Legea învățământului preuniversitar 198/2023

(la 01-12-2024, Articolul 144 , Sectiunea 1 , Capitolul X , Titlul I a fost completat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 297 din 27 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1185 din 28 noiembrie 2024 ) (5^2) Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute la alin. (5^1) se acordă în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a consiliului local/județean/Consiliului General al Municipiului București, în limita bugetului aprobat. (la 01-12-2024, Articolul 144 , Sectiunea 1 , Capitolul X , Titlul I a fost completat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 297 din 27 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1185 din 28 noiembrie 2024 ) (6) În vederea evaluării impactului programelor naționale, Ministerul Educației finanțează elaborarea de studii privind impactul tuturor programelor naționale din 3 în 3 ani în vederea adaptării politicilor și finanțării. Studiile pot fi elaborate, după caz, de IȘE, Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, denumită în continuare UFÎP, ARACIIP, CNEI, CNFDCD sau de experți externi care colaborează cu aceste instituții. Studiile de impact nu pot fi elaborate de instituțiile care au implementat programele analizate.Secţiunea a 2-a Finanțarea unităților de educație extrașcolarăArticolul 145(1) Unitățile de educație extrașcolară sunt finanțate de la bugetul de stat, de către Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP.(2) Palatul Național al Copiilor din București este finanțat direct de Ministerul Educației.(3) Unitățile de educație extrașcolară pot fi finanțate și de către autoritățile administrației publice locale și județene, prin hotărâri proprii.(4) Proiectele de educație extrașcolară organizate la nivel național și internațional primesc finanțare de la Ministerul Educației, în urma evaluării acestora, conform regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educației. Proiectele de educație extrașcolară pot fi organizate sub formă de: concursuri, festivaluri, campionate, proiecte sociale, de voluntariat sau caritabile, spectacole, expoziții, simpozioane, concerte, turnee, tabere de profil și alte categorii de activități specifice.(5) Proiectele de educație extrașcolară prevăzute la alin. (4) pot fi finanțate și de către autoritățile administrației publice locale, prin hotărâri proprii.(6) Calendarul proiectelor de educație extrașcolară este aprobat anual, prin ordin al ministrului educației, pe baza unor proceduri specifice de evaluare și cuprinde:a) calendarul proiectelor naționale și internaționale de educație extrașcolară cofinanțate de Ministerul Educației; ... b) calendarul proiectelor naționale și internaționale de educație extrașcolară fără finanțare din partea Ministerului Educației; ... c) calendarul proiectelor regionale și interjudețene de educație extrașcolară. ... (7) La nivel județean/al municipiului București se aprobă Calendarul de proiecte județene de educație extrașcolară/ Calendarul municipiului București de proiecte de educație extrașcolară.(8) Întocmirea calendarelor de proiecte de educație extrașcolară va avea la bază un regulament specific, aprobat prin ordin al ministrului educației.(9) Unitățile de educație extrașcolară, inclusiv cluburile sportive școlare, pot fi preluate de autoritățile publice locale, în baza solicitării acestora, prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației, cu respectarea prevederilor legale privind transferul drepturilor de proprietate a terenurilor și clădirilor. Oportunitatea inițierii hotărârii Guvernului se aprobă prin memorandum care cuprinde justificarea obiectivă și temeinică a acesteia.(10) Unitățile de educație extrașcolară, aflate în subordinea autorităților publice locale, preluate conform alin. (9), sunt coordonate metodologic de Ministerul Educației, prin structurile abilitate, în conformitate cu regulamentul prevăzut la art. 29 alin. (13), iar finanțarea aferentă acestora este alocată autorităților publice locale.(11) Terenurile și clădirile preluate în baza alin. (9) nu își pot schimba destinația, sub sancțiunea prevăzută la art. 146 alin. (14).