Legea învățământului preuniversitar 198/2023

Notă ... A se vedea ORDINUL nr. M.5 din 10 ianuarie 2025 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind organizarea și funcționarea colegiilor naționale militare, precum și a Statutului elevului de colegiu national militar, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 3 februarie 2025.Articolul 39Conducerea unităților de învățământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică și securitate națională se exercită de comandant sau director, după caz, numit în funcție, în conformitate cu legislația care reglementează statutele personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerului Justiției. Comandantul sau directorul unității de învățământ preuniversitar militar este și președintele consiliului de conducere.Articolul 40(1) În unitățile de învățământ preuniversitar militar, de ordine publică și securitate națională, consiliul de conducere îndeplinește atribuțiile consiliului de administrație și este constituit din maximum 15 membri.(2) Conducerea unităților de învățământ preuniversitar militar din Ministerul Apărării Naționale se exercită de către comandant.(3) În activitatea de conducere din unitățile de învățământ liceal militar, comandantul este ajutat de către director, care este și președintele consiliului profesoral, și de către locțiitor, care îndeplinește și atribuțiile directorului adjunct.(4) Directorul unității de învățământ liceal militar asigură conducerea, îndrumarea și controlul activităților specifice procesului educațional. Funcția de director într-o unitate de învățământ liceal militar se ocupă conform reglementărilor emise de Ministerul Educației și Ministerul Apărării Naționale prin ordin comun.(5) Consiliul de conducere din unitățile de învățământ liceal militar este constituit din: comandant, director, locțiitor, 4 cadre didactice, consilierul juridic, contabilul-șef, reprezentantul eșalonului superior, reprezentantul elevilor și 2 reprezentanți ai părinților.(6) În activitatea de conducere a unităților de învățământ postliceal militar, de ordine publică și securitate națională, comandantul sau directorul, după caz, este ajutat de cel mult 2 locțiitori/directori adjuncți, dintre care unul este și președintele consiliului profesoral.(7) În cazul unităților de învățământ postliceal militar din cadrul Ministerului Apărării Naționale, atribuțiile directorului adjunct sunt îndeplinite de către locțiitor.Articolul 41Consiliul de conducere din unitățile de învățământ postliceal militar, de apărare, ordine publică și securitate națională este constituit în limita stabilită la art. 40 alin. (1), prin ordin al conducătorului fiecărui minister sau fiecărei instituții de apărare, ordine publică și securitate națională în subordinea căreia funcționează.Articolul 42Finanțarea de bază, complementară și specială, precum și cheltuielile de instruire și întreținere a elevilor din învățământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională sunt asigurate de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale, din fondurile alocate din bugetul de stat, inclusiv pe parcursul anului școlar 2023-2024.

(la 27-02-2024, Articolul 42 , Sectiunea a 7-a , Capitolul IV , Titlul I a fost modificat de Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 22 februarie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 160 din 27 februarie 2024 ) Articolul 43Certificatele de absolvire și competențele profesionale dau dreptul deținătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condițiile legii, să ocupe funcții echivalente cu cele ale absolvenților instituțiilor civile de învățământ cu profil apropiat și de același nivel.Articolul 44Unitățile de învățământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calității, precum unitățile de învățământ preuniversitar civil.Secţiunea a 8-a Învățământul de artă și învățământul sportivArticolul 45Învățământul de artă și învățământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.Articolul 46(1) În învățământul de artă și în învățământul sportiv:a) școlarizarea se realizează, de regulă, începând cu învățământul primar; ... b) elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice; ... c) planurile-cadru de învățământ sunt adaptate specificului acestui învățământ; ... d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educației; ... e) programele școlare pentru învățământul liceal de artă și pentru învățământul liceal sportiv respectă obiectivele educaționale stabilite pentru profilul respectiv. ... (2) Pentru activitatea sportivă și artistică de performanță, la propunerea autorităților administrației publice locale, a DJIP/DMBIP, după caz, a Ministerului Sportului, a Ministerului Culturii și/sau a instituțiilor publice de cultură, a Federației Sportului Școlar și Universitar, a Comitetului Olimpic și Sportiv Român și/sau a Comitetului Național Paralimpic împreună cu Ministerul Educației se pot organiza clase/unități de învățământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă, integrat și/sau suplimentar.(3) Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se organizează în unitățile de învățământ preuniversitar cu program de artă, respectiv sportiv, precum și în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial și liceal, în conformitate cu prevederile regulamentelor aprobate prin ordin al ministrului educației.