Prognoza pe termen mediu 2022 - 2026 - varianta de vară 2022 (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2022-2026, varianta de vară A. Considerente privind estimările pe termen mediu Prognoza de vară ajustează estimările din ediţia de primăvară pentru perioada 2022-2025, adăugând anul 2026, şi actualizează un număr limitat de indicatori pe baza noilor date statistice care acoperă un interval de cinci luni şi a informaţiilor legate de schimbările cadrului macroeconomic internaţional. Scenariul actual pe termen mediu este unul prudent din punct de vedere al creșterii reale a economiei, pe fondul unei inflații ridicate, dar descrescătoare pe termen mediu. Există premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce la posibile revizuiri ascendente în prognoza de toamnă pentru perioada 2022-2023. În acest context, este de aşteptat continuarea recuperării activităţilor cele mai afectate în perioada crizei sanitare, cum ar fi HORECA şi sectorul de transporturi. În elaborarea prognozei de vară, CNSP a reevaluat evoluțiile indicatorilor macroeconomici pentru anul 2022 luând în considerare datele lunare disponibile din perioada ianuarie-mai 2022, în condiţiile prelungirii conflictului dintre Rusia și Ucraina. Revizuirea anuală a fost determinată de corecţiile statistice predominante la nivelul primului trimestru (circa +2,4 pp), având în vedere faptul că datele publicate de INS au fost peste așteptările conturate în aprilie, când a fost proiectat scenariul prognozei de primăvară. Profilul prognozei a fost păstrat pentru ultimele două trimestre în ipotezele inițiale ale unei atenuări de dinamică pe fondul prețurilor ridicate, a afectării ramurilor industriale dependente energetic și a trecerii în teritoriu negativ a ritmului anual al câștigului salarial real lunar. Previziunea creşterii PIB pentru anul curent a fost îmbunătăţită cu 0,6 puncte procentuale (de la 2,9% la 3,5%) ca urmare a evoluțiilor peste aşteptări pentru unele servicii reprezentative (transporturi, servicii informatice, servicii pentru întreprinderi), precum şi a accelerării creşterii activităţii în construcţii în semestrul II, stimulate de măsurile de implementare a PNRR, cât și de măsurile guvernamentale privind condiţiile de ajustare a costurilor din contractele de construcţii. Un risc negativ se conturează însă dinspre agricultură dacă condiţiile de secetă vor persista pe o perioada îndelungată. Produsul intern brut (creştere reală, %) 2022 2023 2024 2025 CNSP 2022-2025 Prognoza de vară 3,5 3,7 4,7 4,5 Prognoza de primăvară 2,9 4,4 4,8 4,5 Diferenţe (puncte procentuale) 0,6 -0,7 -0,1 0,0 COM 2022-2023 Prognoza de vară 3,9 2,9 Prognoza de primăvară 2,6 3,6 Diferenţe (puncte procentuale) 1,3 -0,7 1  Pe partea cererii, evoluţia serviciilor în structura comerţului exterior a condus la reestimarea contribuţiei exportului net la creşterea PIB, devenind uşor pozitivă (+0,1 pp) în anul 2022, iar celelalte componente şi-au menţinut aportul pozitiv, respectiv investiţiile (+3,7%) şi consumul privat (+3,5%). Nivelul estimat al inflaţiei a fost majorat comparativ cu varianta precedentă la 12,9% față de 9,7% pentru sfârșitul anului curent și 12,6% față de 10,1% ca medie anuală. Indicii preţurilor produselor industriale, cât şi a costului în construcţii, îşi vor continua ascensiunea la nivelul estimărilor anterioare, înregistrând dinamici de două cifre, evoluţia acestora în ritm anual urmând a se atenua în a doua parte a anului ca urmare a unui efect de bază. Evoluţiile peste aşteptări la nivelul preţurilor au condus la ajustarea ascendentă a deflatorului PIB. Deficitul de cont curent a fost prevăzut a se menţine la valori ridicate în prezent, cauzat de un deficit comercial în creştere, amplificat şi de majorările superioare de preţuri pentru importuri, dar fiind aşteptat a înregistra corecţii pozitive pe termen mediu. Pe de altă parte, efectul nefavorabil al contextului geopolitic actual şi anticipațiile inflaționiste internaționale vor fi secondate de încetinirea dinamicii economiei chineze, cu accentuarea întreruperilor în lanţurile de aprovizionare, şi de criza resurselor energetice la nivel european, şocuri care își vor prelungi impactul asupra anului 2023. Pentru principalele țări partenere din zona euro, noua prognoză a Comisiei Europene a ajustat în jos creșterea economică în 2023 cu circa un punct procentual (de la 2,3% la 1,4%, unde pentru Germania, de la 2,4% la 1,3%). Astfel, încetinirea activității economice la nivel european și mondial în anul 2023, conform estimărilor instituțiilor internaționale, alături de celelalte şocuri menţionate, vor avea şi un efect de decelerare a creşterii economiei naționale la 