Legea învățământului preuniversitar 198/2023

ular și confesional este angajat de unitatea de învățământ, după norme și organigrama proprie, cu respectarea criteriilor de competență.(10) Veniturile salariale și extrasalariale ale directorilor și directorilor adjuncți, precum și salarizarea personalului didactic din unitățile de învățământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanțatoare și persoana în cauză, cu avizul consiliului de administrație al unității de învățământ.(11) În caz de desființare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul unităților de învățământ particulare și confesionale revine entităților fondatoare.Articolul 28(1) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar, persoanele juridice de drept privat și cultele pot înființa, în condițiile prezentei legi, unități de învățământ preuniversitar particular și confesional.(2) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar se pot înființa și pot funcționa unități de învățământ sau grupe/clase constituite pe bază de contracte de parteneriat public-privat între autoritatea publică și furnizori privați sau între unități de învățământ de stat și unități de învățământ particulare și confesionale acreditate.(3) Elevii din învățământul obligatoriu din unități de învățământ particular și confesional autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate beneficiază de manuale școlare, conform legii.(4) Diplomele și certificatele acordate în învățământul particular acreditat au valoarea și produc efectele actelor de studii eliberate în învățământul de stat.Secţiunea a 7-a Educație extrașcolarăArticolul 29(1) Beneficiarii primari ai sistemului de învățământ preuniversitar au dreptul de a participa la activități extrașcolare organizate de Ministerul Educației, de unitățile de educație extrașcolară, de unitățile de învățământ preuniversitar și de alți parteneri ai acestora.(2) Educația extrașcolară cuprinde ansamblul activităților educaționale organizate în afara programului școlar, în incinta unităților de învățământ sau în afara acestora, care au rol complementar activităților educaționale formale și se centrează pe dezvoltarea în ansamblu a personalității preșcolarilor/elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizică, cognitivă, emoțională și socială, pentru atingerea potențialului individual și participarea activă în societate. Educația extrașcolară contribuie atât la dezvoltarea competențelor din curriculumul național, cât și la dezvoltarea unor competențe complementare acestora.(3) Participarea preșcolarilor/elevilor la activitățile educaționale extrașcolare organizate de unitățile de educație extrașcolară și unitățile de învățământ, susținute financiar prin fonduri publice, este gratuită.(4) Oferta furnizorilor de educație extrașcolară este dezvoltată în funcție de resursele existente - umane, materiale, financiare - și în consultare cu unități de învățământ, reprezentanți ai elevilor, ai părinților și ai unor organizații relevante.(5) Unitățile de educație extrașcolară, unitățile de învățământ preuniversitar și partenerii acestora asigură condițiile de acces și participare la activitățile educaționale extrașcolare pentru toți preșcolarii/elevii, cu prioritate pentru cei în risc de excluziune școlară.(6) Activitățile educaționale extrașcolare desfășurate în unitățile de învățământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, științifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jurnalistice, de robotică, de voluntariat, de educație rutieră, financiară, juridică, antreprenorială, pentru sănătate și alte categorii specifice.(7) Activitățile educaționale extrașcolare sunt realizate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, al unităților de educație extrașcolară, în baze sportive, turistice și centre de agrement, în tabere școlare, muzee și galerii de artă, centre comunitare, case de cultură, centre de tineret, grădini botanice, parcuri naționale, biblioteci și în alte spații care îndeplinesc condițiile de siguranță ale preșcolarilor/elevilor.(8) Participarea preșcolarilor/elevilor la activități educaționale extrașcolare realizate de organizații publice sau private din afara sistemului național de învățământ se realizează în baza unui acord/protocol de parteneriat cu unitățile de învățământ preuniversitar sau cu unitățile de educație extrașcolară.(9) Rezultatele învățării dobândite de preșcolari/elevi prin participarea la activități educaționale extrașcolare sunt recunoscute prin adeverințe, diplome sau certificate acordate de unitățile de educație extrașcolară, unitățile de învățământ preuniversitar sau partenerii acestora. Acestea se înscriu și în portofoliul educațional al elevului.(10) Cadrele didactice din unitățile de învățământ preuniversitar motivează preșcolarii/elevii pentru implicarea în activități extrașcolare, sprijină accesul la aceste activități fără impunerea obligativității și fără nicio discriminare și valorifică rezultatele învățării dobândite de preșcolari/elevi în urma participării la aceste activități.(11) Contribuția cadrelor didactice din unitățile de învățământ preuniversitar la derularea activităților de educație extrașcolară este recunoscută prin luarea în considerare în cadrul evaluărilor periodice și pentru acordarea gradațiilor de merit și a altor distincții stabilite la nivelul unității, conform metodologiilor specifice.