(4) Pentru buna desfășurare a activităților artistice, unitățile de învățământ gimnazial și liceal beneficiază de săli de repetiție și spectacol proprii sau de acces la sălile unităților de învățământ de același nivel, cu acordul conducerii acestora.(5) Unitățile de învățământ care desfășoară învățământul de artă și învățământul sportiv colaborează cu unitățile de educație extrașcolară cu activități de profil în vederea susținerii reciproce, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(6) Pentru sprijinirea activității sportive și artistice de performanță, Ministerul Educației organizează stagii de pregătire sportivă, tabere sportive sau de creație artistică, competiții sportive sau concursuri sportive ori artistice, campionate școlare, naționale și internaționale, precum și festivaluri și acordă burse sau alte forme de sprijin material.(7) Ministerul Culturii, Ministerul Sportului și celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale, autoritățile publice locale, precum și instituțiile de cultură pot sprijini financiar și material activitățile de performanță în domeniul artelor, respectiv al sportului.(8) Ministerul Educației colaborează cu instituții, cu organizații și cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare și materiale necesare desfășurării, în bune condiții, a învățământului de artă și a învățământului sportiv integrat și suplimentar, precum și a competițiilor artistice și sportive de nivel regional și național.(9) Ministerul Educației împreună cu Ministerul Sportului realizează Programul național pentru sport în învățământul preuniversitar, pentru promovarea educației fizice și sportului în rândul elevilor.(10) Ministerul Educației împreună cu Agenția Națională Anti-Doping realizează Programul național pentru sport curat, pentru promovarea principiilor ce ghidează sportul curat, performanța nealterată de mijloace și metode interzise.Articolul 47(1) Pentru activitățile sportive din învățământul preuniversitar și din învățământul universitar, în subordinea Ministerului Educației funcționează Federația Sportului Școlar și Universitar ca instituție publică, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat.(2) Scopul Federației Sportului Școlar și Universitar este de a asigura cadrul necesar dezvoltării continue, organizării și funcționării performante a sportului școlar și universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structură și infrastructură.(3) Federația Sportului Școlar și Universitar are următoarele atribuții principale, pe componenta sportului școlar:a) promovează valențele educative ale sportului, ca o componentă a educației generale, contribuind la îmbunătățirea stării generale de sănătate a beneficiarilor primari; ... b) elaborează și susține strategia organizării și dezvoltării activității sportive școlare; ... c) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea structurilor sportive de drept public, de nivel preuniversitar aflate în subordinea Ministerului Educației; ... d) coordonează activitatea asociațiilor sportive școlare din sistemul de învățământ preuniversitar; ... e) asigură cadrul organizatoric și coordonează competițiile sportive organizate de asociațiile sportive școlare, colaborând, după caz, cu organele administrației publice locale, cu federațiile sportive naționale pe ramură de sport, cu DJIP/DMBIP, cu unitățile de învățământ, cu alte organisme și organizații cu atribuții în domeniul sportului; ... f) exercită competență exclusivă pentru reprezentarea țării la competițiile oficiale organizate sub egida federațiilor internaționale ale sportului școlar și universitar; ... g) reprezintă interesele Ministerului Educației în raport cu federațiile sportive naționale, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Comitetul Național Paralimpic; ... h) colaborează cu federațiile sportive naționale pe ramură de sport, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Comitetul Național Paralimpic, administrațiile publice centrale și locale pentru dezvoltarea sportului școlar; ... i) beneficiază de fonduri guvernamentale pentru implementarea programelor sportive școlare și are rol de autoritate finanțatoare pentru proiectele și programele sportive inițiate de către unitățile de învățământ pentru activitatea asociațiilor sportive școlare. ... (4) Organizarea și funcționarea Federației Sportului Școlar și Universitar se adoptă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(5) Atribuțiile Federației Sportului Școlar și Universitar privind învățământul superior sunt prevăzute la art. 183 alin. (4)-(6) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.Secţiunea a 9-a Învățământul liceal vocațional teologicArticolul 48(1) Învățământul liceal vocațional teologic preuniversitar este parte integrantă a sistemului național de învățământ.(2) Structura organizatorică a învățământului liceal vocațional teologic, toate profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de școlarizare și criteriile de selecționare a candidaților se aprobă conform prevederilor prezentei legi.