Prognoza 2023 - 2027 – varianta de iarnă 2024 (pdf) (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2023-2027, varianta de iarnă Ca şi în ediţiile precedente, prognoza macroeconomică de iarnă 2024 reprezintă o recalibrare a prognozei de toamnă, fiind prezentată succint, printr-un număr redus de indicatori. Scenariul actual al prognozei pe termen mediu a preluat datele statistice privind creşterea economică din trimestrul III 2023, ţinând cont, totodată, de tendinţele manifestate în evoluţia indicatorilor cu frecvenţă ridicată din perioada septembrie - noiembrie 2023, dar şi de perspectivele privind activitatea principalilor parteneri comerciali ai României. În acest context, a fost menţinută evaluarea din toamnă privind creşterea PIB în anul 2023, respectiv cu 2,0%. Au fost operate câteva ajustări structurale, cele mai importante fiind revizuirile în sus ale ratelor de creştere în construcţii şi agricultură, comportamentul acestor activităţi fiind unul peste aşteptări în a doua jumătate a anului. Nefavorabil însă, a fost revizuită în jos creşterea serviciilor per total pentru anul trecut, un impact important provenind din sectorul comerţ, transporturi, care a înregistrat o evoluţie sub aşteptări în semestrul II 2023. Condiţiile prognozei pentru anul curent rămân de asemenea neschimbate, avansul PIB cu 3,4% în 2024 fiind menţinut, cu o îmbunătăţire în construcţii şi o uşoară atenuare a revigorării în industrie, în condiţiile perspectivelor rezervate privind evoluţiile economice ale principalilor parteneri comerciali. Preţurile de consum au încheiat anul 2023 cu valori inferioare faţă de estimările anterioare (-0,8 puncte procentuale sub inflaţia la sfârşitul anului şi -0,1 puncte procentuale ca medie anuală), diferenţa localizându-se la nivelul lunii noiembrie şi s-a datorat, în principal, măsurilor guvernamentale de extindere a listei de produse agricole şi alimentare cu adaos comercial plafonat, cât şi scăderii cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului. Efectele acestei traiectorii descendente mai pronunţate s-au reflectat şi în reducerea prognozei inflaţiei ca medie anuală pentru anul în curs, în condiţiile menţinerii creşterii preţurilor de consum pentru sfârşitul anului la 4,6%. Pe piaţa muncii, se remarcă revizuirea ascendentă a dinamicii câştigului salarial în 2023 şi 2024, fiind antrenat la nivelul anului trecut de o nouă majorare a salariului minim brut pe economie, dar şi de creşteri în sectorul bugetar conform Legii Bugetului de stat. Totodată, menţionăm comportamentul bun al investiţiilor (formarea brută de capital fix) pe termen scurt, care a fost revizuit ascendent în 2023-2024, dar începând cu anul 2025 estimările asupra evoluţiei acestora se menţin încă prudente, în limitele prognozei de toamnă, şi cu un potenţial de creştere peste estimările actuale, în condiţiile absorbţiei programate a fondurilor europene. Pe termen mediu, în condiţiile menţinerii incertitudinilor asociate creşterii cererii externe la nivel global, aşteptările sunt de temperare a dinamicii producţiei industriale, care va depăşi mai greu dificultăţile legate de competitivitate (după succesiunea crizelor covid şi energetică), astfel 1 scenariul actual rămânând unul mai restrictiv. Totuşi, această ipoteză a condus la o revizuire modestă a dinamicii PIB, mai puţin cu 0,2 puncte procentuale, pentru perioada 2025-2026. Avansul economiei se va menţine uşor peste nivelul de 4% pe termen mediu, fiind susţinut de investiţiile private şi guvernamentale solide, finanţate suplimentar din fondurile NextGenEU. Totodată, consumul privat îşi va relua dinamica potenţială în vecinătatea creşterii PIB, pe măsură ce comerţul şi serviciile se vor redresa, concomitent cu puterea de cumpărare a populaţiei (amintim creşterile importante ale câştigului salarial real, estimate la 3,7% - 4,0% în 2023-2024, şi menţinute ca amplitudine în perioada următoare). Prognoza de iarnă are ca ipoteze generale revenirea treptată a mediului european şi internaţional la normalitate, deschiderea cererii externe, atenuarea inflaţiei, suplimentarea necesarului de forţă de muncă prin atragerea de lucrători externi, activitatea economică fiind stimulată de fondurile europene prin intermediul investiţiilor. Incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivelor economice sunt cele menţinute din prognoza precedentă, fiind determinate de continuarea conflictelor din Ucraina şi Orientul Mijlociu, revenirea mai lentă a activităţii industriale din zona euro, în special în Germania, sau amânarea relaxării condiţiilor financiare în Europa, care pot influenţa consumul şi investiţiile. Perspectivele internaţionale (estimările FMI) vizează o creştere a PIB-ului global cu 3,1% în anul curent, urmând o uşoară îmbunătățire la 3,2% în 2025. Economia mondială şi europeană a dat dovadă de reziliență având în vedere dificultăţile asociate inflaţiei ridicate din ultimii doi ani şi înăspririi politicii monetare. Performanţele economiei SUA şi a principalelor economii emergente au depășit aşteptările în a doua jumătate a anului 2023. Cu toate acestea, pentru 2024-2025 se aşteaptă o încetinire a activităţii, atât în SUA (2,1%-1,7% influenţată de dobânzile ridicate) cât şi în China (4,7%-4,2% pe seama cererii scăzute şi a tensiunilor din sectorul imobiliar). Pe de altă parte, în zona Euro se estimează o uşoară accelerare a economiilor în evaluările FMI, Băncii Mondiale şi OECD, până 1% în 2024 şi în jur de 1,5% în 2025 susţinută de fondurile NextGenEU. * * * Proiecţiile detaliate pentru perioada 2023-2027, determinate luând în considerare şi evoluţiile din primele luni ale anului 2024, vor fi publicate cu ocazia Prognozei de primăvară, estimată pentru perioada aprilie-mai a.c. 2