Prognoza 2023 - 2027 – varianta de toamnă 2023 (pdf) (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2023-2027, varianta de toamnă 1. Contextul internaţional Potrivit celor mai recente prognoze ale instituţiilor internaţionale, creşterea economică la nivel global va decelera în jurul mediei de 3% în 2023-2024, pe măsură ce inflaţia se va tempera, cu o încetinire a vitezei de convergenţă pentru statele cu venituri medii şi mici. Acestea vor consemna creşteri mai ridicate, de 4%, în timp ce economiile dezvoltate se aşteaptă să avanseze cu 1,5% în acest an şi, respectiv, cu 1,4% în 2024 (estimările FMI). Deşi a manifestat rezilienţă în faţa şocurilor determinate de criza preţurilor produselor energetice şi conflictul din Ucraina, economia europeană şi-a pierdut din avânt în prima jumătate a anului curent. Pentru zona Euro, Comisia Europeană (COM) estimează un avans de 0,8% în 2023 (prognoza de vară), urmat de o accelerare la 1,3% anul viitor, fiind operate ajustări în jos ale prognozelor, în special pentru Italia (-0,3pp în 2023 şi 2024 până la 0,9%-0,8%) şi Germania (-0,6pp în 2023 la -0,4%). Recesiunea din Germania din acest an (-0,4%) se va manifesta pe seama consumului redus şi a scăderii investiţiilor în construcţii. Cererea externă slabă va afecta exporturile, dar din cauza unei contracţii mai ample a importurilor, exportul net va avea o contribuţie pozitivă la evoluţia PIB. În anul 2024 creşterea PIB va ajunge la 1,1%, pe fondul revenirii consumului, deşi se constată o încetinire a sectorului de construcţii şi o dinamică mai redusă a exporturilor. În Franţa economia va avansa peste aşteptări în 2023 (+1,0%), pe seama performanţei producţiei industriale şi a exporturilor nete din prima jumătate a anului şi va continua într-un ritm moderat anul viitor (+1,2%), susţinut de cererea internă. Proiecţiile de creştere economică ale Comisiei Europene 2023 2024 2023 2024 UE Franţa - Prognoza primăvară 1,0 1,7 - Prognoza primăvară 0,7 1,4 - Prognoza vară 0,8 1,4 - Prognoza vară 1,0 1,2 Zona Euro Italia - Prognoza primăvară 1,1 1,6 - Prognoza primăvară 1,2 1,1 - Prognoza vară 0,8 1,3 - Prognoza vară 0,9 0,8 Germania Polonia - Prognoza primăvară 0,2 1,4 - Prognoza primăvară 0,7 2,7 - Prognoza vară -0,4 1,1 - Prognoza vară 0,5 2,7 Decelerarea cererii interne şi, în special, a consumului în zona Euro şi în UE se datorează persistenţei unei inflaţii ridicate la o gamă largă de bunuri şi servicii, deşi pe componenta energie preţurile urmează în prezent trend descendent, iar piaţa muncii continuă să fie rezilientă, marcată de rate ale şomajului scăzute, creşterea ocupării şi a salariilor. Totodată, menţinerea dobânzilor 1 ridicate îşi fac vizibile efectele nefavorabile asupra creditării şi invesţiilor pe termen scurt. Indicatorii anticipaţiilor arată o activitate economică moderată pe perioada verii şi în lunile următoare, atât prin scăderea industriei, cât şi prin încetinirea serviciilor, în ciuda unui sezon turistic bun în multe regiuni din Europa. Cu toate acestea, avantajul tradiţional al ţărilor din centrul-sud-estul Europei (Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia, România) faţă de zona Euro se va menţine, accelerarea economică a regiunii în anul 2024 în jur de 3% fiind susţinută de cererea internă şi de investiţiile finanţate din PNRR. Inflaţia se aşteaptă să continue pe un trend descendent, atât în zona Euro, cât şi în UE, pe orizontul 2023-2024, reflectând reducerea treptată a presiunilor, mai ales pe componenta de energie. Astfel, pentru economia zonei Euro COM estimează o inflaţie de 5,6% în acest an, care se va reduce sub 3% în 2024. Pentru UE proiecţiile privind evoluţia preţurilor indică o creştere mai mare, de 6,5% în 2023, urmată de o reducere cu 3,3 p.p., până la 3,2% în 2024. Perspectivele mediului extern pentru UE rămân provocatoare, fiind marcate de un grad ridicat de incertitudine care poate înclina balanţa riscurilor în ambele sensuri. În SUA, riscurile s-au echilibrat având în vedere adoptarea rezoluţiei privind plafonul de îndatorare, îmbunătăţirea productivităţii în economie şi reacţiile autorităţilor pentru a tempera turbulenţele financiare. Riscurile din China, pe de altă parte, sunt de ajustare în jos, determinate de declinul sectorului imobiliar, dezechilibrele mari ale datoriilor