Prognoza 2023 - 2027 – varianta de vară 2023 (pdf) (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2023 – 2027, varianta de vară Ca şi în cazul prognozei de iarnă, varianta de vară estimează un număr restrâns de indicatori, luând în considerare pe lângă contextul macroeconomic intern şi extern şi realizările statistice pentru primele cinci luni ale anului curent. În plus, se adaugă la orizontul de prognoză şi previziunile pentru anul 2027. Pentru anul 2023, s‐a menţinut creşterea nominală de 12,9% din varianta de primăvară, avansul în termeni reali fiind de 2,8%. Elementele care au stat la baza fundamentării evoluţiei economice pe termen scurt au fost următoarele: ‐ În trimestrul I 2023 economia României a înregistrat o dinamică de 2,4% (serie brută) comparativ cu perioada similară din anul precedent, într‐un context internaţional vulnerabil şi un nivel încă ridicat al preţurilor. Deşi în conjunctura actuală economia ţării noastre s‐a menţinut în teritoriul pozitiv şi cu o evoluţie bună, totuşi se manifestă o tendinţă de decelerare a PIB, de la 4,5% în trimestrul IV 2022 la aproape jumătate în prezent. ‐ (%) faţă de perioada similară ‐ Evoluţia PIB pe componente 2021 T1_22 T2_22 T3_22 T4_22 2022 T1_23 Creșterea economică (PIB) 5,8 6,3 5,0 3,7 4,5 4,7 2,4 ‐ Industrie * 6,6 ‐0,1 ‐1,5 ‐2,6 ‐3,6 ‐2,3 ‐2,3 ‐ Agricultură * 5,9 1,1 ‐0,5 ‐14,6 ‐14,8 ‐11,6 ‐0,8 ‐ Construcţii * ‐8,1 4,5 2,4 10,9 15,2 11,2 8,8 ‐ Servicii * 6,5 8,0 7,8 8,7 6,3 7,7 3,4 Consumul privat 8,1 7,2 7,7 2,9 5,0 5,5 6,4 Formarea brută de capital fix 1,9 1,5 2,8 11,5 11,8 8,0 10,4 * valoarea adăugată brută ‐ Sectorul construcţiilor a avut un rol însemnat în evoluţia economică, cu un ritm al valorii adăugate brute de 8,8% în contextul demarării a numeroase proiecte de investiţii. Se prevede că activitatea în acest domeniu va continua să aibă rezultate favorabile în restul perioadei, chiar dacă vom asista la o încetinire în a doua jumătate a anului ca urmare a efectului de bază; ‐ Realizările sectorului construcţii s‐au reflectat în mod corespunzător în dinamica formării brute de capital fix, care a avansat în trimestrul I cu 10,4%, reprezentând un aport de 1,9 puncte procentuale la rata reală a PIB. Derularea lucrărilor de investiţii deja contractate, cât şi a altor proiecte viitoare finanţate atât din fonduri europene, cât şi din cele publice, vor face din investiţiile brute un factor esenţial al susţinerii creşterii economice în acest an; 1  ‐ Un alt domeniu pe care se va baza avansul economiei în acest an îl reprezintă sectorul agricol, care după contracţia accentuată din 2022, va reveni în teritoriul pozitiv, în principal în trimestrul III, când contribuţia la majorarea PIB va fi una consistentă; ‐ Sectorul terţiar, deşi va înregistra o încetinire pronunţată comparativ cu anii anteriori când s‐a manifestat un proces de recuperare accentuat după criza sanitară, va continua să mărească avansul economiei, în principal prin dezvoltarea serviciilor performante cum sunt cele din domeniul tehnologiei informaţiei, cele prestate în principal întreprinderilor, dar şi cele din HORECA; ‐ Din păcate, industria a continuat şi în primele luni evoluţiile slabe pe fondul crizelor care se manifestă la nivel global şi european. Ținând cont de contextul nefavorabil (conflictul ruso ‐ ucrainean, nivelul preţurilor, dificultăţi legate de aprovizionare, etc.), pentru restul perioadei se prevede o redresare lentă. În aceste condiţii se estimează că pe ansamblul anului valoarea adăugată brută se va diminua uşor, reducând