(12) Oferta de activități de educație extrașcolară la nivelul unităților de învățământ preuniversitar este elaborată în urma unei consultări a elevilor, în raport cu nevoile și perspectivele acestora. Elevii sunt încurajați, sub îndrumarea cadrelor didactice, să participe la dezvoltarea și implementarea activităților de educație extrașcolară.(13) Regulamentul de organizare și funcționare al unităților de educație extrașcolară se stabilește prin ordin al ministrului educației.Capitolul IV Organizarea unităților de învățământ preuniversitarSecţiunea 1 Educația timpurieArticolul 30(1) Creșele și grădinițele, ca unități de educație timpurie, fac parte din sistemul național de învățământ preuniversitar și oferă copiilor antepreșcolari cu vârste cuprinse între 3 luni și 3 ani, respectiv copiilor preșcolari cu vârste între 3 și 6 ani sau aflați în situația prevăzută la art. 31 alin. (5) servicii integrate de educație și evaluări anuale, în baza cărora se efectuează raportul descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor cognitive și socioemoționale, prevăzut la art. 99 alin. (1).(2) Creșele și grădinițele pot funcționa ca unități de învățământ cu personalitate juridică, ca structuri arondate în cadrul altor unități de învățământ cu personalitate juridică sau ca grupe în cadrul unei unități de învățământ cu personalitate juridică. Tipurile de program din unitățile de educație timpurie sunt program normal și program prelungit.(3) În unitățile administrativ-teritoriale în care nu există suficiente creșe și grădinițe ori în situația în care numărul de locuri din creșe și grădinițe disponibil este mai mic decât numărul de copii de vârstă antepreșcolară sau preșcolară din circumscripția școlară sau din unitatea administrativ-teritorială se pot dezvolta servicii de educație timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniță comunitară și altele asemenea, care vor funcționa ca structuri ale unităților de învățământ din acea unitate administrativ-teritorială sau din alte unități administrativ-teritoriale.(4) Standardele de calitate pentru unitățile de educație timpurie ori serviciile de educație timpurie complementare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, la propunerea ARACIIP. Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de educație timpurie se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea ARACIIP.(5) Ministerul Educației inițiază hotărârea Guvernului privind organizarea și funcționarea serviciilor de educație timpurie complementare.(6) Angajatorii care înființează, potrivit prezentei legi, unități de învățământ preuniversitar pentru a oferi servicii de educație timpurie, destinate cu precădere copiilor propriilor angajați, beneficiază de facilități, cu scopul susținerii acestora în desfășurarea procesului de învățământ, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. Angajatorul poate opta pentru deducerea parțială a sumelor acordate în mod distinct angajaților pentru acoperirea costurilor cu educația timpurie a copiilor, din obligațiile ce îi revin ca plată la bugetul de stat.Secţiunea a 2-a Învățământul primarArticolul 31(1) Învățământul primar care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV se organizează și funcționează cu program de dimineață, începând cu anul școlar 2029-2030.(2) În clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au urmat învățământul preșcolar și împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 august în anul în care se face înscrierea. Înscrierea copiilor în învățământul primar se face în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(3) Pentru motive întemeiate, cum ar fi: boala, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate, se pot înscrie în clasa pregătitoare și copiii care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2).(4) Prin excepție de la alin. (2), la cererea scrisă a părinților/reprezentantului legal, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copiii care au urmat învățământul preșcolar și care împlinesc vârsta de 6 ani după data de 31 august și până la sfârșitul anului calendaristic în care se face înscrierea, dacă dezvoltarea lor este corespunzătoare, aspect certificat de recomandarea cadrului didactic de la nivel preșcolar, de către centrul județean de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, denumite în continuare CJRAE/CMBRAE, sau de către o structură de la nivelul unei/unor unități de învățământ desemnate în acest sens de către DJIP/DMBIP.(5) La cererea scrisă a părinților/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un an.(6) La solicitarea scrisă a părinților/reprezentanților legali pot fi înscriși în învățământul de masă în clasa pregătitoare și copiii cu CES cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.(7) La solicitarea scrisă a părinților/reprezentanților legali, pot fi înscriși în învățământul special în clasa pregătitoare copiii cu CES, cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani împliniți până la data de 31 decembrie a anului în care se face înscrierea. (la 29-06-2024, Alineatul (7) , Articolul 31 , Sectiunea a 2-a , Capitolul IV , Titlul I a fost modificat de Punctul 1. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024 ) (8) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa în programul de tip „Școala după școală“ dedicat învățământului primar.Secţiunea a 3-a Învățământul gimnazialArticolul 32(1) Învățământul gimnazial cuprinde clasele V-VIII, se organizează și funcționează, de regulă, cu program de dimineață.(2) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip „Școala după școală“ dedicate învățământului gimnazial.