Prognoza 2024 - 2027 – varianta de primavară 2024 (pdf) (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2024‐2027, varianta de primăvară A. Context internaţional şi riscuri Datele recente publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) indică o creștere economică la nivel global de 3,2% pentru 2024 şi 2025. Ritmul redresării este scăzut, marcat pe de o parte de costurile cu împrumuturile încă mari şi de retragerea sprijinului fiscal, dar şi de efectele pe termen lung ale pandemiei sau ale invaziei Rusiei în Ucraina, de o creştere modestă a productivităţii şi de fragmentarea geo‐economică. Acest climat geopolitic dificil va menţine incertitudinile privind evoluţiile economiilor, inducând prudenţă în prognozele instituţiilor internaţionale. Potrivit FMI, pentru statele din zona Euro se estimează o creştere de 0,8% în 2024, ca urmare în special a ajustării în jos a proiecţiilor pentru Germania (‐0,3 p.p. până la 0,2%) şi Franţa (‐0,3 p.p., până la 0,7%). Urmează în 2025 o accelerare cu 1,5%, dintre care Germania cu 1,3% şi Franţa cu 1,4%. Pentru economia românească experţii FMI estimează o creştere economică de 2,8% în acest an şi o accelerare până la 3,6% în 2025. În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum în România, estimările FMI pentru acest an indică o creştere medie anuală de 6%, urmată de o continuare a trendului descendent până la 4% în 2025. Deficitul de cont curent se aşteaptă să se îmbunătăţească până la 6,8% în 2025, în timp ce rata şomajului va rămâne la un nivel asemănător celui de anul trecut (5,6%), urmând a se diminua uşor în 2025 (5,4%). Estimările Băncii Mondiale asupra avansului economiei României sunt mai ridicate, la 3,3% în 2024 şi 3,8% în 2025 (fiind mai pronunţate decât în ţări precum Bulgaria, Croaţia, Polonia), cu o susţinere importantă din partea investițiilor finanțate de UE, dar şi a consumului privat ca urmare a creșterii venitului disponibil. FMI Banca Mondială 2024 2025 2024 2025 Creştere economică (%) 2,8 3,6 3,3 3,8 Inflaţie, medie (%) 6,0 4,0 6,3 3,9 Soldul contului curent (% in PIB) ‐7,1 ‐6,8 ‐6,3 ‐6,1 Sursa: FMI, Banca Mondială, aprilie 2024 Riscurile la adresa perspectivelor globale s‐au diminuat faţă de prognozele din toamnă, fiind acum în mare măsură echilibrate. O ajustare descendentă a proiecţiilor poate fi influenţată de noile creșteri ale prețurilor generate de tensiunile geopolitice, inclusiv cele cauzate de 1 continuarea războiului din Ucraina și conflictul din Gaza și Israel, ceea ce ar putea amplifica așteptările privind rata dobânzii și ar putea reduce prețurile activelor, în condiţiile în care inflaţia de bază încă ridicată va persista. Vitezele divergente cu care se derulează procesul de dezinflație în marile economii ar putea provoca, de asemenea, variaţii ale cursurilor de schimb care vor pune sub presiune sectorul financiar. Persistenţa ratelor mari ale dobânzilor pe o perioadă mai mare de timp poate afecta mai ales ţările în care nivelul datoriei este ridicat. În China, fără un răspuns adecvat la problemele cu care se confruntă sectorul imobiliar, creșterea economică ar putea încetini, afectând partenerii comerciali. Fragmentarea geo‐economică s‐ar putea intensifica, ridicând bariere mai mari fluxului de bunuri şi capital şi implicând o încetinire a ofertei. Pe de altă parte, o politică fiscală mai relaxată ar putea amplifica activitatea economică pe termen scurt, deși cu riscul unei ajustări ulterioare mai costisitoare. Inflația s‐ar putea reduce mai repede decât aşteptările, pe fondul creșterii participării forței de muncă, permițând băncilor centrale să continue procesul de relaxare. În acelaşi timp, inteligența artificială și reformele