(3) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul liceal vocațional teologic se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu cultele religioase, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.(4) Programele școlare pentru disciplinele de specialitate se elaborează de către cultele religioase în colaborare cu Ministerul Educației și se aprobă prin ordin al ministrului educației.Articolul 49În învățământul liceal vocațional teologic preuniversitar, elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice.Articolul 50Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar liceal vocațional teologic se constituie din personalul didactic prevăzut la art. 164 avizat de consiliul de administrație al unității de învățământ.Articolul 51Organizarea și funcționarea învățământului liceal vocațional teologic se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Notă ... A se vedea ORDINUL nr. 3.148 din 28 ianuarie 2025 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a învățământului liceal vocațional teologic publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 3 februarie 2025.Secţiunea a 10-a Învățământul liceal vocațional pedagogicArticolul 52(1) Învățământul pedagogic se organizează ca învățământ liceal vocațional, cu durata de 4 ani, pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu.(2) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ liceal pedagogic preuniversitar sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaționale: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogie generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.(3) Organizarea învățământului preuniversitar pedagogic se face prin regulament-cadru, aprobat prin ordin al ministrului educației. Notă ... A se vedea ORDINUL nr. 3.008 din 8 ianuarie 2026 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 65 din 28 ianuarie 2026.(4) În învățământul pedagogic, elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice. Structura și conținutul probelor de aptitudini pentru admiterea în învățământul vocațional pedagogic sunt stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la alin. (3).(5) Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație sunt unități de învățământ preuniversitar definite potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (3) care se organizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Notă ... A se vedea ORDINUL nr. 4.063 din 20 mai 2025 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind inființarea, organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 3 iunie 2025.(6) Unitățile de învățământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic oferă sprijin metodologic unităților de învățământ de aplicație pentru organizarea activităților de practică pedagogică pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenții înscriși la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educației.(7) Unitățile de învățământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic organizează programe de formare psihopedagogică și examenele pentru evoluția în cariera didactică pentru maiștri-instructori și antrenori.Secţiunea a 11-a Învățământul din penitenciare, centrele educative și de detențieArticolul 53Școlarizarea persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, centre educative și centre de detenție se organizează și se desfășoară în condițiile stabilite de prezenta lege. Desfășurarea activităților de instruire școlară în penitenciare, centre educative și centre de detenție se face în baza unui ordin comun al ministrului educației și al ministrului justiției care stabilește cadrul de colaborare între Ministerul Educației și Ministerul Justiției, inclusiv între instituțiile aflate în subordinea/coordonarea acestora. Ministerul Educației și Ministerul Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor încheie protocoale de colaborare.Articolul 54(1) În sistemul penitenciar se organizează cursuri de școlarizare pentru formele de învățământ obligatoriu și pot fi organizate cursuri și pentru alte programe educaționale prevăzute de prezenta lege.(2) Școlarizarea adulților, a minorilor și a tinerilor din penitenciare, centre educative și centre de detenție se realizează cu respectarea curriculumului național, în unități de învățământ de masă/special sau în clase de învățământ special afiliate unităților de învățământ din sistemul național de învățământ special care funcționează în locurile de detenție.Articolul 55(1) DJIP/DMBIP desemnează unitățile de învățământ care asigură școlarizarea persoanelor aflate în detenție, la solicitarea penitenciarelor, a centrelor educative și a centrelor de detenție.(2) Procesul instructiv-educativ organizat în sistemul penitenciar este derulat de personalul didactic repartizat de către DJIP/DMBIP și salarizat de unitatea de învățământ preuniversitar la care sunt arondate formațiunile de studiu constituite în cadrul penitenciarelor, centrelor educative și centrelor de detenție, după caz, în condițiile legii.(3) În conținutul documentelor școlare nu se fac mențiuni cu privire la absolvirea cursurilor în perioada executării pedepsei privative de libertate/măsurii educative.