Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Legea învățământului preuniversitar 198/2023

Legea învățământului preuniversitar 198/2023

Instituția sau publicația sursă
Legea învățământului preuniversitar 198/2023
Data preluării
26.09.2026 19:34
Dimensiunea materialului
2.181,4 KB

Conținutul documentului colectat

Secțiuni și tabele

(la 28-07-2025, Alineatul (1) , Articolul 16 , Capitolul II , Titlul I a fost modificat de Punctul 1. , Articolul LIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025 )

Notă ... Conform art. LVI din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, pentru punerea în aplicare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației și Cercetării emite ordinul privind reorganizarea rețelei școlare.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ liceal care școlarizează pe filiera vocațională cu profil pedagogic, profil artistic sau profil sportiv pot funcționa cu personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ care școlarizează pe filiera vocațională cu profil teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, precum și unitățile de învățământ special, la cererea părinților/ reprezentanților legali, pot funcționa cu personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi.(4^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), liceele tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic, precum și liceele care școlarizează peste 75% din numărul de elevi în sistem dual pot funcționa cu personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi. (la 30-01-2026, Articolul 16 , Capitolul II , Titlul I a fost completat de Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 26 ianuarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 30 ianuarie 2026 ) (5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, la cererea ministerului/instituției de resort, pot funcționa cu efective mai mici de elevi și cu menținerea personalității juridice.(6) Autoritățile administrației publice locale, în baza avizului conform al DJIP/DMBIP, aprobă organizarea, funcționarea și, după caz, desființarea unor structuri ale unității de învățământ, fără personalitate juridică.(7) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din zonele izolate, în care nu pot fi organizate structuri de învățământ, au dreptul la orar adaptat posibilității de deplasare a acestora la unitatea de învățământ preuniversitar cea mai apropiată, cu respectarea interesului superior al copilului/elevului.(8) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale unde funcționează mai multe unități de învățământ cu predare în limba română sau în limba unei minorități naționale, cel puțin una dintre acestea, pentru fiecare limbă de predare, are personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(9) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limba română sau cu predare în limbile minorităților naționale, unice în municipiu, oraș sau comună, funcționează cu personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.Articolul 17(1) Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt: învățământ cu frecvență zi, învățământ cu frecvență seral și învățământ cu frecvență redusă. Frecvența se referă la prezența în spațiul școlar.(2) Învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență. Pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învățământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învățământul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani vârsta clasei în învățământul liceal, învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației sau prin programul „A doua șansă“.