(12) Actele de schimbare a destinației terenurilor și clădirilor, efectuate cu încălcarea dispozițiilor alin. (11), sunt nule de drept.Secţiunea a 3-a Baza materială a învățământului preuniversitarArticolul 146(1) Unitățile de învățământ și de educație extrașcolară pot deține și/sau administra:a) bunuri proprietate publică - unitățile de învățământ și de educație extrașcolară de stat; ... b) bunuri proprietate privată - unitățile de învățământ și de educație extrașcolară particulare; ... c) bunuri proprietate publică și/sau privată, în funcție de entitatea care le-a înființat - unitățile de învățământ și de educație extrașcolară confesionale. ... (2) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităților de învățământ preuniversitar de stat și sunt administrate de către acestea prin consiliile de administrație, conform legislației în vigoare.(3) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ special de stat fac parte din domeniul public județean, respectiv al municipiului București, și sunt în administrarea consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unităților de învățământ special de stat sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către acestea prin consiliile de administrație.(4) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea DJIP/DMBIP, unitățile de educație extrașcolară de stat, CJRAE/CMBRAE, precum și alte unități din subordinea Ministerului Educației, ale căror cheltuieli curente și de capital se finanțează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului și sunt administrate de Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP și prin consiliile de administrație ale acestor unități, respectiv de către conducătorul acestora, acolo unde nu există organ colectiv de conducere. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităților/instituțiilor respective și sunt administrate de acestea.

Notă ... A se vedea ORDINUL nr. 6.870 din 30 septembrie 2024 privind aprobarea Metodologiei de avizare a închirierii bunurilor imobile, temporar disponibile, aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Educației, în vederea aprobării închirierii acestor bunuri prin hotărâre a Guvernului, publicat în 1130 din 13 noiembrie 2024.(5) Înțelesul sintagmei „celelalte componente ale bazei materiale“, prevăzută la alin. (2)-(4), cuprinde bunuri imobile și mobile afectate în mod direct și special funcționării învățământului, ca serviciu public, pentru satisfacerea interesului general, astfel: spații pentru procesul de învățământ, mijloace de învățământ, bunuri mobile dobândite în urma implementării de proiecte, cu finanțare rambursabilă sau nerambursabilă, biblioteci, ateliere școlare, ferme didactice, terenuri agricole, cămine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, baze și complexuri cultural-sportive, tabere școlare, edituri și tipografii, unități de microproducție, spații cu destinația de locuință, orice alt obiect ce intră în patrimoniul destinat învățământului și salariaților din învățământul preuniversitar. Aceste componente ale bazei materiale sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de învățământ.(6) Nu fac parte din domeniul public local, județean, al municipiului București, respectiv al statului, terenurile și clădirile prevăzute la alin. (2)-(4), deținute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice, și nici imobilele dobândite în proprietate de către unitățile de învățământ în baza unor contracte de donație.(7) Schimbarea destinației bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat se poate face pentru activități care nu influențează negativ activitatea didactică și contribuie la dezvoltarea comunității locale de către autoritățile administrației publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educației. Notă ... A se vedea PROCEDURA din 16 aprilie 2024 privind elaborarea avizului conform, prevăzut la art. 146 alin. (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru schimbarea destinației bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat, precum și condițiile necesare acordării acestuia aprobată prin ORDINUL nr. 4.283 din 16 aprilie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 371 din 19 aprilie 2024.(8) Schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice se poate face pentru servicii publice de interes local, județean și național, respectiv pentru activități care contribuie la dezvoltarea comunității locale, în primii 3 ani calendaristici de la încetarea activității didactice în spațiul respectiv, de autoritățile administrației publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educației.