și reducerea încrederii, cu repercusiuni potențial negative asupra performanței comerciale a Europei. La nivel global, o inflație de bază constant ridicată ar putea conduce la majorarea ratelor de politică monetară pe o perioadă mai îndelungată. Condițiile financiare restrictive ar putea afecta în special țările cu vulnerabilități legate de datoria publică, producând fenomene de contagiune asupra stabilității financiare. În același timp, înăsprirea monetară ar putea conduce la o scădere a inflației mai rapid decât aşteptările, care ar accelera restabilirea puterii de cumpărare. Fragmentarea comerțului global, legată și de amplificarea tensiunilor geopolitice, s-ar putea intensifica, implicând costuri economice semnificative pentru UE. Riscurile climatice, ilustrate de condițiile meteorologice extreme și incendiile de vegetație și inundațiile fără precedent din timpul verii afectează, de asemenea, perspectivele. Materializarea acestor riscuri va suporta costuri severe pentru economia UE, în ceea ce privește pierderile de capital natural și deteriorarea activității economice, inclusiv a turismului. Referitor la economia României, prognozele internaţionale estimează o încetinire pe termen scurt, în linie cu evoluţiile la nivel european, reflectând diminuarea cererii în urma şocurilor inflaţioniste din anul precedent şi a dobânzilor ridicate, dar şi impactul efectelor de propagare a 2 conflictului din Ucraina asupra economiei europene în care ţara noastră este puternic integrată. Redresarea treptată, începând de anul viitor, va fi susţinută de investiţii şi de cererea externă. Capacitatea României de a absorbi eficient fondurile UE va fi esenţială pentru o redresare durabilă, verde şi favorabilă incluziunii. Fondurile consistente şi reformele structurale asociate ar trebui, de asemenea, să atenueze parţial impactul ratelor mai mari ale dobânzilor şi pe cel al incertitudinii asupra investiţiilor private şi să modereze presiunile asupra competitivităţii rezultate din creşterea preţurilor la energie şi produsele alimentare. În cea mai recentă publicaţie „World Economic Outlook” (WEO), experţii FMI estimează o creştere economică de 2,2% în acest an, ce va fi urmată de o accelerare până la 3,8% în 2024. În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum, estimările FMI pentru acest an depăşesc pragul de 10% (10,7%), după care se aşteaptă ca inflaţia să revină pe un trend descendent, pentru anul 2024 preţurile fiind estimate a se majora cu 5,8%. Deficitul de cont curent se se va îmbunătăţi gradual la -7,3% şi -7,1% din PIB în 2023-2024. Rata şomajului va rămâne la un nivel asemănător celui de anul trecut (5,6%), urmând a se diminua uşor în 2024 (5,4%). A doua rundă de prognoze pentru România, simultan cu publicarea WEO, dar cu ajustări la nivelul anului 2024, a fost menţionată în Concluziile misiunii FMI pe Articolul IV, din 4 octombrie: „În pofida încetinirii, creșterea economică este de așteptat să rămână destul de robustă și mai mare decât în celelalte state din zonă. În 2023, creșterea este proiectată la 2,25%, susținută de investiții semnificative. În 2024, se așteaptă ca economia să se redreseze modest, cu o dinamică de aproximativ 2,75%, unde majorarea salariilor reale și a cererii externe va fi parțial compensată de ajustările pentru consolidarea fiscală. Pe termen mediu, se așteaptă ca economia să revină la creșterea potențială de 3,75% pe măsură ce consumul se va redresa, iar investițiile, susținute de PNRR, vor rămâne robuste. Inflația se estimează că va decelera de la 7,5% la sfârșitul anului 2023 până la 4,5% în decembrie 2024, depăşind intervalul țintă de inflație a BNR.” 2. Contextul intern Evoluţii macroeconomice recente Evoluţia accelerată a preţurilor sectorului energetic, inclusiv combustibili, situaţia conflictului din Ucraina, precum şi trecerea câştigurilor salariale reale printr-o perioadă de declin, reprezintă câţiva factori importanţi care şi-au început acţiunea încă din trimestrul II 2022, iar efectul acestora s-a resimţit cu un decalaj temporal în a doua jumătate a anului 2022 şi cu precădere mai pregnant şi pe parcursul anului 2023. Decelerarea creşterii în prima parte a acestui an a provenit, în principal, din presiunile exercitate de nivelul inflaţiei încă ridicate, a creşterii