Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului superior din România 2020

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
947,8 KB

Conținutul documentului colectat

Secțiuni și tabele

 învățământ seral                   -            -             -               -                -     -     -
 învățământ cu frecvență
 redusă                          15.105       13.387        12.259          1.128             81,2   7,5   11,4
 învățământ la distanță          24.723       20.510        19.429          1.081             78,6   4,4   17,0
 De stat                        348.517      314.211       299.848          14.363            86,0   4,1    9,8
 Particular                      54.179       4.9627        46.630          2.997             86,1   5,5    8,4
Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2016 -2020.

Analiza pe grupe de specializări a distribuției studenților promovați evidențiază faptul că pierderile cele mai mari (prin repetenție, situație neîncheiată sau abandon pe parcurs) s-au înregistrat în grupa de specializare Inginerie, prelucrare și construcții (promovați 81,5% în 2018/2019), iar cele mai reduse în grupele Sănătate și asistență socială (promovați 95,1% în 2018/2019), Științele educației (promovați 90,8% în 2018/2019), Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare (promovați 88,5% în 2018/2019).

Tabel 23. Distribuția studenților din învățământul universitar de licență promovați la sfârșit de an, pe grupe de
specializări (%)
                                                    2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019
 Total                                                 84,9         84,6       84,9           85,1         86,0
 Științele educației                                   91,6         91,5       87,3           90,3         90,8
 Arte și științe umaniste                              86,8         83,6       84,0           84,6         85,0
 Științe sociale, jurnalism și informații              85,5         81,4       82,4           84,6         85,5
 Afaceri, administrație și drept                       83,1         83,7       84,0           82,7         84,1
 Științe naturale, matematică și statistică            84,9         83,9       84,8           83,4         83,5
 Tehnologiile informației și comunicațiilor            83,6         82,6       82,3           83,2         84,3
 Inginerie, prelucrare   și construcții                78,2         78,7       79,5           80,5         81,5
 Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe
 veterinare                                            89,4         87,7       87,4           87,6         88,5
 Sănătate  și asistență socială                        93,1         94,1       94,8           94,1         95,1
 Servicii                                              89,1         88,8       86,0           86,2         85,8
Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2016 -2020.

3.2. Absolvenți ai învățământului superior

Numărul de absolvenți face referire la persoanele care au finalizat un ciclu de învățământ (licență, masterat, doctorat sau cursuri postuniversitare), cu sau fără a obține o diplomă. Începând cu anul universitar 2014/2015, statisticile naționale utilizează, pentru anumite serii de date, numai indicatorul “absolvenți cu succes” pentru categoria de absolvenți care, după finalizarea ciclului de învățământ superior, au obținut o diplomă (de exemplu, diplomă de licență, diplomă de master, diplomă de doctorat). Ca urmare, o parte dintre datele privind numărul total de absolvenți ai învățământului superior nu pot fi comparate cu anii anteriori. La nivelul ultimilor cinci ani universitari pentru care se pot face comparaţii, mai multe fete decât băieţi finalizează cu succes învăţământul superior, la toate programele de studii; singura excepție se întâlnește în cazul programelor postuniversitare, dar doar la nivelul anului universitar 2015/2016. Cele mai mari diferențe pe sexe se înregistrează în rândul absolvenților de master – peste 21 puncte procentuale –, iar cele mai mici – între 5 și 9 puncte procentuale – în rândul celor de doctorat, ambele

în favoarea populației feminine. În 2018 -2019, la nivelul programului doctoral, situația pe genuri se echilibrează: feminin – 50,4%, masculin – 49,6%.

24

Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

8dcaa1a48965fca3eb6c1b7f20166cd2b31e64c026324d097f4ccd0a2055a9c3