Notă ... A se vedea PROCEDURA din 16 aprilie 2024 privind elaborarea avizului conform, prevăzut la art. 146 alin. (8) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice, în primii 3 ani calendaristici de la întreruperea activității educaționale, precum și condițiile necesare acordării acestuia, aprobată prin ORDINUL nr. 4.283 din 16 aprilie 2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 371 din 19 aprilie 2024.(9) Procedurile de elaborare a avizelor conform alin. (7) și (8), precum și condițiile necesare acordării acestora se aprobă prin ordin al ministrului educației.(10) Termenul pentru soluționarea cererii de emitere a avizului conform este de 90 de zile calendaristice de la data înregistrării solicitării.(11) Schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice se poate face după primii 3 ani calendaristici de la încetarea activității didactice în spațiul respectiv, de către autoritățile administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean, fără avizul conform al Ministerului Educației, cu informarea scrisă a acestuia, numai pentru servicii publice de interes local, județean și național, respectiv pentru activități care contribuie la dezvoltarea comunității locale.(12) În cazul în care, după schimbarea destinației spațiilor/clădirilor sau a terenului, activitatea specifică actului educațional în context formal, nonformal și informal se poate relua, existând solicitări din partea comunității locale sau a DJIP/DMBIP, fiind îndeplinite criteriile pentru înființarea, respectiv extinderea activității unei unități de învățământ preuniversitar de stat, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să reamenajeze și să readucă imobilul la standardele necesare desfășurării activității educaționale sau să asigure un alt spațiu corespunzător realizării unui act educațional de calitate.(13) Actele de schimbare a destinației bazei materiale efectuate cu încălcarea dispozițiilor alin. (8)-(11) sunt nule de drept.(14) Schimbarea destinației bazei materiale de autoritățile administrației publice locale, în lipsa avizului conform emis de Ministerul Educației, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.(15) Închirierea terenurilor și clădirilor, inclusiv a celorlalte componente ale bazei materiale, se realizează numai cu avizul conform al Ministerului Educației, potrivit reglementărilor legale ce vizează închirierea bunurilor aparținând domeniului public.Articolul 147Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparținând Ministerului Educației sau unităților de învățământ preuniversitar din sistemul învățământului de stat, precum și asupra bunurilor aparținând consiliilor locale, județene și, respectiv, Consiliului General al Municipiului București, în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se face în cartea funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege. Privatizarea unităților de învățământ de stat este interzisă.Capitolul XI Răspunderea contravenționalăArticolul 148(1) Următoarele fapte constituie contravenții, în măsura în care nu constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează:a) nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin. (1), din culpa părintelui sau a reprezentantului legal, în sensul interzicerii participării beneficiarului direct la programul școlar, se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei. Prevederea se aplică și în cazul refuzului semnării contractului educațional prevăzut la art. 14 alin. (4); ... b) fapta de nealocare a burselor săvârșită de directorul unității de învățământ, cu nerespectarea prevederilor art. 108, se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, sau cu prestarea unei activități în folosul comunității. Aceeași prevedere se aplică și în cazul faptei săvârșite de către directorul unității de învățământ de a refuza semnarea contractului educațional prevăzut la art. 14 alin. (4). ... (2) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop.(3) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către persoanele care au atribuții de control din cadrul DJIP/DMBIP sau al Ministerului Educației, în urma sesizării formulate de consiliul de administrație al unității de învățământ sau de către beneficiarii primari ori părinții/reprezentanții legali ai acestora.(4) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.(5) Răspunderea pentru faptele beneficiarilor primari se exercită în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cartea a V-a, titlul II, capitolul IV, secțiunile 3 și 4, în măsura în care faptele nu sunt prevăzute în Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.Titlul II Învățarea pe tot parcursul viețiiArticolul 149(1) Prezentul titlu reglementează cadrul general și integrator al învățării pe tot parcursul vieții, organizat sau certificat la nivelul de calificare obținut în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar.(2) În sensul prezentului titlu, Ministerul Educației asigură cadrul legal privind organizarea și funcționarea sistemului de învățare pe tot parcursul vieții pentru nivelurile de calificare 1-5. De asemenea, Ministerul Educației participă la monitorizarea, evaluarea și verificarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcționării sistemului de învățare pe tot parcursul vieții, pe domeniul de competență.(3) Prevederile art. 188 alin. (1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, privind Cadrul național al calificărilor se aplică și prezentului titlu.