costurilor de finanţare, precum şi din 3 propagarea graduală a măsurilor de politică monetară, care au anihilat efectele favorabile induse de detensionarea crizei energetice şi reluarea lanţurilor de aprovizionare. La acestea, se adaugă o încetinire a fluxurilor comerciale determinată de o temperare a evoluţie economice mondiale, în special a principalilor parteneri comerciali, cu efecte nefavorabile localizate preponderent la nivelul sectorului industrial. Creșterea economică a încetinit la 1,7% în primul semestru, în pofida dinamicii ridicate a consumului privat (+4,0%) şi a investiţiilor brute (+9,6%). Consumul privat a rămas principalul determinant al creșterii, susţinut de majorarea câştigurilor salariale şi un șomaj redus. Investițiile au fost stimulate de componenta publică prin alocarea fondurilor UE. Volumul exporturilor de bunuri şi servicii aproape a rămas la nivelul primului semestru din anul precedent (+0,5%) în timp ce volumul importurilor de bunuri şi servicii s-a comprimat moderat (-1,2%), astfel încât contribuţia exportului net la dinamica PIB a devenit pozitivă (+0,9pp). Astfel, pe partea cererii s-a constatat apariţia unui efect temporar care a diminuat în mod semnificativ creșterea, prin contribuţia negativă a modificării stocurilor (-4,9pp). Totodată, deficitele comerciale și de cont curent s-au redus, susținute de un excedent mai mare de servicii și de o contracţie modestă a importurilor. Pe latura ofertei, valoarea adăugată brută din construcții (+6,8%) şi servicii (+2,9%) a susţinut pozitiv evoluţia PIB, în acord cu finanţările din fonduri UE şi o cerere internă în expansiune. Pe de altă parte, valoarea adăugată brută din industrie şi-a menţinut ritmul negativ (-3,3%) din cauza costurilor de producție ridicate, în special în sectoarele energointensive, care au înregistrat cele mai mari declinuri. Câştigul salarial mediu brut s-a majorat cu 13,8% în medie în primele 8 luni ale anului, conducând, pe fondul unei inflaţii în scădere la dinamizarea ritmului puterii de cumpărare la un nivel de 3%. În aceste condiţii, încetinirea creditării sectorului privat va compensa parţial creşterea reală a veniturilor, astfel încât stimularea consumului privat va fi mai lentă în perioada următoare. Perspective Evoluţiile macroeconomice din primul semestru şi ale indicatorilor sectoriali din perioada ianuarie-august 2023 arată o decelerare mai amplă a activităţii economice pentru anul 2023 (+2,0%) decât cea estimată în ultimele prognoze (+2,8%). Influenţele în acest sens au provenit din comportamentul sectorului industrial, care nu a reuşit să-şi diminueze amplitudinea contracţiei, şi din rezultatele neaşteptat de slabe din agricultură, temperaturile ridicate precum şi precipitaţiile sub limitele mediei conducând la randamentele reduse pentru unele culturi cum ar fi porumbul şi floarea soarelui. Astfel dinamica valorii adăugate brute din industrie este estimată în scădere la -3,1% de la -0,2% în scenariul de vară iar pentru agricultură revizuirea este una semnificativă, la o creştere moderată de 1,8%, comparativ cu 10,6% în prognoza de vară. 4  Revizuirea creşterii pentru cele două sectoare a avut ca rezultat o diminuare a dinamicii PIB cu 1 punct procentual. Pe partea ofertei, avansul economiei în anul curent va fi susţinut de construcţii şi servicii a căror valoare adăugată brută se va majora cu 7,8% şi, respectiv, 3,1%. De remarcat evoluţia semnificativă a sectorului construcţii în perioada ianuarie-august 2023 (+13,2%), ceea ce a condus la o dinamică peste aşteptări pe ansamblul anului. Contribuţia pozitivă a celor două sectoare va fi diminuată de contracţia industriei (-3,1%) pe fondul problemelor legate de pierderea de competitivitate şi de slăbirea cererii interne şi externe. Pe latura cererii, analiza pe componente evidenţiază aportul consistent adus la creşterea economică de investiţiile brute. Estimările pentru sectorul de construcţii se vor reflecta corespunzător în dinamica formării brute de capital fix, care se aşteaptă a avansa cu 0,9 puncte procentuale peste prognoza anterioară. Astfel, formarea brută de capital fix va avea o contribuţie de 1,9 puncte procentuale la creşterea produsului intern brut, ceea ce se va concretiza într-o raţă de investiţie de 25,2%. Revizuiri de sens contrar au rezultat