(4) Ministerul Educației în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Justiției și alte autorități responsabile elaborează cadrul normativ de inserție pe piața muncii a persoanelor prevăzute la alin. (1).Articolul 56(1) Formațiunile de studiu/Clasele organizate cu persoanele private de libertate pot fi alcătuite din 8-12 elevi.(2) În situații temeinic justificate, cu aprobarea DJIP/DMBIP, clasele pot fi constituite și din grupe de 4-6 elevi sau cu efectiv majorat peste numărul maxim stabilit, în funcție de posibilitățile logistice ale locului de detenție, dar nu mai mult de 20 de elevi.Articolul 57Ministerul Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Educației colaborează în ceea ce privește dezvoltarea competențelor profesionale necesare personalului didactic care asigură instruirea școlară a persoanelor aflate în detenție.Secţiunea a 12-a Învățământul postlicealArticolul 58(1) Învățământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor, stabilite de Ministerul Educației și aprobate prin hotărâre a Guvernului.(2) Învățământul postliceal este finanțat de la bugetul de stat, pentru cifra de școlarizare aprobată prin hotărâre a Guvernului, în condițiile prezentei legi.(3) Învățământul postliceal special este integral subvenționat de stat.(4) Învățământul postliceal se organizează în școli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără personalitate juridică în cadrul liceelor cu personalitate juridică ori în colegii terțiare nonuniversitare care funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(5) Organizarea și funcționarea învățământului postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se realizează în conformitate cu regulamentul-cadru aprobat prin ordin al ministrului de resort, stabilit în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(6) Reglementările privind organizarea învățământului liceal tehnologic dual se aplică în mod corespunzător și învățământului postliceal dual.(7) Școlile de maiștri sunt școli postliceale.(8) Învățământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcție de complexitatea calificării și de numărul de credite ECTS în învățarea pe tot parcursul vieții, conform metodologiei prevăzute la art. 187 alin. (11).(9) Unitățile de învățământ cu personalitate juridică autorizate/acreditate pentru nivelul de învățământ postliceal pot școlariza pe locuri cu taxă, cu aprobarea autorităților publice locale. Veniturile obținute din taxa de școlarizare se utilizează exclusiv pentru finanțarea activității pentru care au fost instituite.(10) Școlarizarea în învățământul postliceal de stat pentru locurile cu taxă este finanțată de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învățământ care asigură școlarizarea. Statul susține și stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învățământul postliceal în parteneriat public-privat.(11) Cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepție, cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat, finanțat integral de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, se aprobă prin decizii ale DJIP/DMBIP ori prin hotărâri ale senatelor universitare, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (9) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, și se comunică Ministerului Educației.(12) Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite prin ordin al ministrului educației. Unitatea/Instituția elaborează, în baza criteriilor generale, o metodologie proprie de admitere, prin consultarea factorilor interesați.(13) Prin excepție de la prevederile alin. (12), în învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, admiterea se realizează în conformitate cu dispozițiile metodologiei-cadru aprobate de ministerele cu atribuții în domeniu. Unitățile/Instituțiile de învățământ postliceal elaborează, în baza criteriilor generale, metodologii proprii de admitere.(14) Pot să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile prevăzute la alin. (12), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. În cazul învățământului postliceal, organizat pentru calificări de nivel 5, conform Cadrului național al calificărilor, probele de admitere pot viza și recunoașterea unor competențe necertificate, dobândite în mod nonformal și informal.(15) Învățământul postliceal se încheie cu un examen de certificare a calificării profesionale. Modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabilește prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(16) Candidații proveniți din învățământul postliceal de stat, admiși pe locurile finanțate de la bugetul de stat, pot susține examenul de certificare a calificării profesionale fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat.(17) Absolvenții învățământului postliceal care susțin și promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului 5, stabilit prin Cadrul național al calificărilor, și suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.(18) Pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educație și formare profesională obținute în învățământul postliceal pot fi recunoscute de către universități, în baza deciziilor senatului universitar, ca unități de credite de studii transferabile pentru nivelul licență.(19) Unitățile de învățământ preuniversitar postliceal, inclusiv colegiile terțiare nonuniversitare, sunt autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate conform prevederilor prezentei legi.