(la 29-06-2024, Alineatul (3) , Articolul 149 , Titlul II a fost modificat de Punctul 21. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024 ) (4) Validarea rezultatelor învățării realizate în contexte nonformale și informale în sensul prezentului titlu se realizează cu respectarea art. 189 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare. (la 29-06-2024, Alineatul (4) , Articolul 149 , Titlul II a fost modificat de Punctul 21. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024 ) Articolul 150Prevederile prezentului titlu sunt complementare celor din titlul II „Învățarea pe tot parcursul vieții“ prevăzut în Legea învățământului superior nr. 199/2023.Articolul 151Învățarea pe tot parcursul vieții, în sensul prezentei legi, cuprinde:a) învățământul preuniversitar; ... b) servicii de consiliere și orientare în carieră; ... c) recunoașterea competențelor dobândite în contexte nonformale și informale; ... d) activități pentru tineret. ... Articolul 152(1) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte formale, nonformale sau informale la nivelul de calificare prevăzut la art. 149, în contextul învățării pe tot parcursul vieții, sunt prevăzute la art. 183 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare. (la 29-06-2024, Alineatul (1) , Articolul 152 , Titlul II a fost modificat de Punctul 22. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024 ) (2) Învățarea în contexte formale se realizează și în unități și instituții de învățământ preuniversitar. Elementele care definesc învățarea formală sunt prevăzute la art. 182 alin. (1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.(3) Învățarea în contexte nonformale se realizează și în centre de îngrijire și protecție a copilului, palate și cluburi ale elevilor sau alte entități prevăzute în legislație. Elementele care definesc învățarea nonformală sunt prevăzute la art. 182 alin. (2) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.Articolul 153(1) Finanțarea învățării pe tot parcursul vieții se realizează prin fonduri publice și private pe baza parteneriatului public-privat, prin finanțare și cofinanțare din partea angajatorilor, organizațiilor neguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene și prin contribuția beneficiarilor.(2) Formarea și dezvoltarea competențelor în învățarea pe tot parcursul vieții se fac în funcție de categoriile de competențe prevăzute la art. 181 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(la 29-06-2024, Alineatul (2) , Articolul 153 , Titlul II a fost modificat de Punctul 23. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024 ) Articolul 154Centrele comunitare de învățare permanentă se înființează de către autoritățile administrației publice locale în parteneriat cu furnizorii de educație și formare. Acestea au rolul de a implementa politicile și strategiile în domeniul învățării pe tot parcursul vieții la nivelul comunității.Articolul 155(1) Unitățile și instituțiile de învățământ, de sine stătătoare sau în parteneriat cu autoritățile locale și alte instituții și organisme publice și private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, centre de tineret, organizații neguvernamentale și altele asemenea, pot organiza la nivel local centre comunitare de învățare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaționale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-țintă interesate.(2) Instituțiile de învățământ prevăzute la alin. (1) pot fi și cele prevăzute în Legea învățământului superior nr. 199/2023.(3) Centrele de tineret pot îndeplini și rol de centre comunitare de învățare permanentă.Articolul 156Finanțarea centrelor comunitare de învățare permanentă se face din fonduri publice și private, în condițiile legii. Toate veniturile obținute de centrele comunitare de învățare permanentă sunt venituri proprii și rămân la dispoziția acestora.Articolul 157(1) Atribuțiile centrelor comunitare de învățare permanentă la nivel local sunt următoarele:a) realizează studii și analize privind nevoia de educație și formare profesională la nivel local; ... b) elaborează planuri locale de intervenție în domeniul educației permanente; ... c) oferă servicii educaționale pentru copii, tineri și adulți; ... d) oferă servicii de informare, orientare și consiliere; ... e) oferă servicii de evaluare și certificare a rezultatelor învățării nonformale și informale; ... f) asigură accesul membrilor comunității la mijloace moderne de informare și comunicare; ... g) promovează parteneriatul cu mediul economic; ... h) implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass și Youthpass, pașaportul