discriminatorii din fotbal „Uniţi împotriva discriminării”. Cu această ocazie, România s-a implicat activ alături de reţeaua FARE (Football against Racism in Europe) în campania europeană anuală „Săptămâna de acţiune împotriva rasismului în Fotbal”. În acest sens, campaniile CNCD au vizat meciurile de fotbal, pentru evitarea

aplicării de către UEFA a unor măsuri în defavoarea cluburilor implicate.

Având în vedere resursele financiare limitate ale CNCD, până în anul 2006, campaniile de prevenire şi informare s-au redus la purtarea unor banderole şi tricouri de către jucătorii de fotbal şi arbitrii, la începutul partidelor de fotbal disputate, în cadrul săptămânii europene de acţiune împotriva rasismului. De asemenea, jucătorii au arătat în mod simbolic spectatorilor cartonaşe roşii, la începerea partidelor, în semn de dezaprobare a manifestărilor de natură discriminatorie. Spectatorii au primit fluturaşi, broşuri informative privind efectele negative rezultate din manifestările discriminatorii, iar crainicii stadioanelor au informat spectatorii despre desfăşurarea campaniei şi nediscriminare. Au fost tipărite postere pentru promovarea campaniilor. Evenimentele campaniilor au putut fi duse la îndeplinire prin implicarea cluburilor de fotbal şi prin sprijinul acordat de către Federaţia Română de Fotbal şi Liga Profesionistă de Fotbal.

1 http://www.fifa.com/en/history/history/0,1283,1,00.html 2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Fotbal, 31-Oct-06

Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

5dcce09b6d8928af5472824df0a49f7f8b7dd0ee72b44354f4c3fa02b8a5b018