(20) Prin excepție de la prevederile alin. (12), în învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabilește prin ordin al conducătorului ministerului de resort.Secţiunea a 13-a Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționaleArticolul 59(1) Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.(2) Unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale pot fi înființate de oricare dintre:a) autorități ale administrației publice locale sau județene, prin hotărâre; ... b) cultele recunoscute de lege; ... c) persoane juridice de drept privat; ... d) ministrul educației, prin ordin, conform prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d). ... (3) În funcție de necesitățile locale se organizează, la cererea părinților, tutorilor sau reprezentanților legali sau a unei entități menționate la alin. (2), grupe, clase sau unități de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale.(4) În cadrul unităților de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale sau în cadrul secțiilor cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în unitatea administrativ-teritorială, se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, în condițiile legii. Prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (3), în cazul în care pe raza unității administrativ-teritoriale nu există unitate de învățământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile minorităților naționale, aceste formațiuni de studiu pot funcționa în cadrul liceelor teoretice sau vocaționale.(5) Elevii care nu au posibilitatea de a învăța în limba maternă în unitatea administrativ-teritorială de domiciliu sunt sprijiniți în acest sens conform prevederilor art. 83 privind transportul elevilor sau primesc cazare și masă gratuite în internatul care deservește unitatea de învățământ preuniversitar cu predare în limba maternă.(6) Prevederile alin. (5) se aplică și pentru transportul în cadrul aceleiași unități administrativ-teritoriale, în cazul elevilor care au domiciliul într-un sat în care nu au posibilitatea de a învăța în limba maternă.(7) În unitățile de învățământ cu predare și în limbile minorităților naționale, unul dintre directori este un cadru didactic din rândul minorităților respective, cu respectarea criteriilor de competență profesională.(8) În centrele de formare continuă în limbile minorităților naționale, organizate conform art. 122, în unitățile de educație extrașcolară, respectiv instituții de nivel județean, din județele în care funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale, se asigură încadrarea cu specialiști care fac dovada cunoașterii limbii minorității respective, prin respectarea criteriilor de competență profesională.(9) Personalul didactic de predare care desfășoară activități didactice la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităților naționale, precum și consilierii școlari/logopezii/ profesorii itineranți care desfășoară activități specifice în unități de învățământ cu clase cu predare în limba maternă trebuie să facă dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective și au dreptul la pregătire și perfecționare în limba de predare. Fac excepție de la obligativitatea de a face dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective personalul didactic care predă Limba și literatura română.(10) Ministerul Educației asigură manuale școlare atât pe suport hârtie, cât și în format digital specifice disciplinelor predate în limba maternă, și manuale școlare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităților naționale și manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul Educației, pentru titlurile needitate ca urmare a numărului redus de utilizatori, putând fi asigurată inclusiv traducerea conținuturilor digitale aferente manualelor în cauză.(11) În unitățile de învățământ cu predare și în limbile minorităților naționale, inscripționarea spațiilor comune, publicarea informațiilor pentru elevi și profesori, precum și afișajul de orice fel se vor realiza în limba română și în limba minorității respective.Articolul 60(1) În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.(2) Disciplina Limba și literatura română se predă pe tot parcursul învățământului preuniversitar după programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă, inclusiv cu implicarea de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în unitățile de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale, la cererea părinților/reprezentantului legal, la solicitarea organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea Grupului parlamentar al minorităților naționale, predarea disciplinei Limba și literatura română se face după manualele utilizate în unitățile de învățământ cu predare în limba română.(4) În învățământul preuniversitar, activitatea de predare și de evaluare la Limba și literatura maternă, la Istoria și tradițiile minorităților naționale respective și la Educația muzicală se realizează în limba maternă pe baza programelor și a metodologiilor specifice elaborate de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective și aprobate prin ordin al ministrului educației. Programele și manualele disciplinei Istoria și tradițiile minorității naționale sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) Elevilor aparținând minorităților naționale care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură, la cerere și în condițiile legii, ca disciplină de studiu, cele trei discipline prevăzute la alin. (4) ca parte a trunchiului comun.