Notă ... A se vedea ORDINUL nr. 7.822 din 18 decembrie 2024 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea învățământului obligatoriu la forma de învățământ cu frecvență redusă publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 10 ianuarie 2025.(3) În cazul elevilor care nu au depășit vârsta clasei conform alin. (2), dar care se află în situație de abandon școlar sau în risc major de abandon școlar, unitățile de învățământ vor dezvolta măsuri prioritare de intervenție, cu sprijinul partenerilor de la nivel local, județean, național și internațional.(4) În situații care țin de starea de sănătate a preșcolarului/elevului, învățământul cu frecvență se poate organiza la domiciliu sau, după caz, în spital, conform dispozițiilor capitolului V secțiunea a 3-a „Școala din spital“.(5) În situația persoanelor private de libertate, învățământul cu frecvență se realizează în penitenciare, centre educative și de detenție, conform dispozițiilor capitolului IV secțiunea a 11-a „Învățământul din penitenciare, centrele educative și de detenție“.Articolul 18(1) Activitățile de predare, învățare și evaluare din cadrul unei unități de învățământ din rețeaua școlară se desfășoară, de regulă, în spațiul școlar.(2) Pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la educație, în situația în care se instituie starea de urgență, starea de alertă sau starea de asediu sau ori de câte ori Ministerul Educației dispune astfel, la cererea unității de învățământ preuniversitar, cu avizul DJIP/DMBIP, activitățile de predare, învățare și evaluare se pot desfășura și în sistem online sau hibrid, pentru o perioadă determinată.(3) Metodologia privind desfășurarea activităților în sistem online sau hibrid în unitățile de învățământ se aprobă prin ordin al ministrului educației.Capitolul III Rețeaua școlară din învățământul preuniversitarSecţiunea 1 Organizarea rețelei școlareArticolul 19(1) Rețeaua școlară cuprinde totalitatea:a) unităților de învățământ autorizate să funcționeze provizoriu, precum și a unităților de învățământ acreditate; ... b) unităților de învățământ preuniversitar, autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, înființate în structura sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior; ... c) unităților de educație extrașcolară din sistemul național de învățământ: cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor, Palatul Național al Copiilor din București și centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență, denumite în continuare centre de excelență. ... (2) Procesul de înființare a unei unități de învățământ preuniversitar cuprinde două etape, care se desfășoară astfel:a) orice persoană juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educație, se supune procesului de evaluare și parcurge procedura de autorizare de funcționare provizorie, potrivit dispozițiilor art. 237-239; ... b) unitatea autorizată să funcționeze provizoriu care îndeplinește condițiile parcurge procedura de acreditare prevăzută la art. 240-245. ... (3) Ordinele ministrului educației emise în urma finalizării procesului de autorizare provizorie/acreditare se comunică, în termen de 5 zile, autorităților publice locale, în vederea actualizării rețelei școlare.(4) Actele prin care se poate manifesta voința oricărei persoane juridice de drept public sau de drept privat de a deveni organizație furnizoare de educație se materializează, după caz, prin:a) hotărâre a autorităților publice locale privind intenția de a înființa o unitate de învățământ preuniversitar de stat; ... b) hotărâre a persoanei juridice private privind intenția de înființare a unei unități de învățământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu; ... c) hotărâre a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intenția de înființare a unei unități de învățământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu; ... d) ordin al ministrului educației emis în vederea aplicării prevederilor alin. (9) privind intenția de a înființa/reorganiza una sau mai multe unități de învățământ preuniversitar de stat sau pentru a înființa/reorganiza unități de învățământ preuniversitar în subordinea/structura instituțiilor de învățământ superior. ... (5) Prin ordinul de autorizare provizorie, prevăzut la art. 237 alin. (3), se înființează și se acordă personalitate juridică unității de învățământ, după cum urmează:a) de drept privat și de utilitate publică, pentru unitățile particulare de învățământ preuniversitar, înființate din inițiativa și cu resursele unor persoane juridice de drept privat; ... b) de drept privat și de utilitate publică, pentru unitățile de învățământ preuniversitar confesional, înființate din inițiativa și cu resursele potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat; ... c) de drept public, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat. ... (6) Rețeaua școlară se organizează după cum urmează:a) de autoritățile administrației publice locale, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, pentru unitățile de învățământ de stat, particular și confesional preuniversitar; ... b) de consiliul județean, după caz, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, după consultarea partenerilor sociali și cu avizul conform al Ministerului Educației, pentru învățământul special, inclusiv pentru centrele școlare pentru educație incluzivă sau în cazul unităților de învățământ preuniversitar preluate în administrare conform alin. (27); ... c) prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, pentru unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior și unitățile de educație extrașcolară din sistemul național de învățământ.