lingvistic, precum și portofoliul educațional - componenta de învățare pe tot parcursul vieții; ... i) gestionează informații cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora. ... (2) Serviciile educaționale pentru copii, tineri și adulți sunt oferite prin:a) programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competențelor-cheie, inclusiv programe educaționale de tip „A doua șansă“ sau programe de tip „zone de investiții prioritare în educație“ pentru tinerii și adulții care au părăsit timpuriu sistemul de educație ori care nu dețin o calificare profesională; ... b) programe pentru validarea rezultatelor învățării nonformale și informale; ... c) programe de dezvoltare a competențelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie profesională, perfecționare, specializare și inițiere profesională; ... d) programe de educație antreprenorială, financiară și juridică; ... e) programe de dezvoltare personală sau de timp liber; ... f) organizarea de activități de promovare a participării la învățarea permanentă a tuturor membrilor comunității. ... (3) Serviciile de informare, orientare și consiliere vizează:a) accesul la programe de educație și formare profesională; ... b) validarea rezultatelor învățării nonformale și informale; ... c) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă. ... (4) Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.Articolul 158Sistemul național de asigurare a calității educației pe tot parcursul vieții cuprinde sistemul de asigurare a calității în învățământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calității în învățământul superior, sistemul de asigurare a calității în formarea profesională inițială, sistemul de asigurare a calității în formarea profesională continuă.Articolul 159(1) Grupul Național pentru Asigurarea Calității în Educație și Formare Profesională, denumit în continuare GNACEFP, este o structură informală care funcționează ca punct național de referință al Rețelei europene pentru asigurarea calității în educație și formarea profesională, denumită în continuare EQAVET, având ca principală funcție coordonarea și armonizarea sistemelor de asigurare a calității în educație și formarea profesională.(2) GNACEFP este constituit din reprezentanți desemnați din partea Ministerului Educației, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ANC, CNITTD, ARACIIP, componența fiind stabilită prin ordin comun al ministrului educației și ministrului muncii și solidarității sociale.Articolul 160(1) Personalul care lucrează în domeniul învățării pe tot parcursul vieții poate ocupa următoarele funcții: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competențe, mediator, facilitator al învățării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore online, lucrător de tineret, consilier pentru tineret, consilier de orientare privind cariera, profesor de sprijin și alte funcții asociate activităților desfășurate în scopul învățării pe tot parcursul vieții.(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, și pentru prevederile titlului II din Legea învățământului superior nr. 199/2023.Articolul 161Ministerul Educației, împreună cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu Ministerul Culturii și cu Autoritatea Națională pentru Calificări, stabilesc normele metodologice de elaborare a statutului și rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educației pe tot parcursul vieții, aprobate prin hotărâre a Guvernului.Titlul III Statutul și cariera personalului didacticCapitolul I Dispoziții generaleArticolul 162(1) Prezentul titlu reglementează:a) cariera profesională a personalului din sistemul național de învățământ; ... b) funcțiile, competențele, responsabilitățile, drepturile și obligațiile specifice personalului didactic; ... c) formarea inițială și continuă a personalului didactic; ... d) condițiile și modalitățile de ocupare a posturilor și a funcțiilor didactice, didactice auxiliare, de conducere, de îndrumare și control, precum și condițiile și modalitățile de eliberare din aceste funcții, de încetare a contractului individual de muncă și de pensionare a personalului didactic; ... e) norma didactică; ... f) criteriile de acordare a distincțiilor și de aplicare a sancțiunilor. ... (2) Din categoria personalului didactic fac parte persoanele care îndeplinesc condițiile de studii prevăzute de lege, care au capacitate de exercițiu deplină, o conduită morală conformă cu deontologia profesională, sunt apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției și nu se află în situația prevăzută la art. 168 alin. (7).Articolul 163Cariera didactică include succesiunea evolutivă a activităților și a etapelor de formare profesională, în scopul realizării activității didactice în sistemul de învățământ.Articolul 164(1) Personalul din învățământul preuniversitar este format din personal didactic și personal administrativ.