3,7%, comparativ cu 4,4% din estimarea precedentă. La nivel trimestrial se anticipează o slăbire a activităţii în primul trimestru al anului 2023 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, după care aceasta se va relansa sub influenţa pozitivă a construcţiilor şi a serviciilor, în condiţiile de oportunitate legate de exploatarea resurselor naţionale şi intrările de fonduri europene. Chiar dacă s-ar lua în consideraţie o încheiere a conflictului din Ucraina, menţinerea preţurilor ridicate pentru produsele energetice şi slăbirea industriei în Germania - principalul partener comercial al României - vor afecta parţial industria autohtonă în anul 2023, în special ramurile din chimie, metalurgie, prelucrarea ţiţeiului, precum şi industria auto şi cea a echipamentelor şi utilajelor. În aceste condiţii, pentru valoarea adăugată brută din industrie s-a estimat o majorare cu 2,3% în 2023, în scădere cu 2,2 puncte procentuale faţă de varianta din prognoza de primăvară. Pe latura cererii, s-a considerat o revizuire în jos mai accentuată a dinamicii consumului privat pentru anul viitor, cu 0,9 puncte procentuale, sub impactul revenirii mai lente a puterii de cumpărare salarială (+2,2% faţă de +3,7% în estimarea precedentă), având în vedere şi faptul că pentru anul 2022 câştigul salarial real va înregistra o perioadă de scăderi în termeni anuali. În cazul formării brute de capital fix, dinamica anuală s-a revizuit cu 1,4 puncte procentuale sub estimarea anterioară din cauza unui import mai redus de echipamente, dar se menţine la un nivel ridicat (+7,2%). 2  Pe termen mediu, ritmul anual de creştere al produsului intern brut este estimat la 4,4% pentru perioada 2024 - 2026, fiind susţinut de un aport semnificativ al sectorului construcţii, accentul fiind pe atragerea şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor din PNRR. În ceea ce priveşte serviciile şi industria (cu ritmuri medii anuale în jur de 4%), se are în vedere dezvoltarea acelor activităţi cu un plus de valoare adăugată inovativă. B. Evoluţiile pe termen scurt care au stat la baza revizuirilor macroeconomice România a înregistrat în trimestrul I 2022 a doua cea mai mare creştere economică din UE faţă de trimestrul precedent (serie ajustată sezonier), respectiv 5,1%. Dinamica economiei în primele trei luni comparativ cu perioada similară din anul 2021 (+6,4%) se poziționează peste nivelul din prognoza anuală națională (+3,5%) şi a prognozei Comisiei Europene (+3,9%). Majorarea PIB s-a datorat evoluţiilor peste aşteptări în sectorul serviciilor şi în construcţii, iar pe elemente de utilizare, consumul privat a avut o contribuţie determinantă, influenţe favorabile manifestându-se şi din partea investiţiilor. Preţurile şi-au continuat ascensiunea pe întregul lanţ între producători şi consumatori. − În trimestrul II, rata anuală a inflaţiei a accelerat la 14,43%, de la o valoare de 9% cât s-a înregistrat în primul trimestru al anului. Per ansamblu, presiunile au provenit din zona preţurilor de consum ale unor produse energetice, care în acest al doilea trimestru s-au majorat cu 87,2% la gaze şi cu 38,5% la combustibili. Pe medie, inflaţia în primul semestru al anului 2022 a fost de 11,74%, din care un avans semnificativ l-au avut preţurile bunurilor nealimentare, care au crescut cu 13,66%, urmate de produsele alimentare, cu 11,65%, în timp ce tarifele la servicii s-au majorat cu 6,78%. − Un semnal bun a fost observat în cazul preţurilor producţiei industriale, lunile aprilie şi mai marcând o inversare de trend în evoluţia acestui indicator. Variaţia anuală s-a redus astfel cu 5 puncte procentuale, de la un maxim în luna martie de 51,6% la 46,6% în luna mai. Tendinţa a fost imprimată de scăderea faţă de perioada corespunzătoare a preţurilor producţiei şi furnizării de energie electrică, termică, gaze, apă caldă cu 44,2 puncte procentuale (+135,7% în luna mai faţă de +180,% în luna martie); Evoluţiile sectoriale din lunile aprilie şi mai indică, în medie, o încetinire la nivelul unor activităţi, cum ar fi comerţul cu autovehicule şi construcţiile, în timp ce pentru altele se estimează ritmuri de creştere apropiate de cele înregistrate în primul trimestru al anului. Sectorul industrial este în continuare afectat de suprapunerile şocurilor (perturbările lanţurilor de aprovizionare, criza energetică şi cea geopolitică). Scăderea de 1,5% din perioada aprilie - mai 2022 faţă de perioada corespunzătoare din anul 2021 a situat nivelul producţiei uşor sub cel din primul trimestru al anului (-0,3%), reducerea fiind determinată de rezultatele slabe din luna aprilie (-9,0%). Cele mai mari dificultăţi continuă să se manifeste în ramura