Notă ... A se vedea ORDINUL nr. 6.637 din 30 octombrie 2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 1014 din 3 noiembrie 2025 privind aprobarea Calendarului operațiunilor de organizare a rețelei școlare, pentru anul școlar 2026-2027.A se vedea ORDINUL nr. 6.224 din 4 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 855 din 22 septembrie 2023 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea palatelor și cluburilor copiilor și a Regulamentului de organizare și funcționare a cluburilor sportive școlare. ... (7) În vederea organizării rețelei școlare prevăzute la alin. (1), autoritățile administrației publice locale, consiliile județene/Consiliul General al Municipiului București sau consiliile locale ale sectoarelor municipiului București asigură publicarea, pentru fiecare an școlar, a unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale, acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu, care organizează în condițiile legii activități de educație, în vederea realizării opozabilității față de toți beneficiarii primari și secundari ai educației.(8) Rețeaua școlară a unităților de învățământ se dă publicității la începutul fiecărui an calendaristic, pentru anul școlar următor. Cifra de școlarizare pentru învățământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 6 luni înainte de începerea anului școlar. Cifra de școlarizare pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar particular și confesional se aprobă de către consiliul de administrație al unității de învățământ, în limita capacității de școlarizare stabilite de Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIIP. Notă ... A se vedea ORDINUL nr. 7.871 din 20 decembrie 2024 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari/preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular pentru anul școlar 2025-2026 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 16 ianuarie 2025.(9) În situația în care autoritățile administrației publice locale nu emit hotărârea privind organizarea rețelei școlare prevăzute la alin. (6), ministrul educației emite, până la data de 1 februarie, un ordin cu privire la aprobarea rețelei școlare, cuprinzând toate unitățile de învățământ, inclusiv pentru înființarea, desființarea, fuziunea sau divizarea unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză.(10) Unităților de învățământ preuniversitar de stat care școlarizează nivelurile de învățământ preșcolar și primar, cu excepția unităților de învățământ vocațional, cu alternative educaționale, respectiv unităților de învățământ special sau unităților de învățământ cu limba de predare în limbile minorităților naționale unice la nivel de unitate administrativ-teritorială le este arondată anual, prin decizie a DJIP/DMBIP, o circumscripție formată din totalitatea străzilor din zona limitrofă acestora, în vederea înscrierii copiilor în învățământul preșcolar și primar. Criteriile de arondare a circumscripției țin cont de corespondența dintre numărul beneficiarilor cu domiciliul în proximitatea unității și capacitatea de școlarizare a acesteia. Unitatea de învățământ preuniversitar de stat școlarizează beneficiarii în limita cifrei de școlarizare.(11) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică pot fi supuse procesului de reorganizare, în cazuri justificate, în vederea asigurării accesului egal la educație și formare profesională, a eficientizării și asigurării/menținerii standardelor ridicate în furnizarea de servicii educaționale pentru beneficiarii primari ai sistemului de învățământ.(12) Unitățile de învățământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu pot solicita Ministerului Educației intrarea în proces de reorganizare.(13) Reorganizarea prevăzută la alin. (11) și (12) se poate realiza prin operațiunile de fuziune prin absorbție sau contopire sau prin operațiuni de divizare urmate de absorbție sau constituire a unei noi unități de învățământ. După caz, reorganizarea are loc la inițiativa:a) autorităților administrației publice locale, în colaborare cu DJIP/DMBIP, în cazul unităților de învățământ de stat care funcționează în raza administrativ-teritorială a acestora; ... b) persoanelor juridice de drept privat fondatoare ale unităților de învățământ particular; ... c) cultelor recunoscute oficial de stat care au participat la înființarea de structuri sau unități de învățământ confesionale; ... d) Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, precum și altor instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale, în cazul unităților de învățământ militar preuniversitar; ... e) Ministerului Educației, în cazul unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale. ... (14) Aprobarea reorganizării unităților de învățământ se realizează prin ordin al ministrului educației.(15) Unitățile de învățământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în rețeaua școlară și au obligația de a solicita evaluarea periodică în termen de un an de la finalizarea procesului de reorganizare.