Legea învățământului preuniversitar 198/2023

zute la art. 187 alin. (11).(9) Unitățile de învățământ cu personalitate juridică autorizate/acreditate pentru nivelul de învățământ postliceal pot școlariza pe locuri cu taxă, cu aprobarea autorităților publice locale. Veniturile obținute din taxa de școlarizare se utilizează exclusiv pentru finanțarea activității pentru care au fost instituite.(10) Școlarizarea în învățământul postliceal de stat pentru locurile cu taxă este finanțată de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învățământ care asigură școlarizarea. Statul susține și stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învățământul postliceal în parteneriat public-privat.(11) Cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepție, cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat, finanțat integral de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, se aprobă prin decizii ale DJIP/DMBIP ori prin hotărâri ale senatelor universitare, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (9) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, și se comunică Ministerului Educației.(12) Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite prin ordin al ministrului educației. Unitatea/Instituția elaborează, în baza criteriilor generale, o metodologie proprie de admitere, prin consultarea factorilor interesați.(13) Prin excepție de la prevederile alin. (12), în învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, admiterea se realizează în conformitate cu dispozițiile metodologiei-cadru aprobate de ministerele cu atribuții în domeniu. Unitățile/Instituțiile de învățământ postliceal elaborează, în baza criteriilor generale, metodologii proprii de admitere.(14) Pot să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile prevăzute la alin. (12), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. În cazul învățământului postliceal, organizat pentru calificări de nivel 5, conform Cadrului național al calificărilor, probele de admitere pot viza și recunoașterea unor competențe necertificate, dobândite în mod nonformal și informal.(15) Învățământul postliceal se încheie cu un examen de certificare a calificării profesionale. Modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabilește prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(16) Candidații proveniți din învățământul postliceal de stat, admiși pe locurile finanțate de la bugetul de stat, pot susține examenul de certificare a calificării profesionale fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat.(17) Absolvenții învățământului postliceal care susțin și promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului 5, stabilit prin Cadrul național al calificărilor, și suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.(18) Pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educație și formare profesională obținute în învățământul postliceal pot fi recunoscute de către universități, în baza deciziilor senatului universitar, ca unități de credite de studii transferabile pentru nivelul licență.(19) Unitățile de învățământ preuniversitar postliceal, inclusiv colegiile terțiare nonuniversitare, sunt autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate conform prevederilor prezentei legi.(20) Prin excepție de la prevederile alin. (12), în învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabilește prin ordin al conducătorului ministerului de resort.Secţiunea a 13-a Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționaleArticolul 59(1) Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.(2) Unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale pot fi înființate de oricare dintre:a) autorități ale administrației publice locale sau județene, prin hotărâre; ... b) cultele recunoscute de lege; ... c) persoane juridice de drept privat; ... d) ministrul educației, prin ordin, conform prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d). ... (3) În funcție de necesitățile locale se organizează, la cererea părinților, tutorilor sau reprezentanților legali sau a unei entități menționate la alin. (2), grupe, clase sau unități de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale.(4) În cadrul unităților de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale sau în cadrul secțiilor cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în unitatea administrativ-teritorială, se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, în condițiile legii. Prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (3), în cazul în care pe raza unității administrativ-teritoriale nu există unitate de învățământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile minorităților naționale, aceste formațiuni de studiu pot funcționa în cadrul liceelor teoretice sau vocaționale.(5) Elevii care nu au posibilitatea de a învăța în limba maternă în unitatea administrativ-teritorială de domiciliu sunt sprijiniți în acest sens conform prevederilor art. 83 privind transportul elevilor sau primesc cazare și masă gratuite în internatul care deservește unitatea de învățământ preuniversitar cu predare în limba maternă.(6) Prevederile alin. (5) se aplică și pentru transportul în cadrul aceleiași unități administrativ-teritoriale, în cazul elevilor care au domiciliul într-un sat în care nu au posibilitatea de a învăța în limba maternă.(7) În unitățile de învățământ cu predare și în limbile minorităților naționale, unul dintre directori este un cadru didactic din rândul minorităților respective, cu respectarea criteriilor de competență profesională.(8) În centrele de formare continuă în limbile minorităților naționale, organizate conform art. 122, în unitățile de educație extrașcolară, respectiv instituții de nivel județean, din județele în care funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale, se asigură încadrarea cu specialiști care fac dovada cunoașterii limbii minorității respective, prin respectarea criteriilor de competență profesională.(9) Personalul didactic de predare care desfășoară activități didactice la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităților naționale, precum și consilierii școlari/logopezii/ profesorii itineranți care desfășoară activități specifice în unități de învățământ cu clase cu predare în limba maternă trebuie să facă dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective și au dreptul la pregătire și perfecționare în limba de predare. Fac excepție de la obligativitatea de a face dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective personalul didactic care predă Limba și literatura română.(10) Ministerul Educației asigură manuale școlare atât pe suport hârtie, cât și în format digital specifice disciplinelor predate în limba maternă, și manuale școlare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităților naționale și manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul Educației, pentru titlurile needitate ca urmare a numărului redus de utilizatori, putând fi asigurată inclusiv traducerea conținuturilor digitale aferente manualelor în cauză.(11) În unitățile de învățământ cu predare și în limbile minorităților naționale, inscripționarea spațiilor comune, publicarea informațiilor pentru elevi și profesori, precum și afișajul de orice fel se vor realiza în limba română și în limba minorității respective.Articolul 60(1) În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.(2) Disciplina Limba și literatura română se predă pe tot parcursul învățământului preuniversitar după programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă, inclusiv cu implicarea de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în unitățile de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale, la cererea părinților/reprezentantului legal, la solicitarea organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea Grupului parlamentar al minorităților naționale, predarea disciplinei Limba și literatura română se face după manualele utilizate în unitățile de învățământ cu predare în limba română.