pentru consumul populaţiei, dinamica estimată fiind în descreştere cu 0,8 puncte procentuale. Trendul descendent, manifestat atât în achiziţia de bunuri cât şi în serviciile destinate populaţiei, a fost imprimat de comportamentul prudent al gospodăriilor în condiţiile majorării creditelor de consum, simultan cu accentuarea tendinţei de economisire. Pe ansamblu, cererea internă va fi diminuată semnificativ de contribuţia negativă adusă de variaţia stocurilor, estimată a se situa la 2,2 puncte procentuale. Contribuţia exportului net la creşterea PIB se estimează a se situa la 0,6 puncte procentuale, fiind rezultatul unei contracţii mai ample în cazul importului de bunuri şi servicii, respectiv cu 4,2 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, ceea ce înseamnă o reducere în termeni reali cu 0,5%. În acelaşi timp, pentru exportul de bunuri şi servicii, în condiţiile reducerii dinamicii economice a partenerilor externi, se prognozează o creştere în termeni reali de 0,7%. Estimările privind inflaţia pentru anul curent s-au menţinut, o abatere marginală de doar 0,1 puncte procentuale înregistrându-se pentru media anuală. În schimb, prognoza deficitului de cont curent a impus o corecţie descendentă consistentă, de 1 punct procentual, determinată de o contracţie mai amplă a deficitului comercial la bunuri, decât s-a estimat anterior. O contribuţie importantă a revenit componentei de preţ prin reducerea cotaţiilor unor materii prime, cea mai semnificativă recuperare fiind consemnată la grupa de combustibili şi lubrefianţi. Un alt factor de influenţă a provenit din activitatea industrială care a continuat să se restrângă, evoluţie cu impact nefavorabil atât asupra exportului de bunuri industriale cât şi asupra importului bunurilor intermediare. În aceste condiţii s-a estimat o pierdere 5 de intensitate a comerţului internaţional pentru anul curent, manifestat mai intens la nivelul importurilor de bunuri, pentru care se aşteaptă o reducere de dinamică în termeni nominali (-1,3%) în timp ce pentru exportul de bunuri se aşteaptă o creştere de 2,1%. Efectele evoluţiilor curente se vor transmite şi în prima parte a anului viitor care, alături de aşteptările unei creşteri modeste a partenerilor comerciali din zona Euro, vor conduce la revizuirea estimărilor spre un scenariu prudent. În principal, revizuirea în jos a dinamicii PIB cu 0,8 puncte procentuale până la 3,4% pentru economia românească în anul 2024 are ca fundament procesul de redresare mai lentă a sectorului industrial şi a cererii externe, în condiţiile incertitudinii ridicate asupra tensiunilor geopolitice internaţionale şi a unui comportament de consum mai prudent al gospodăriilor populaţiei. Pe termen mediu, ritmul anual de creştere a produsului intern brut este estimat la 4,3%, în condiţiile unui climat economic favorabil şi continuării absorbţiei fondurilor europene. Aceste premise conduc la ideea menţinerii sectorului de construcţie ca cel mai dinamic sector economic, cu un ritm anual de creştere de 8,3%. Pentru servicii se prevede o creştere medie de 4,1%, iar în evoluţia acestora un rol esenţial îl vor avea acele domenii cu valoare adăugată ridicată. Pe partea cererii, formarea brută de capital fix (+7,5%) va reprezenta factorul principal al dinamizării activităţii economice, având în vedere accelerarea investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare. Rezultatele se vor concretiza printr-o îmbunătăţire semnificativă a ratei de investiţie care va ajunge la circa 27,4% la sfârşitul orizontului de prognoză. Concomitent, consumul privat se aşteaptă să evolueze favorabil, odată cu consolidarea puterii de cumpărare a populaţiei şi continuarea procesului de restrângere a inflaţiei, dar cu dinamici uşor inferioare creşterii economice (ritm mediu anual de 4,2%). Exportul net este aşteptat să reintre în teritoriul negativ începând cu anul 2024, dar contribuţia nefavorabilă a acestuia se va diminua până la 0,3 puncte procentuale. Procesul inflaţionist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepţie făcând primul trimestru din 2024, când se vor resimţi temporar efectele măsurilor de creştere a sustenabilităţii fiscale. Conform traiectoriei estimate, este de aşteptat ca inflaţia la sfârşitul anului să se încadreze, începând cu anul 202