(16) Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu până la începutul noului an școlar, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(17) Procesul educațional se desfășoară în maximum două schimburi. Organizarea programului școlar are în vedere următoarele reguli:a) cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare și din clasele I și a II-a nu vor începe înainte de ora 8.00 și nu se vor termina mai târziu de ora 14.00; ... b) în învățământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră și o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs; ... c) în situațiile în care clasele din învățământul primar funcționează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învățământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute se organizează activități de tip recreativ; ... d) pentru clasele din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră. După a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15-20 de minute; ... e) în învățământul special, durata orei de curs și a activităților de terapii specifice este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră și o pauză de 30 de minute după cea de-a doua oră de curs; ... f) în situații speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamități, alte situații excepționale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs și a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administrație al unității de învățământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP. ... (18) În unitățile de învățământ se pot înființa și pot funcționa și grupe sau clase în alternative educaționale, integrate.(19) În fiecare unitate de învățământ se asigură funcționarea și dotarea corespunzătoare, după caz, a următoarelor:a) un cabinet medical și un cabinet stomatologic în unitățile de învățământ cu personalitate juridică din sistemul de învățământ preuniversitar; ... b) o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, o bibliotecă, un teren de sport dotat cu vestiare, grupuri sanitare și un laborator de informatică, de științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică, denumit în continuare ȘTIAM; ... c) cabinete de logopedie, cabinete pentru terapii specifice, cabinete de consiliere școlară sau camere-resursă pentru educație specială, pentru care se asigură, după caz, spații corespunzătoare; ... d) accesul la internet și rețea WI-FI securizată. ... (20) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar se pot înființa și pot funcționa clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unități de învățământ de stat și particulare acreditate, între unități de învățământ și operatori economici, precum și între instituții din țară și străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale sau interinstituționale, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(21) Unitățile de învățământ preuniversitar din rețeaua școlară, indiferent de tip, nivel, formă, filieră și profil, sunt supuse acreditării și evaluării periodice.(22) Pentru a asigura calitatea în învățământul preuniversitar, la propunerea autorităților administrației publice locale, la inițiativa DJIP/DMBIP sau din proprie inițiativă, ARACIIP poate solicita Ministerului Educației retragerea acreditării/autorizării unei unități de învățământ care nu respectă standardele de calitate. În această situație, Ministerul Educației solicită ARACIIP desfășurarea unei evaluări privind îndeplinirea condițiilor de asigurare a calității de către unitatea de învățământ preuniversitar.(23) În situația retragerii acreditării/autorizației de funcționare provizorie a unității de învățământ, autoritățile administrației publice locale și DJIP/DMBIP au obligația să asigure continuitatea școlarizării antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor, prin repartizarea acestora altor unități de învățământ preuniversitar, cu respectarea interesului superior al copiilor/elevilor.(24) În situația specializărilor unice la nivel național, de la data retragerii acreditării/autorizației de funcționare, unitatea de învățământ desfășoară procesul de învățământ în lichidare, având obligația de a asigura școlarizarea elevilor până la finalizarea absolvirii nivelului de învățământ corespunzător, cu susținerea examenelor de finalizare a studiilor la alte unități de învățământ acreditate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(25) În situația în care autoritățile administrației publice locale nu își îndeplinesc atribuțiile privind asigurarea finanțării unei unități de învățământ preuniversitar și este afectat în mod direct interesul superior al beneficiarului primar, unitatea de învățământ preuniversitar poate fi preluată, cu acordul tuturor părților implicate, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani școlari, de consiliul județean în raza administrativ-teritorială în care se află sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului București, pentru unitățile de învățământ de pe raza municipiului București.(26) Pe perioada preluării unității de învățământ preuniversitar, prin excepție de la prevederile art. 139, fondurile aferente finanțării destinate unității de învățământ preluate, care erau susținute prin intermediul bugetelor consiliilor locale, sunt alocate consiliilor județene care preiau administrarea.(27) Constatarea situației prevăzute la alin. (25) se face de ARACIIP, printr-un raport de inspecție generală, realizat la solicitarea DJIP/DMBIP, înaintat spre aprobare Ministerului Educației. După aprobarea raportului, începând cu anul școlar următor, unitățile de învățământ se cuprind în rețeaua școlară în baza hotărârii consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București emise cu avizul conform al Ministerului Educației. ARACIIP transmite raportul aprobat de ministrul educației organelor teritoriale de control ale Curții de Conturi a României, care vor analiza modul de respectare a regulilor ce guvernează execuția bugetară, conform prevederilor legale în vigoare.(28) În situația menționată la alin. (25), ARACIIP va efectua vizite de evaluare, cel puțin anual, pe baza unei proceduri de monitorizare specială. Prin această procedură de monitorizare, ARACIIP dispune de mecanisme de monitorizare și de îndrumare permanente. Înainte cu un an școlar de finalizarea perioadei pentru care unitatea de învățământ preuniversitar a fost preluată, ARACIIP împreună cu DJIP/DMBIP realizează o analiză privind capacitatea autorității administrației publice locale de a relua atribuțiile de finanțare a unității de învățământ.