(2) Personalul didactic este format din: personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar și personalul didactic de conducere, de îndrumare și control.(3) În învățământul preuniversitar poate funcționa personal de specialitate din alte domenii de activitate, denumit personal didactic de predare asociat. Prin personal didactic asociat se înțelege personalul de specialitate și din alte domenii de activitate cu specializare/calificare corespunzătoare postului, conform art. 176.(4) Personalul administrativ este parte integrantă a familiei ocupaționale „Învățământ“ și își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Capitolul II Personalul și funcțiile din învățământul preuniversitarArticolul 165(1) Funcțiile didactice de predare sunt:a) în educația timpurie: educator/educatoare, profesor pentru educație timpurie pentru care se normează câte un post la fiecare grupă de beneficiari primari. În unitățile de învățământ cu program prelungit, personalul didactic se normează pe ture; ... b) în învățământul primar: învățător/învățătoare, profesor pentru învățământ primar, pentru care se normează câte un post la fiecare clasă de elevi; ... c) în învățământul gimnazial, liceal și postliceal: profesor, profesor de instruire practică, maistru-instructor; ... d) în învățământul vocațional, suplimentar față de funcțiile prevăzute la lit. c), se normează și funcția de profesor corepetitor; ... e) în unitățile de învățământ preșcolar și primar în care se organizează alternative educaționale, pentru fiecare grupă sau clasă se normează personal didactic de predare, conform specificului fiecărei alternative educaționale; ... f) în învățământul special:(i) profesor de psihopedagogie specială; ... (ii) educator/educatoare, învățător/învățătoare, profesor de educație timpurie, profesor de învățământ primar, profesor; ... (iii) profesor-psihopedagog; ... (iv) educatoare-educator, învățător-educator, profesor-educator; ... (v) educatoare/educator de sprijin, învățător itinerant și de sprijin, profesor itinerant și de sprijin; ... (vi) profesor-logoped, profesor preparator (nevăzător), profesor audiolog școlar, profesor kinetoterapeut; ... (vii) profesor de instruire practică, maistru-instructor; ...  ... g) în cadrul CJRAE/CMBRAE:(i) profesor-logoped; ... (ii) profesor-psihopedagog; ... (iii) profesor itinerant și de sprijin; ... (iv) profesor-consilier școlar; ... (v) profesor-psiholog; ...  ... h) în CCD: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională; ... i) în cluburile sportive școlare: profesor, antrenor, profesor-antrenor; ... j) pentru realizarea de activități extrașcolare: învățător/ învățătoare, profesor pentru învățământ primar, profesor, maistru-instructor, antrenor, profesor-antrenor; ... k) în unitățile de învățământ, pentru asigurarea formării inițiale și a inserției profesionale a personalului didactic de predare: profesor mentor; ... l) în centrele de documentare și informare: profesor documentarist; ... m) în unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională: profesor, instructor militar, instructor de ordine și securitate publică; ... n) în „Școala din spital“:(i) profesor; ... (ii) monitor de predare/consiliere. ...  ... (2) Personalul didactic de predare asociat este personalul didactic titular în altă unitate de învățământ, personalul didactic prevăzut la art. 176 alin. (6), personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora sau specialistul în alt domeniu cu specializare/calificare corespunzătoare postului.Capitolul III Profilul profesional și rolurile personalului didactic de predareArticolul 166Profilul profesional al unui cadru didactic include ansamblul de competențe necesare pentru realizarea activității didactice. Profilul cadrului didactic este adaptat pe etape ale carierei și pe niveluri de învățământ și determină setul de standarde de calitate pentru programele de formare inițială și setul de standarde profesionale pentru funcțiile didactice. Metodologia privind profilul profesional al cadrului didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea inițială și continuă și pentru managementul în cariera didactică, profilul cadrului didactic, standardele profesionale și standardele de calitate pentru formarea inițială se aprobă prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.