Legea nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor

rsoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.(3) Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii stabilește documentele pe care candidații au obligația de a le depune, în vederea verificării îndeplinirii condiției bunei reputații.(4) Nu se bucură de o bună reputație persoana care a fost sancționată contravențional sau disciplinar în ultimii 3 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului pentru fapte în raport de care numirea acesteia în funcția de judecător sau procuror nu ar fi conformă cu onoarea și probitatea specifice acestor funcții sau ar aduce atingere prestigiului justiției, avându-se în vedere criteriile prevăzute la alin. (5). Sancțiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nu sunt avute în vedere.(5) La stabilirea bunei reputații se au în vedere următoarele criterii:a) gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia și din împrejurările în care a fost săvârșită, din forma și gradul de vinovăție, precum și din sancțiunea aplicată; ... b) conduita persoanei înainte și după săvârșirea faptei, care relevă perseverența în săvârșirea unor fapte de natura celor prevăzute la alin. (4), sancționate ca atare. ... (6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condițiilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.(7) Raportul prevăzut la alin. (6) prin care se constată, în privința unuia sau mai multor candidați, neîndeplinirea condiției bunei reputații cuprinde motivele pentru care comisia apreciază că nu este îndeplinită condiția respectivă, constând în analiza faptelor persoanei în cauză și aplicarea criteriilor prevăzute de lege situației de fapt reținute.  +  Articolul 22(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăște cu privire la îndeplinirea condiției prevăzute la art. 21 alin. (1) și validează rezultatele concursului. Candidații care nu se bucură de o bună reputație sunt declarați respinși.(2) Pentru locurile de auditor de justiție și posturile de personal de specialitate juridică ce au devenit vacante în urma aplicării alin. (1) pot opta, până la data validării concursului, candidații admiși în condițiile prevăzute la art. 13 alin. (4) și art. 16 alin. (6) și care au obținut calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 12 alin. (4). La note egale, dispozițiile art. 20 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.(3) Dispozițiile art. 21 se aplică în mod corespunzător.(4) Listele definitive ale candidaților declarați admiși se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.  +  Articolul 23În cazul posturilor de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor vacante la data validării concursului sau care se vacantează ulterior validării acestuia, la solicitarea instituțiilor în care se regăsesc acele posturi, rezultatele concursului de admitere pot fi valorificate în termen de un an de la data validării concursului, aceste posturi putând fi ocupate de candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 13 alin. (4) și art. 16 alin. (6), care au obținut calificativul „admis“ la interviu, dar care nu au fost declarați admiși în limita locurilor și posturilor scoase la concurs. Dispozițiile art. 20 alin. (2) și (4) și art. 21 se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 24Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 25(1) Cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție.(2) Formarea profesională inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii constă în pregătirea teoretică și practică a auditorilor de justiție pentru a deveni judecători sau procurori.(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 3 ani. La finalul cursurilor, auditorii de justiție optează, în condițiile prezentei legi, pentru posturile de judecători stagiari, respectiv procurori stagiari.(4) Programul de formare profesională a auditorilor de justiție se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Programul de formare profesională a auditorilor de justiție cuprinde în mod obligatoriu disciplinele de studiu, numărul de ore alocat conferințelor și seminarelor alocate pentru fiecare disciplină, stagiile de practică ce urmează a fi efectuate și modalitatea de evaluare. Notă ... Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 93 din 30 decembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1223 din 31 decembrie 2025 prevede:Articolul I(1) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție admiși la Institutul Național al Magistraturii în anul 2026 este de 2 ani.(2) În perioada formării profesionale la Institutul Național al Magistraturii, auditorii de justiție prevăzuți la alin. (1) efectuează stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară judecătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate. Stagiile de practică ale auditorilor de justiție trebuie să aibă o durată de minimum 3 luni în primul an și de minimum 6 luni în al doilea an.(3) După al doilea an de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii, auditorii de justiție admiși la Institutul Național al Magistraturii în anul 2026 susțin testul psihologic și examenul de absolvire al Institutului Național al Magistraturii, potrivit dispozițiilor Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare.(4) Absolvenții Institutului Național al Magistraturii care se bucură de bună reputație sunt numiți de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în funcțiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcție de opțiunea exprimată, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obținută pe baza celor trei medii: de la sfârșitul fiecărui an de studiu și de la examenul de absolvire a institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidații care au obținut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor doi ani de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, vechimea mai mare în funcțiile prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare.(5) Dispozițiile Legii nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, privind formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor rămân aplicabile, cu excepțiile prevăzute de prezentul articol.  +  Articolul 26(1) În perioada formării la Institutul Național al Magistraturii, auditorii de justiție efectuează stagii de practică la instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, cabinete de avocatură, penitenciare și alte instituții cu relevanță pentru formarea profesională a auditorilor de justiție; în perioada stagiilor de practică, auditorii de justiție asistă la activitățile specifice instituțiilor și profesiilor juridice, în condițiile stabilite de lege și de Regulamentul privind organizarea, desfășurarea și evaluarea stagiilor de practică.(2) Instituțiile la care se vor efectua stagiile de practică, pentru fiecare an de curs, și durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare încheiate de Institutul Național al Magistraturii cu instituțiile cu relevanță pentru formarea profesională a auditorilor de justiție și organizațiile profesionale reprezentând profesiile juridice.(3) Stagiile de practică prevăzute la alin. (1) trebuie să aibă o durată de minimum 3 luni în primul an și de minimum 6 luni în al doilea și al treilea an.(4) Regulamentul privind organizarea, desfășurarea și evaluarea stagiilor de practică este aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.  +  Articolul 27(1) Auditorii de justiție beneficiază de o indemnizație stabilită de lege având caracterul unei indemnizații de încadrare brute lunare a unui judecător sau procuror stagiar.(2) Indemnizația auditorilor de justiție prevăzută la alin. (1) are natura și regimul juridic al unui drept salarial la care se vor calcula reținerile pentru obținerea indemnizației nete, urmând a se vira obligația angajatorului și a asiguraților la asigurările sociale de stat, obligațiile privind contribuția la asigurările sociale de sănătate, precum și obligația angajatorului privind contribuția asiguratorie pentru muncă. Auditorii de justiție beneficiază de indemnizație și în perioada vacanțelor.(3) Indemnizațiile auditorilor de justiție se plătesc din bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii, de la o poziție bugetară distinctă.(4) Auditorii de justiție beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condițiile și în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. Auditorii de justiție beneficiază în mod gratuit de cazare în spațiile de cazare ale Institutului Național al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condițiile stabilite prin Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. Cheltuielile de întreținere se suportă de institut.(5) În cazul epuizării locurilor disponibile în spațiile de cazare ale Institutului Național al Magistraturii, precum și în situațiile în care auditorii de justiție își desfășoară activitatea de formare în afara municipiului București, aceștia au dreptul la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuință, într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii.(6) Auditorii de justiție beneficiază în mod gratuit de asistență medicală constând în servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, care se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile contractului-cadru din sistemul de asigurări sociale de sănătate și ale respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, cu excepția contribuției personale/coplății care se suportă din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii. Condițiile de acordare în mod gratuit a serviciilor medicale, medicamentelor și a dispozitivelor medicale sunt stabilite prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 210 alin. (5). Aceste drepturi nu au caracter salarial și nu se impozitează.(7) Auditorii de justiție au dreptul la concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, precum și la alte concedii și indemnizații, inclusiv maternitate, risc maternal și creșterea copilului, în conformitate cu legislația în vigoare.(8) Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror, în condițiile legii.(9) Prevederile alin. (1)-(3) și (5) se aplică și auditorilor de justiție proveniți din alte țări, pe baza înțelegerilor încheiate cu ministerele de justiție din țările respective.  +  Articolul 28Dispozițiile legale privind incompatibilitățile și interdicțiile judecătorilor și procurorilor se aplică în mod corespunzător și auditorilor de justiție.  +  Articolul 29Auditorii de justiție au obligația de a păstra confidențialitatea lucrărilor și secretul deliberărilor, atunci când participă la acestea. Dispozițiile art. 210 alin. (3) și art. 223 se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 30Cheltuielile de transport al personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii care nu are domiciliul sau reședința în municipiul București, care participă la activitățile de formare profesională inițială organizate de Institutul Național al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituții.  +  Articolul 31(1) Abaterile auditorilor de justiție de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Național al Magistraturii se sancționează disciplinar.(2) Constituie abateri disciplinare: a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverențioase față de colegi, personalul de instruire și de conducere al Institutului Național al Magistraturii, precum și față de persoanele cu care intră în contact în perioada cursurilor; ... b) absențele nemotivate de la activitățile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depășesc 8 ore într-o lună; ... c) faptele prevăzute la art. 271 lit. a), c), i), k), l), m) și p), dispoziții care se aplică în mod corespunzător. ... (3) Sancțiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiție sunt:a) avertismentul; ... b) diminuarea indemnizației de auditor de justiție cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; ... c) diminuarea indemnizației de auditor de justiție proporțional cu numărul absențelor nemotivate, dacă acestea depășesc 8 ore într-o lună; ... d) exmatricularea din Institutul Național al Magistraturii. ... (4) Sancțiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârșirea faptei.(5) Hotărârile Consiliului științific prevăzute la alin. (4) pot fi atacate la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă, potrivit legii contenciosului administrativ.(6) În cazul exmatriculării din Institutul Național al Magistraturii, cel sancționat este obligat să restituie indemnizațiile de auditor primite și cheltuielile de formare.(7) Procedura de cercetare disciplinară și de aplicare a sancțiunilor disciplinare se stabilește prin Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. (8) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiție s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeași faptă.(9) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Național al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiție.(10) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Național al Magistraturii și operează până când soluția pronunțată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Național al Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripției răspunderii disciplinare este suspendat.  +  Articolul 32(1) Pe perioada formării profesionale în cadrul Institutului Național al Magistraturii, auditorii de justiție trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), c) și e).(2) În situația în care există indicii că auditorul suferă de o boală psihică, la propunerea directorului sau a directorului adjunct al Institutului, Consiliul științific dispune prezentarea auditorului la expertiza medicală de specialitate. Expertiza de specialitate este efectuată de o comisie medicală de specialitate numită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătății. În cazul în care comisia constată că auditorul suferă de o boală psihică ce îl împiedică să continue activitatea de formare în cadrul Institutului, calitatea de auditor de justiție este suspendată prin hotărâre a Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii. Prin raportul de expertiză comisia stabilește și termenul la care auditorul urmează să revină la reexaminare. Metodologia privind efectuarea expertizei medicale de specialitate se aprobă de Plenul Consiliului, pe baza propunerilor comisiei medicale de specialitate. (3) Suspendarea din calitatea de auditor se dispune până la însănătoșire, constatată printr-o nouă expertiză de specialitate efectuată de comisia medicală. Dacă în urma noului raport de expertiză se constată însănătoșirea, Consiliul științific hotărăște încetarea suspendării. În caz contrar se poate dispune prelungirea suspendării până la o nouă reexaminare sau, dacă boala este ireversibilă, exmatricularea. Dacă suspendarea încetează, auditorul de justiție va relua întregul an de formare la Institutul Național al Magistraturii în cursul căruia a intervenit suspendarea. Pe perioada suspendării, auditorului de justiție i se plătește 80% din indemnizația de auditor de justiție.(4) Refuzul auditorului de a se prezenta la expertiza de specialitate constituie abatere disciplinară care se sancționează potrivit art. 31. (5) În cazul în care față de auditor s-a dispus condamnarea definitivă pentru o infracțiune, precum și în cazul în care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară ori amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, cu excepția situațiilor în care aceste din urmă soluții au fost pronunțate pentru infracțiuni din culpă pentru care Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii a apreciat că nu afectează demnitatea calității de auditor sau imaginea institutului, auditorul este exmatriculat din institut și este obligat la restituirea indemnizațiilor de auditor primite și a cheltuielilor de formare. Pe perioada arestului preventiv sau a arestului la domiciliu, precum și, în cazul tri