astfel contribuţia favorabilă a celorlalte sectoare de activitate; ‐ Pe latura cererii, pe lângă investiţiile brute, consumul privat va rămâne, în continuare, unul din principalii susţinători ai creşterii economice, chiar dacă după avansul de 6,4% din trimestrul I, vom asista la o decelerare în următoarea perioadă. Evoluţiile sectoriale recente care au fost luate în considerare la estimările din prognoza macroeconomică:  Trendul descendent al producţiei industriale s‐a păstrat şi în primele trei luni din 2023, când s‐a înregistrat o scădere de 3,8%, dar s‐a adâncit în perioada aprilie ‐ mai (‐5,9%). Cumulat, în primele cinci luni ale anului, producția industrială s‐a contractat cu 4,7% pe seama reducerii cu 11,6% a producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat şi cu 3,9% a producţiei industriei prelucrătoare, în timp ce în industria extractivă producţia s‐a majorat cu 2,2%.  Activitatea de construcţii rămâne cel mai dinamic sector, volumul lucrărilor consemnând o creştere de 12,6% la nivel primului trimestru. În perioada aprilie ‐ mai ritmul de creştere al volumului lucrărilor de construcţii a încetinit până la 9,8%, astfel că în primele cinci luni avansul a ajuns la 11,3%, fiind susţinut de construcţiile inginereşti, cu o dinamică de 31,8%, faţă de perioada similară.  Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) s‐a majorat în primul trimestru cu 5,3%, avansul fiind susţinut de creşterea vânzărilor de mărfuri alimentare şi nealimentare (7,3% şi respectiv 6,0%) în timp ce achiziţiile de carburanţi s‐au situat la acelaşi nivel cu cel din perioada ianuarie ‐ martie 2022. Trimestrul II marchează însă o încetinire a cererii populaţiei, vânzările cu amănuntul, în termeni reali, majorându‐se cu doar 1,1%.  Volumul cifrei de afaceri a serviciilor prestate populaţiei, deși într‐un proces de decelerare al ritmului de creștere ca urmare a unui efect de bază după recuperarea consistentă din 2  perioada post pandemică, s‐a majorat cu 18,8% în trimestrul I, iar în perioada aprilie ‐ mai dinamica a coborât la 6,9%.  Câştigul salarial mediu brut a avansat cu 13,4% în trimestrul I 2023, ca urmare, în principal a creșterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1 ianuarie 2023, la 3.000 lei (+17,6%). Evoluţia pozitivă s‐a păstrat şi în următoarele 2 luni (aprilie ‐ mai) ajungând la 7.270 lei, majorarea fiind cu 13,6% peste nivelul lunii corespunzătoare a anului 2022.  Câştigul salarial real (calculat în raport cu evoluţia preţurilor de consum) a trecut în teritoriu pozitiv, la nivelul trimestrului I 2023, fiind de 0,1%, pe fondul unei inflații încă ridicate, dar în ușoară temperare începând cu luna martie. Puterea de cumpărare a avansat în perioada aprilie ‐ mai la 4,0%, ca urmare a trendului descrescător al prețurilor de consum.  Piaţa forţei de muncă continuă să fie robustă, numărul mediu de salariaţi (media efectivelor lunare, conform INS) ajungând la 5.096,7 mii persoane în trimestrul I 2023, cu 68,9 mii persoane (respectiv cu 1,4%) peste nivelul mediu al perioadei similare din anul precedent. Tendinţa a continuat şi în următoarele două luni, efectivul salariaţilor fiind în creştere cu 71,2 mii persoane (respectiv cu 1,4%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022.  