structurale ar putea stimula productivitatea. B. Considerente privind estimările pe termen mediu Perspectivele macroeconomice pentru economia naţională au fost elaborate în contextul actualului climat geopolitic dificil şi al incertitudinilor derivate din multitudinea şocurilor manifestate în ultimii ani, ipoteze avute în vedere şi în estimările anterioare. Scenariul actual menţine neschimbate previziunile din versiunea de iarnă privind evoluţia produsului intern brut, perioada de prognoză fiind caracterizată de continuarea intensificării procesului investiţional şi de implementarea reformelor structurale. Pentru anul 2024 se prevede un avans economic de 3,4%, susţinut pe partea ofertei de evoluţii favorabile în toate domeniile de activitate. Suportul principal provine din partea serviciilor pentru care prognoza a fost revizuită crescător cu 0,3 puncte procentuale, fundamentată pe revigorarea dinamicii acestora, cu precădere în a doua jumătate a anului. Industria va reveni treptat în teritoriul pozitiv, pe ansamblul anului păstrându‐se estimarea din scenariul de iarnă. În sectorul construcţiilor valoarea adăugată brută este prevăzută să crească cu 5,0%, prognoza fiind una prudentă, ajustarea reflectând un efect statistic după performanţele remarcabile din anul anterior. Din punct de vedere al elementelor de utilizare, creșterea economică se bazează pe un aport favorabil al cererii interne, atât prin componenta de investiții, cât și prin cea de consum. Continuarea investiţiilor aflate în diferite stadii de execuţie, concomitent cu deschiderea unor noi proiecte vor conduce la o majorare a formării brute de capital fix cu 6,1%, o revizuire uşor descrescătoare ca efect de bază după evoluţiile susţinute din anul precedent. Pe fondul 2 majorării veniturilor disponibile ale populaţiei, coroborat cu o inflaţie situată pe o pantă descendentă şi o politică monetară mai avantajoasă în ultima parte a anului, consumul privat, cu un avans de 3,8%, va aduce un aport semnificativ la creşterea economică (2,3 puncte procentuale). Aportul pozitiv al cererii interne la creșterea reală a PIB (+4,4 puncte procentuale) va fi contrabalansat de contribuția negativă a exportului net (‐1,0 puncte procentuale). Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici ‐ modificări procentuale faţă de anul anterior ‐ 2024 2025 2026 2027 Prognoza Prognoza de primăvară de iarnă Produsul intern brut ‐ miliarde lei 1738,9 1767,3 1922,4 2077,6 2231,3 ‐ creştere reală, % 3,4 3,4 4,0 4,4 4,1 din care VAB în: Industrie 0,8 0,8 2,5 3,8 3,9 Agricultură, silvicultură, pescuit 5,7 5,7 2,9 1,6 1,4 Construcţii 7,6 5,0 9,1 9,0 6,7 Servicii 3,5 3,8 3,9 4,2 4,0 Consum privat 3,4 3,8 4,0 4,3 4,0 Formarea brută de capital fix 7,0 6,1 8,3 8,1 6,4 Export de bunuri şi servicii 2,9 2,6 3,9 4,9 4,7 Import de bunuri şi servicii 4,1 4,6 4,8 5,6 5,1 Sursa: CNSP Pentru intervalul 2025 – 2027, ritmul mediu anual al produsului intern brut va fi de 4,2%, cu un vârf de 4,4% în anul 2026. Pe partea ofertei se preconizează redresarea sectorului industrial odată cu îmbunătățirea climatului economic şi atenuarea şocurilor, pentru aceasta estimându‐se un ritm mediu anual de 3,4%. Construcţiile vor reprezenta sectorul cel mai dinamic din economie cu o rată medie anuală de 8,2% susţinută în principal de finanţările europene pentru proiectele de infrastructură. Sectorul serviciilor bazat cu precădere pe dezvoltarea activităţilor cu valoare adăugată ridicată, va avea o creştere medie anuală de 4%. În cadrul cererii interne, formarea brută de capital fix, prin intrările de fonduri europene şi împrumuturile derulate prin mecanismul de redresare şi rezilienţă, va reprezenta factorul 3 