(6) În învățământul liceal și postliceal în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele și modulele de pregătire de specialitate se asigură însușirea terminologiei de specialitate și în limba română.(7) În învățământul preuniversitar, probele de admitere și probele examenelor de absolvire pot fi susținute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.(8) Minoritățile naționale au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităților de învățământ, ale DJIP/DMBIP sau ale instituțiilor echivalente, respectând criteriile de competență profesională, potrivit legii.(9) În învățământul în limbile minorităților naționale, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții/reprezentanții legali ai elevilor, preșcolarilor și ai antepreșcolarilor se poate folosi și limba de predare.(10) În învățământul primar cu predare în limbile minorităților naționale, calificativele se comunică în scris și oral și în limba de predare.(11) Testele, evaluările și subiectele de examen la disciplina Limba și literatura română se elaborează pe baza programei speciale, realizate conform prevederilor alin. (2).(12) Testele de evaluare și subiectele de examen de orice tip din învățământul preuniversitar pentru elevii din învățământul cu predare în limbile minorităților naționale se elaborează pe baza cerințelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul național.(13) În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română.(14) În programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România.Secţiunea a 14-a Învățământul pentru beneficiarii primari români din afara granițelor țării și românii reîntorși în țarăArticolul 61(1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc români de pretutindeni așa cum sunt definiți de Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea legislației statului respectiv.(2) Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unități de învățământ de tip „școală românească din afara granițelor țării“, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească, prin Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță, în conformitate cu legislația statului respectiv, în unitățile de învățământ unde învață un număr considerabil de preșcolari și/sau elevi români.(3) Unitățile de învățământ prevăzute la alin. (2) se vor înființa, cu prioritate, în state în care există comunități românești istorice sau însemnate numeric.(4) Absolvenții de liceu prevăzuți la alin. (1) pot fi înscriși la un examen național de bacalaureat special organizat în România.(5) Absolvenții de învățământ gimnazial sau liceal prevăzuți la alin. (1) pot fi înscriși la evaluarea națională sau, după caz, la examenul național de bacalaureat, special organizate în România.(6) Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, procedura, precum și modul de organizare și desfășurare a evaluării naționale și a examenului național de bacalaureat prevăzute la alin. (4) se stabilesc de Ministerul Educației, printr-o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.(7) Unitățile de învățământ înființate în conformitate cu prevederile alin. (2) sunt cuprinse într-un registru special gestionat de Ministerul Educației conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(8) În cadrul rețelei școlare se pot înființa grupe de acomodare pentru elevii români reîntorși în țară după perioade îndelungate petrecute în afara granițelor României.(9) La cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în sistemul de învățământ din România în ultimii doi ani, DJIP/DMBIP organizează în cadrul unităților de învățământ grupe de acomodare, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. Grupele de acomodare au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română și în recuperarea decalajelor de orice fel, precum și integrarea facilă în sistemul național de învățământ preuniversitar, prin activități extrașcolare.(10) Pentru organizarea și predarea noțiunilor de limbă, cultură și civilizație românească în cadrul grupelor de acomodare se pot organiza sesiuni de informare și schimburi de bune practici cu persoanele implicate în predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 454/2008 pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească în unități de învățământ din state membre ale Uniunii Europene.(11) Ministerul Educației poate acorda anual burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze și sunt înmatriculați în cadrul unităților de învățământ de stat din România, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului afacerilor externe.(12) Numărul de burse se aprobă, anual, prin hotărârea Guvernului privind cifrele de școlarizare.(13) Condițiile de școlarizare a bursierilor români de pretutindeni se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cu consultarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.