Soldul negativ înregistrat de balanţa comercială s‐a redus cu 2,1 mld. euro (‐13,9%) față de valoarea consemnată în semestrul I din 2022, în condițiile în care dinamica exporturilor s‐a situat cu 4,1 puncte procentuale peste cea a importurilor de bunuri. Îmbunătățirea a fost datorată, în principal, scăderilor înregistrate la combustibili, lubrefianţi (‐40,9%) şi zona de petrochimie (‐10,0%), cel mai probabil pe componenta de preţ, aceste grupe de produse reprezentând 63,5% din structura deficitului de bunuri. Totodată, ajustarea balanţei comerciale a condus la reducerea deficitului de cont curent cu 16,7% față de nivelul primelor cinci luni ale anului precedent.  Preţurile s‐au încadrat pe un trend descendent pe întregul lanţ între producători şi consumatori, inflaţia înregistrând la nivelul primelor şase luni din anul curent o rată medie anuală de 12,8%. Remarcăm menţinerea dinamicii preţurilor produselor alimentare din această perioadă la un nivel ridicat, depăşind creşterea medie cu 7,6 puncte procentuale, ca urmare a efectelor de runda a doua a majorării preţurilor bunurilor energetice.  Indicele preţurilor producţiei industriale şi‐a redus viteza de creştere într‐un ritm alert, datele statistice indicând o decelerare până la 13,41% la nivelul primului semestru al anului 2023. Evoluţiile recente consistente cu menţinerea neschimbată a prognozei pentru anul 2023 la un ritm de creştere sub potenţialul economiei, alături de aşteptările unei creşteri modeste a partenerilor comerciali din zona Euro, au condus la ajustarea scenariului pentru anul viitor la unul prudent. În principal, revizuirea în jos a dinamicii PIB de la 4,8% la 4,2% pentru economia noastră a avut ca fundament procesul de redresare lentă al sectorului industrial în condiţiile menţinerii incertitudinii privind evoluţia conflictului de la graniţa României şi a problemelor generate şi 3 amplificate de acesta. Astfel nivelul valorii adăugate brute din industrie a fost estimat la 3% cu 1 punct procentual sub scenariul din prognoza de primăvară. Pe termen mediu estimările privind creşterea economică au rămas echilibrate, la orizontul de prognoză adăugându‐se şi anul 2027. Ritmul mediu anual al produsului intern brut pentru perioada 2025 ‐ 2027 este prognozat la 4,6%, în condiţiile unui cadru macroeconomic european favorabil investiţiilor şi dezvoltării activiţăţilor cu valoare adăugată ridicată. Evoluţia produsului intern brut modificari procentuale 40,0 5,8 8,0 35,0 4,7 5,0 4,6 6,0 3,9 4,2 4,1 30,0 2,8 24,8 4,0 25,0 18,8 35,9 2,0 20,0 14,0 30,5 0,0 15,0 10,8 10,0 ‐3,7 ‐2,0 5,8 3,9 ‐4,0 5,0 0,0 0,0 ‐6,0 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2019 = 100 (axa stanga) an anterior = 100 (axa dreapta) Pe partea ofertei, lucrările de construcţii vor continua să reprezinte cel mai dinamic sector (creşterea medie anuală de 8,2%), impulsionat de atragerea şi utilizarea fondurilor europene. Pentru industrie se estimează un spor mediu anual de 4,4% preconizându‐se amplificarea procesului de redresare odată cu îmbunătățirea conjuncturii economice. Sectorul serviciilor se va baza în continuare pe dezvoltarea cu prioritate a activităților performante, dinamica medie anuală fiind de 4,4%. Pe partea cererii, formarea brută de capital fix prin derularea amplului proces investiţional susţinut în principal din fonduri europene va reprezenta factorul determinant în dezvoltarea economiei româneşti. Ritmul mediu anul prognozat pentru investiţiile brute în perioada 2025 – 2027 va fi de 7,6%, superior celui al consumului privat, cu o medie anuală de 4,4%. * * Proiecţiile detaliate pentru perioada 2023 ‐ 2027, determinate luând în considerare şi evoluţiile din primele nouă luni ale anului 2023, vor fi publicate cu ocazia Prognozei de toamnă, estimată pentru luna noiembrie a.c. 4