Legea 14/1992 privind organizarea SRI, art. 1, 23-24

LEGE (A) 14 24/02/1992 - Portal Legislativ Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Forme act Forma consolidata    + istoric consolidări       14.03.2016      01.02.2014      16.07.2003      25.06.2003      03.03.1992 Forma de baza + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de InformațiiCapitolul IArticolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Articolul 5Articolul 6Articolul 7Articolul 8Articolul 9Articolul 10Articolul 11Articolul 12Articolul 13Articolul 14Articolul 15Capitolul IISecţiunea 1Articolul 16Articolul 17Articolul 18Articolul 19Articolul 20Secţiunea a 2-aArticolul 21Articolul 22Secţiunea a 3-aArticolul 23Articolul 24Secţiunea a 4-aArticolul 25Articolul 26Capitolul IIIArticolul 27Articolul 28Articolul 29Articolul 30Articolul 31Articolul 32Articolul 33Articolul 34Articolul 35Articolul 36Articolul 37Articolul 38Articolul 39Capitolul IVArticolul 40Articolul 41Articolul 42Articolul 43Capitolul VArticolul 44Articolul 45Articolul 46Articolul 47Articolul 48Anexa nr. 1Anexa nr. 2 Reveniti in topul paginii Forma printabilă LEGE nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de InformațiiEMITENTPARLAMENTULPublicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 3 martie 1992  +  Capitolul I Coordonarea, controlul și atribuțiile  +  Articolul 1Serviciul Român de Informații este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României, parte componentă a sistemului național de apărare, activitatea sa fiind organizată și coordonată de Consiliul suprem de Apărare a Țării.Activitatea Serviciului Român de Informații este controlată de parlament. Anual sau când Parlamentul hotărăște, directorul Serviciului Român de Informații prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații, potrivit legii.În vederea exercitării controlului concret și permanent, se constituie o comisie comună a celor două Camere.Organizarea, funcționarea și modalitățile de exercitare a controlului se stabilesc prin hotărâre adoptată de Parlament.  +  Articolul 2Serviciul Român de Informații organizează și execută activități pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa siguranței naționale a României.  +  Articolul 3Serviciul Român de Informații asigură apărarea secretului de stat și prevenirea scurgerii de informații care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.În aplicarea prevederilor legale privind apărarea secretului de stat, Serviciul Român de Informații organizează și execută transportul corespondenței oficiale cu asemenea caracter pe întreg teritoriul României.  +  Articolul 4La cererea conducătorului instituției publice, regiei autonome sau societății comerciale, Serviciul Român de Informații verifică și oferă date cu privire la persoanele care urmează să ocupe funcții în respectivele unități, ce presupun accesul la informații și activități cu caracter secret de stat sau care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.Sunt excepții de la prevederile alin. 1 judecătorii, procurorii, funcționarii publici din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază, care își stabilesc măsuri proprii de apărare a secretului de stat, potrivit legii.  +  Articolul 5La cererea persoanelor fizice și juridice din sectorul privat, Serviciul Român de Informații acordă asistență de specialitate pentru apărarea secretelor aflate în posesia acestora și prevenirea scurgerii de date sau informații ce nu pot fi aduse la cunoștința publicului. Asistența de specialitate se acordă, contra cost, potrivit tarifelor convenite.Asistența de specialitate se acordă gratuit persoanelor prevăzute la alin. 1, care execută comenzi pentru stat, în limita și pe durata acestora, precum și celor care desfășoară activitate de cercetare ori de producție în probleme sau cu privire la aspecte de interes național.  +  Articolul 6Prin unitățile sale, Serviciul Român de Informații:a) execută activități informative și tehnice de prevenire și combatere a terorismului; ... b) execută intervenția antiteroristă asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroriști, în scopul capturării sau anihilării acestora, eliberării ostaticilor și restabilirii ordinii legale. Intervenția antiteroristă se realizează cu aprobarea Biroului executiv al Serviciului Român de Informații; ... c) asigură protecția antiteroristă a demnitarilor români și străini, precum și a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. ... Serviciul Român de Informații concură la realizarea protecției antiteroriste a demnitarilor gardați de Serviciul de Protecție și Pază, în situația când aceștia sunt vizați de amenințări cu acte de terorism.Serviciul Român de Informații poate asigura protecție antiteroristă și altor persoane, la cererea acestora, potrivit tarifelor convenite.  +  Articolul 7Serviciul Român de Informații acționează pentru descoperirea și contracararea acțiunilor de inițiere, organizare sau constituire pe teritoriul României a unor structuri informative care pot aduce atingere siguranței naționale, a activităților de aderare la acestea sau de sprijinire a lor în orice mod ori de confecționare, deținere sau folosire ilegală de mijloace de interceptare a comunicațiilor, precum și de culegere și transmitere de informații cu caracter secret sau confidențial.  +  Articolul 8Serviciul Român de Informații este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea informațiilor privitoare la siguranța națională, în condițiile legii.Pentru relația cu furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații este desemnat cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit și independent al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Verificarea modului de punere în aplicare în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor a executării acestor supravegheri tehnice se realizează potrivit art. 30^1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (la 14-03-2016, Alin. 2 al art. 8 a fost introdus de pct. 1 al art. IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016. ) Condițiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare încheiate de Serviciul Român de Informații cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu alte instituții în cadrul cărora își desfășoară activitatea, în condițiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale. (la 14-03-2016, Alin. 3 al art. 8 a fost introdus de pct. 1 al art. IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016. )  +  Articolul 9În vederea stabilirii existenței amenințărilor la adresa securității naționale, prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, cu modificările ulterioare, serviciile de informații pot efectua, cu respectarea legii, verificări prin:a) solicitarea și obținerea de obiecte, înscrisuri sau relații oficiale de la autorități sau instituții publice, respectiv solicitarea de la persoane juridice de drept privat ori de la persoane fizice; ... b) consultarea de specialiști ori experți; ... c) primirea de sesizări sau note de relații; ... d) fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice sau constatări personale, cu privire la activități publice desfășurate în locuri publice, dacă nu este efectuată sistematic; ... e) obținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, altele decât conținutul acestora, și reținute de către aceștia potrivit legii. ... Serviciul Român de Informații efectuează prin laboratoare de specialitate și specialiști proprii constatări dispuse sau solicitate în condițiile legii. (la 01-02-2014, Art. 9 a fost modificat de pct. 1 al art. 30 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )  +  Articolul 10În situațiile care constituie amenințări la adresa securității naționale, Serviciul Român de Informații, prin cadre desemnate în acest scop, desfășoară activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercitării unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, efectuate potrivit procedurii prevăzute în Legea nr. 51/1991, cu modificările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.Activitățile specifice culegerii de informații, prevăzute la alin. 1, sunt controlate de Parlament, în limitele și condițiile prevăzute de lege. (la 01-02-2014, Art. 10 a fost modificat de pct. 2 al art. 30 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )  +  Articolul 11În cazul în care din verificările și activitățile specifice prevăzute la art. 9 și 10 rezultă date și informații care indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, acestea sunt transmise organelor de urmărire penală în condițiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală. (la 01-02-2014, Art. 11 a fost modificat de pct. 3 al art. 30 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )  +  Articolul 12În cazul constatării unei infracțiuni flagrante la regimul siguranței naționale stabilit de lege, a unui atentat sau act terorist ori a unor tentative sau acte preparatorii la asemenea infracțiuni, dacă sunt pedepsite de lege, cadrele Serviciului Român de Informații pot reține pe făptuitor, predându-l de îndată organelor judiciare competente împreună cu actul de constatare și corpurile delicte.La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informații pot acorda sprijin la realizarea unor activități de cercetare penală pentru infracțiuni privind siguranța națională.Organele de urmărire penală au obligația să comunice Serviciul Român de Informații orice date sau informații privitoare la siguranța națională, rezultate din activitatea de urmărire penală.  +  Articolul 13Organele Serviciului Român de Informații nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest. Prin excepție, organele Serviciului Român de Informații pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) și (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală. (la 14-03-2016, Art. 13 a fost modificat de pct. 2 al art. IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016. )  +  Articolul 14În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, Serviciul Român de Informații colaborează cu Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Vămilor precum și cu celelalte organe ale administrației publice.Organele prevăzute la alin. 1 au obligația să-și acorde reciproc sprijinul necesar în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.  +  Articolul 15Cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Serviciul Român de Informații poate stabili relații cu organisme similare din străinătate.  +  Capitolul II Organizarea și funcționarea Serviciului Român de informații  +  Secţiunea 1 Consiliul director  +  Articolul 16Pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin lege, serviciul Român de Informații este condus de către Consiliul director, organ deliberativ, compus din directorul Serviciului Român de Informații, primul-adjunct al directorului, șefii unor unități centrale și teritoriale.Componenta Consiliului director se stabilește prin regulamentul de funcționare a Serviciului Român de Informații, iar încadrarea nominală a acestuia se face de către director.Președintele Consiliului director este directorul Serviciului Român de Informații. În lipsa directorului, atribuțiile de președinte se îndeplinesc de primul-șef adjunct, iar în absența acestuia, de un adjunct al directorului anume desemnat.  +  Articolul 17Consiliul director al serviciului Român de Informații se întrunește, de regulă, trimestrial, ședințele fiind convocate de președintele acestuia.În caz de urgență, la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi sau la solicitarea directorului, Consiliul director se întrunește ori de câte ori este necesar.  +  Articolul 18Consiliul director al Serviciului Român de Informații își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor.  +  Articolul 19La ședințele Consiliului director pot fi invitați, după caz, reprezentanți ai unor ministere sau altor organe ale administrației publice, interesate în examinarea problemelor supuse dezbateri, precum și specialiști din cadrul Serviciului Român de Informații sau din afară acestuia.  +  Articolul 20Pentru analizarea unor probleme de interes general privind siguranța națională, Consiliul director poate constitui colective de lucru cuprinzând specialiști din cadrul Serviciului Român de Informații sau din afară acestuia.Desemnarea specialiștilor din afară Serviciului Român de Informații se va face cu acordul conducerilor organelor centrale respective.Invitații și specialiștii din afară Serviciului Român de Informații prevăzuți la art. 19 și alin. 1 al prezentului articol se vor conforma dispozițiilor legale privind apărarea secretului de stat.  +  Secţiunea a 2-a Biroul executiv al Consiliului director  +  Articolul 21Conducerea operativă a Serviciului Român de Informații și asigurarea îndeplinirii hotărârilor Consiliului director se realizează de Biroul executiv al acestuia.Biroul executiv este alcătuit din director, primul adjunct al directorului și adjuncții directorului.Președintele Biroului executiv este directorul Serviciului Român de Informații.  +  Articolul 22Biroul executiv al Consiliului director al Serviciului Român de Informații se întrunește bilunar, ședințele fiind convocate de către director.Dispozițiile art. 18 și art. 19 se aplică în mod corespunzător și Biroul executiv.  +  Secţiunea a 3-a Directorul Serviciului Român de Informații  +  Articolul 23Serviciul Român de Informații este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat în ședința comună, la propunerea Președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va prezenta un raport în fața celor două Camere ale Parlamentului.La numirea în funcție, directorul depune în fața Parlamentului următorul jurământ: "Eu, ..., jur că voi îndeplini de bună-credință și nepărtinire, în deplinul respect al Constituției și legilor tarii, atribuțiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informații."În executarea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații, directorul emite, potrivit legii, ordine și instrucțiuni.Eliberarea din funcție a directorului Serviciului Român de Informații se face de Parlament, în ședința comună a celor două Camere, la propunerea Președintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor.  +  Articolul 24Directorul Serviciului Român de Informații are un prim-adjunct, care este și înlocuitorul legal al acestuia, precum și 3 adjuncți.Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informații și adjuncții directorului au rang de secretari de stat și sunt numiți de Președintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informații.  +  Secţiunea a 4-a Structura Serviciului Român de Informații  +  Articolul 25În componența Serviciului Român de Informații intră unități și subunități, în concordanță cu specificul activității sale, echivalente structurilor din ministere.Unitățile Serviciului Român de Informații sunt subordonate numai conducerii acestuia.Unitățile Serviciului Român de Informații, ai căror comandanți au calitatea de ordonatori terțiari de credite, sunt stabilite prin ordin al directorului Serviciului Român de Informații, au personalitate juridică și utilizează creditele bugetare care le-au fost repartizate. (la 25-06-2003, Ultimul alineat al art. 25 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 52 din 12 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 25 iunie 2003. )  +