Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2019

 Slovacia               77,1              77,5             77,4                78,4             76,5           78,2
 Grecia                 76,9              76,2             76,2                80,5             86,7           81,5
 Finlanda               75,1              84,0             83,6                83,6             87,4           87,9
 Croația                71,7              71,4             72,4                73,8             75,1           82,8
Sursa: Eurostat, 2019

Începând cu anul 2015, România a înregistrat o creșterea semnificativă a acestui indicator european, de la 87,6%, până la valoarea de 89,6% în 2017. Cel mai probabil, coborârea vârstei de debut școlar la 6 ani a determinat o implicare mai activă a părinților în înscrierea copiilor la grădiniță.

Figura 28. Participarea la învățământul preșcolar a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învăță mântul obligatoriu, date comparative UE – România, 2007-2017

  100                                                                          96,2          96,9
                            94,2                              95,4
               93,9                          94,1
    95
                                                                                             89,6
                                                              87,6             88,2                        EU-28
    90                      86,4             86,4
               85,5
                                                                                                           România
    85

    80
              2012          2013            2014              2015          2016             2017
Sursa: Eurostat, 2019

IV. 2. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație

Acest indicator măsoară procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din totalul populației de această vârstă, care au cel mult studii gimnaziale și care nu sunt cuprinși în nicio formă de educație sau de formare profesională în cele patru săptămâni care preced ancheta statistică. În perioada 2014-2018, rata de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare profesională a înregistrat fluctuații, astfel că după creșteri și scăderi relativ mici, la finalul anului 2018, valoarea indicatorului este cea mai scăzută din seria de timp analizată, respectiv de 16,4%. Media UE28 a scăzut lent, dar constant în această perioadă de la 11,2% (în 2014) la 10,6% în 2017. În 2018 valoarea indicatorului este constantă față de anul anterior. Astfel, decalajul dintre România și media țărilor europene s-a redus de la 7,5 p.p. în 2017 la 5,8 n 2018. În topul UE28, România este printre țările cu cea mai mare rată de părăsire timpurie a sistemului de educație, alături de Spania și Malta. Figura 29. Evoluția ratei de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare profesională a tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani (RO-UE28) 2014-2018

30

  20           18,1                19,1                       18,5                    18,1              16,4
               11,2                  11                    10,7                       10,6             10,6
  10

    0
    2013,5      2014    2014,5      2015         2015,5     2016      2016,5          2017   2017,5    2018    2018,5

                                                      UE-28          România

Sursa: Eurostat, 2019

55