(29) Condițiile de declanșare a procedurii și criteriile de luare a măsurii prevăzute la alin. (25), precum și mecanismele de finanțare aplicabile ulterior preluării sunt stabilite prin lege inițiată de Ministerul Educației, cu respectarea prevederilor incidente din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.(30) Unitățile de învățământ pot prelua prin procesul de reorganizare sau pot înființa, ca structuri arondate, unități de educație extrașcolară.(31) Divizarea se poate realiza pe:a) nivel de învățământ acreditat/autorizat să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație; ... b) specializare/calificare profesională acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație; ... c) program de studii acreditat/autorizat să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație. ... Articolul 20(1) Ministerul Educației, prin DJIP, respectiv DMBIP, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, mediul economic, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale, poate organiza, în regim gratuit și cu durată flexibilă, programe de tip „A doua șansă“ atât pentru învățământul primar, cât și pentru învățământul gimnazial și liceal, pentru persoanele care au depășit vârsta corespunzătoare clasei potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (2), indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învățământ preuniversitar sau de momentul și motivele abandonului școlar. Înscrierea în program se face prin intermediul unei solicitări transmise online sau prin depunerea acesteia la sediul unității de învățământ din localitatea de domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiată unitate de învățământ.(2) Programele educaționale „A doua șansă“ se organizează de unități de învățământ acreditate/autorizate sau de alte entități în parteneriat cu o unitate de învățământ acreditată/autorizată, conform metodologiei privind organizarea programului educațional „A doua șansă“ aprobate prin ordin al ministrului educației.Articolul 21(1) În vederea asigurării calității educației și a optimizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale și autoritățile administrației publice locale pot decide înființarea consorțiilor școlare.(2) Consorțiile școlare sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, constituite din două sau mai multe unități de învățământ preuniversitar.(3) Consorțiile școlare se înființează între două sau mai multe unități de învățământ preuniversitar de stat ori particulare și confesionale autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate, în baza unui contract de parteneriat, conform modelului prevăzut în metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. Contractul de parteneriat stabilește modul de colaborare între unitățile de învățământ preuniversitar semnatare ale contractului și principalele domenii de activitate.(4) Unitățile de învățământ preuniversitar care doresc să constituie un consorțiu școlar solicită avizul de oportunitate al DJIP/DMBIP și avizul de înființare din partea autorităților administrației publice locale din raza teritorială unde funcționează fiecare unitate de învățământ.(5) Unitățile de învățământ preuniversitar care încheie un contract de parteneriat în vederea constituirii unui consorțiu școlar trebuie să funcționeze pe teritoriul aceluiași județ/ municipiului București sau în județe limitrofe. La constituirea consorțiului școlar, unitățile de învățământ preuniversitar vor avea în vedere posibilitatea de a derula activități comune ale elevilor și cadrelor didactice. În acest sens vor fi analizate condițiile de acces între unitățile de învățământ preuniversitar, distanța dintre unitățile de învățământ, căile de acces, existența mijloacelor de transport în comun și a transportului școlar.(6) Consorțiile școlare sunt bazate pe acorduri de parteneriat între unitățile de învățământ autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate și asigură:a) prioritate la mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului; ... b) utilizarea în comun a resurselor materiale ale unităților de învățământ din consorțiu; ... c) lărgirea oportunităților de învățare oferite beneficiarilor primari și sprijin suplimentar oferit elevilor în risc de excluziune; ... d) recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării acestora; ... e) participarea la proiecte și programe ale Uniunii Europene, în mod special din domeniul educației, cel digital și al noilor tehnologii folosite în scop educațional, inovativ și cultural. ... (7) Retragerea sau excluderea din consorțiul școlar a unei unități de învățământ preuniversitar va fi reglementată prin contractul de parteneriat. O unitate de învățământ își pierde dreptul de partener în cadrul consorțiului școlar când nu mai îndeplinește condițiile prevăzute pentru formarea consorțiului. Consorțiile școlare pot fi desființate prin acordul părților.(8) Cadrul specific pentru înființarea și funcționarea consorțiilor școlare se reglementează prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(9) În vederea sporirii oportunităților de dezvoltare a unităților de învățământ din medii defavorizate, montane, rurale și/sau izolate, precum și pentru a reduce riscul de abandon și eșec școlar, Ministerul Educației va crea mecanisme de stimulare a participării unor astfel de unități de învățământ în cadrul consorțiilor școlare.

Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

34533b84aef6df21859485f467c04674ba89d8bcf85f44d5421d15253760dfe0