chimiei (-21,5% în aceste două luni) din cauza preţurilor ridicate la gazele naturale. O reducere semnificativă de activitate s-a înregistrat şi pentru volumului producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică (-7,4%) pe fondul contracţiei cererii, consumul fiind mai redus atât în economie (-7,2%), cât şi la nivelul populaţiei (-9,4% faţă de perioada aprilie - mai 2021). În cazul prelucrării ţiţeiului, producţia 3 şi-a diminuat scăderea (-3,3% în această perioadă faţă de -8,0% în primul trimestru) datorită majorării importului de ţiţei din luna mai cu 60% faţă de mai 2021. Activitatea de construcţii şi-a temperat avansul din primul trimestru (+6,3%), în perioada aprilie - mai înregistrând o creştere de numai 0,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Pe elemente de structură s-a remarcat o reducere consistentă de ritm în cazul reparaţiilor capitale, respectiv de la o creştere de 4,0% în primul trimestru, la o diminuare a activităţii de 10,5% în aceste două luni. Pe obiecte de construcţii, cel mai amplu declin a fost consemnat la clădirile rezidenţiale, în perioada aprilie - mai activitatea reducându-se cu 3,4% faţă de cea din perioada anului trecut, după performanţa notabilă din primul trimestru cu o creştere de 17,7%. Construcţiile inginereşti au trecut în teritoriul pozitiv în luna mai cu o creştere anuală de 1,0%, ceea ce a determinat o atenuare a reducerii rezultatelor din primul trimestru (-6,7% în aprilie - mai, faţă de - 7,3% în trimestrul I). Cu toate acestea, volumul lucrărilor de construcţii a revenit pe o creştere semnificativă în luna mai (+9,2%), în ritm anual. După un avans de 5,5% a volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul în primul trimestru, perioada aprilie - mai confirmă menţinerea apetitului populaţiei pentru consum, înregistrându-se o creştere de 5,8%. Evoluţia este peste aşteptări, în condiţiile unor rate ridicate ale inflaţiei, care au condus la o erodare a puterii de cumpărare a populaţiei. Preferinţele consumatorilor s-au îndreptat în aceste două luni cu precădere către produsele industriei uşoare (+20,0%), produsele farmaceutice şi cosmetice (+16,0%) şi carburanţi (+10,5%), în condiţiile renunţării la restricţiile de mobilitate. Evoluţii contrare s-au remarcat, însă, în cazul comerţului cu autovehicule, unde volumul de activitate s-a redus în lunile aprilie - mai cu 0,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultatele sunt semnificative prin comparaţie cu trimestrul I, când s-a înregistrat o majorare a vânzărilor cu 10,1%. Rezultate peste aşteptări s-au înregistrat atât în primul trimestru (+36,8%) cât şi în perioada aprilie - mai (+43,1%) la serviciile pentru populaţie, acestea fiind stimulate şi de măsurile privind eliminarea restricţiilor de mobilitate impuse de condiţiile sanitare, ceea ce a condus la o intensificare a activităţii, în special în domeniu HORECA. Cu toate acestea, este de aşteptat o încetinire a dinamicilor, ca urmare a unui efect de bază, dar şi a orientării unei părţi a populaţiei spre turismul extern. Producţia din domeniul serviciilor prestate în principal întreprinderilor a menţinut ritmul de creştere în lunile aprilie - mai la un nivel apropiat de cel al primului trimestru (+21,1% în cele două luni comparativ cu +20,8% în trimestrul I). Sectorul este susţinut în continuare de activităţile informatice (+39,2%), transporturi (+22,9%) si servicii furnizate întreprinderilor (+19,0%). Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în primele cinci luni ale anului 2022, un deficit de 10,24 mld. euro, în creștere cu aproape 80% față de perioada similară din anul 2021. Determinantul principal a fost deteriorarea deficitului balanţei comerciale (FOB-CIF export-import de bunuri), în creştere cu 44,0%, aproape jumătate din acesta fiind generat pe zona petrochimiei (produse farmaceutice, îngrăşăminte). Ponderi importante în deficit s-au înregistrat şi la grupele combustibili şi lubrefianţi (25,3%) şi mărfuri manufacturate (24,3%) clasificate după materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal etc). 4  *** Precizăm că prognozele standard sunt cea de primăvară și de toamnă, Prognoza de vară fiind una intermediară, care are un caracter concis și include informațiile apărute în intervalul dintre prognoza de primăvară (care stă la baza Programului de convergență) şi cea de toamnă (reprezentând cadrul macroeconomic care fundamentează, de regulă, bugetul). Proiecțiile detaliate pentru perioada 2022-2026, determinate luând în considerare și evoluțiile din primele trei trimestre ale anului curent, vor fi publicate cu ocazia Prognozei de toamnă, estimată pentru luna noiembrie a.c. 5