(4) În învățământul preuniversitar, activitatea de predare și de evaluare la Limba și literatura maternă, la Istoria și tradițiile minorităților naționale respective și la Educația muzicală se realizează în limba maternă pe baza programelor și a metodologiilor specifice elaborate de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective și aprobate prin ordin al ministrului educației. Programele și manualele disciplinei Istoria și tradițiile minorității naționale sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) Elevilor aparținând minorităților naționale care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură, la cerere și în condițiile legii, ca disciplină de studiu, cele trei discipline prevăzute la alin. (4) ca parte a trunchiului comun.(6) În învățământul liceal și postliceal în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele și modulele de pregătire de specialitate se asigură însușirea terminologiei de specialitate și în limba română.(7) În învățământul preuniversitar, probele de admitere și probele examenelor de absolvire pot fi susținute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.(8) Minoritățile naționale au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităților de învățământ, ale DJIP/DMBIP sau ale instituțiilor echivalente, respectând criteriile de competență profesională, potrivit legii.(9) În învățământul în limbile minorităților naționale, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții/reprezentanții legali ai elevilor, preșcolarilor și ai antepreșcolarilor se poate folosi și limba de predare.(10) În învățământul primar cu predare în limbile minorităților naționale, calificativele se comunică în scris și oral și în limba de predare.(11) Testele, evaluările și subiectele de examen la disciplina Limba și literatura română se elaborează pe baza programei speciale, realizate conform prevederilor alin. (2).(12) Testele de evaluare și subiectele de examen de orice tip din învățământul preuniversitar pentru elevii din învățământul cu predare în limbile minorităților naționale se elaborează pe baza cerințelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul național.(13) În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română.(14) În programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România.Secţiunea a 14-a Învățământul pentru beneficiarii primari români din afara granițelor țării și românii reîntorși în țarăArticolul 61(1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc români de pretutindeni așa cum sunt definiți de Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea legislației statului respectiv.(2) Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unități de învățământ de tip „școală românească din afara granițelor țării“, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească, prin Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță, în conformitate cu legislația statului respectiv, în unitățile de învățământ unde învață un număr considerabil de preșcolari și/sau elevi români.(3) Unitățile de învățământ prevăzute la alin. (2) se vor înființa, cu prioritate, în state în care există comunități românești istorice sau însemnate numeric.(4) Absolvenții de liceu prevăzuți la alin. (1) pot fi înscriși la un examen național de bacalaureat special organizat în România.(5) Absolvenții de învățământ gimnazial sau liceal prevăzuți la alin. (1) pot fi înscriși la evaluarea națională sau, după caz, la examenul național de bacalaureat, special organizate în România.(6) Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, procedura, precum și modul de organizare și desfășurare a evaluării naționale și a examenului național de bacalaureat prevăzute la alin. (4) se stabilesc de Ministerul Educației, printr-o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.(7) Unitățile de învățământ înființate în conformitate cu prevederile alin. (2) sunt cuprinse într-un registru special gestionat de Ministerul Educației conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(8) În cadrul rețelei școlare se pot înființa grupe de acomodare pentru elevii români reîntorși în țară după perioade îndelungate petrecute în afara granițelor României.(9) La cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în sistemul de învățământ din România în ultimii doi ani, DJIP/DMBIP organizează în cadrul unităților de învățământ grupe de acomodare, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. Grupele de acomodare au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română și în recuperarea decalajelor de orice fel, precum și integrarea facilă în sistemul național de învățământ preuniversitar, prin activități extrașcolare.(10) Pentru organizarea și predarea noțiunilor de limbă, cultură și civilizație românească în cadrul grupelor de acomodare se pot organiza sesiuni de informare și schimburi de bune practici cu persoanele implicate în predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 454/2008 pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească în unități de învățământ din state membre ale Uniunii Europene.(11) Ministerul Educației poate acorda anual burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze și sunt înmatriculați în cadrul unităților de învățământ de stat din România, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului afacerilor externe.(12) Numărul de burse se aprobă, anual, prin hotărârea Guvernului privind cifrele de școlarizare.(13) Condițiile de școlarizare a bursierilor români de pretutindeni se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cu consultarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Notă ... A se vedea ORDINUL nr. 5.556 din 16 iulie 2024 pentru aprobarea Metodologiei de școlarizare a bursierilor români de pretutindeni în unitățile de învățământ preuniversitar de stat din România, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 733 din 26 iulie 2024.(14) Condițiile de finanțare a beneficiarilor de burse prevăzuți la alin. (11) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(15) În baza unor documente de cooperare bilaterală pot fi selectate cadre didactice pentru a activa în unități de învățământ din străinătate pentru predarea limbii române și, respectiv, a unor discipline nonlingvistice în limba română. Condițiile financiare aplicabile și forma de angajare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. (16) Elevii români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român, beneficiază de o reducere de 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film, precum și la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice, pe teritoriul României.(17) La întoarcerea în țară, elevii pot fi înscriși în unitățile de învățământ preuniversitar pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.Articolul 62(1) Se înființează Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță, denumit în continuare CNRID, instituție publică, de interes național, în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri și cheltuieli, finanțată din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat, cu scopul de a promova identitatea culturală românească și dialogul intercultural, în baza acordurilor bilaterale semnate în acest sens, prin oferta de programe de limbă, cultură și civilizație românească în străinătate.(2) Metodologiile și programele de limbă, cultură și civilizație românească, ca parte a învățământului antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial și liceal, se aprobă prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (la 29-06-2024, Alineatul (2) , Articolul 62 , Sectiunea a 14-a , Capitolul IV , Titlul I a fost