(3) Învățământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează și funcționează cu program de dimineață, începând cu anul 2030.(4) Înscrierea elevilor în clasa a V-a la unitățile de învățământ care nu dețin clase de nivel primar se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.Secţiunea a 4-a Învățământul licealArticolul 33(1) Învățământul liceal se organizează în licee teoretice, licee vocaționale și licee tehnologice și cuprinde clasele a IX-a-a XII-a pentru învățământul cu frecvență și clasele a IX-a-a XIII-a pentru învățământul cu frecvență seral și învățământul cu frecvență redusă.(2) În cadrul învățământului liceal funcționează trei filiere distincte:a) filiera teoretică, cu profilurile umanist și real; ... b) filiera vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic; ... c) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului. ... (3) Unitățile de învățământ liceal care se încadrează în prevederile alin. (2) lit. a) și b) funcționează cu respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a școlariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unității, inclusiv în structurile arondate. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal în una dintre cele trei filiere, teoretică, vocațională sau tehnologică, prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), cu aprobarea Ministerului Educației, pentru situații justificate, unitățile de învățământ liceal pot școlariza mai puțin de 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unității.(5) Unitățile de învățământ liceal tehnologic sunt exceptate de la principiul asumării filierei prevăzut la alin. (3).(6) Filiera tehnologică și filiera vocațională au o orientare practică și activitățile de predare/învățare/evaluare se pot derula, parțial, la potențiali angajatori sau instituții relevante cu care unitățile de învățământ au încheiate contracte de pregătire practică. În cadrul acestor filiere se organizează programe menite să dezvolte competențele necesare integrării profesionale ulterioare.(7) Transferul între filierele, profilurile și specializările din învățământul liceal se face, de regulă, începând cu anul școlar următor, în baza unor evaluări, în funcție de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacității maxime de școlarizare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (la 29-06-2024, Alineatul (7) , Articolul 33 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV , Titlul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024 ) (8) Prin excepție de la prevederile alin. (7), unitățile de învățământ liceal militar pot efectua transferuri la clasa a IX-a, în primele 30 de zile de la începerea anului școlar, în condițiile prevăzute prin reglementări emise de Ministerul Apărării Naționale.(9) Finalizarea a cel puțin 3 ani în filiera tehnologică sau în cea vocațională sau a 4 ani în învățământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale. (la 29-06-2024, Alineatul (9) , Articolul 33 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV , Titlul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024 ) (10) Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiași liceu, în vederea participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4, conform Cadrului național al calificărilor.(11) Ministerul Educației este abilitat să evalueze periodic și să stabilească prin planurile-cadru de învățământ, în funcție de dinamica socială, economică și educațională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (2).(12) Durata studiilor în învățământul liceal cu frecvență zi este, de regulă, de 4 ani, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) lit. d) și cu planurile-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației. Pentru formele de învățământ liceal cu frecvență seral și cu frecvență redusă, durata studiilor se prelungește cu un an. Organizarea și funcționarea învățământului liceal cu frecvență seral și cu frecvență redusă sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (la 29-06-2024, Alineatul (12) , Articolul 33 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV , Titlul I a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024 ) (13) Absolvenții nivelurilor 3 și 4 de calificare dobândesc certificat de calificare și suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.(14) Unitățile de învățământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocațională a liceului sunt stabilite de DJIP/DMBIP, după consultarea autorităților administrației publice locale și, după caz, a operatorilor economici reprezentativi la nivel local/județean, având în vedere tendințele de dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale, județene și locale elaborate și monitorizate de structurile parteneriale consultative: consorții regionale și comitete locale de dezvoltare a parteneriatului social. Cadrul general de organizare și funcționare a structurilor parteneriale consultative pentru învățământul liceal tehnologic este aprobat prin ordin al ministrului educației.(15) Pregătirea prin învățământul liceal, filiera tehnologică, se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Centrului Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD. Standardele de pregătire profesională se elaborează pe baza standardelor ocupaționale aprobate de Autoritatea Națională pentru Calificări. Standardele de pregătire profesională se realizează prin consultare cu operatorii economici în situația în care nu există standarde ocupaționale actualizate.(16) Organizarea, funcționarea și accesul în filiera tehnologică, durata ș