determinant al creșterii economice, cu un ritm mediu anual de 7,6%, concretizat într‐o rată de investiţie de 28,8% la finalul intervalului de prognoză. Consumul privat va avea o dinamică medie anuală de 4,1%, uşor sub cea a produsului intern brut, iar exportul net se va situa pe un trend descendent, ajungând la sfârșitul orizontului de prognoză la o contribuție negativă de 0,4 puncte procentuale. Evoluţia produsului intern brut 30,0 5,7 8,0 modificari procentuale 25,0 4,1 4,4 6,0 4,0 4,1 20,0 3,4 2,1 4,0 15,0 26,6 2,0 10,0 21,6 6,0 16,5 12,0 0,0 5,0 8,3 1,8 0,0 ‐2,0 ‐5,0 ‐4,0 ‐3,7 ‐10,0 ‐6,0 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2019 = 100 (axa stanga) an anterior = 100 (axa dreapta) Estimările privind inflaţia se menţin pe orizontul de prognoză, corecţii marginale fiind operate în cazul preţurilor produselor industriale şi a costului în construcţii, ca urmare a evoluţiilor din primele luni ale anului curent. Deficitul de cont curent a fost estimat a se corecta pe termen mediu, efectuându‐se totuşi o uşoară ajustare negativă de 0,1% ca pondere în PIB pentru anul 2024, indusă de un import de servicii mai ridicat pe componenta de turism decât în estimările anterioare. Proiecțiile privind ameliorarea balanței de plăți iau în calcul o revenire graduală a contextului european și internațional şi o revigorare a cererii externe, care vor stimula relațiile comerciale și sectorul serviciilor. Pe parcursul anului 2023 piaţa muncii a continuat să rămână rezilientă, estimările indicând un avans de peste 59 mii persoane, cu o dinamică de 1,1%, ceea ce a condus la menţinerea tendinţei de creştere pozitivă de +1,5% pentru anul în curs. Rata şomajului BIM în 2023 a fost de 5,6% şi este estimată să se menţină la aproximativ acelaşi palier, de circa 5,5% în anul 2024. Pe termen mediu, piaţa muncii va urma o traiectorie pozitivă, oferind perspective destul de bune pentru toate categoriile salariale, astfel în intervalul 2024‐2027 populaţia ocupată va creşte cu un ritm mediu de 0,8%, iar în cadrul acesteia numărul de salariaţi se va majora cu un 4 ritm de 1,1%, în timp ce alte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală. Rata şomajului BIM va continua să scadă şi este estimată să ajungă la 4,7% la finalul orizontului de prognoză. Previziunile referitoare la câștigurile salariale sunt în concordanţă cu indicatorii activităţii economice, cu disponibilitatea mediului de afaceri de a creşte puterea de cumpărare, precum și cu majorarea competitivităţii. Pentru anul 2024 câştigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze cu 10,8%, până la un nivel de 7725 lei, în sens ușor ascendent, pe seama probabilității de manifestare a unor presiuni mai puternice de recuperare a scăderii puterii de cumpărare. În perspectivă, vor exista sectoare economice cu evoluţii pozitive, dar şi domenii în care inflaţia şi deficitul forţei de muncă vor continua să afecteze companiile. În scenariul actual, ritmul mediu anual de creştere al câştigului salarial brut se va poziţiona în jurul mediei de 8% pentru perioada 2024‐2027, în acord cu asigurarea creşterii puterii de cumpărare cu circa 4,1% anual. C. Evoluţiile pe termen scurt care au stat la baza prognozei macroeconomice Cele mai recente statistici relevă faptul că inflaţia şi‐a reluat trendul descendent, după ce fusese întrerupt în luna ianuarie 2024, ajungând în martie la o rată anuală de 6,6%. Majorarea temporară a inflaţiei din ianuarie a fost cauzată, în principal, de un efect de bază nefavorabil înregistrat în cazul energiei electrice, cât şi de majorarea accizei pentru produsele din tutun şi băuturi alcoolice şi a cotei de TVA pentru produsele cu conţinut de zahăr şi unele activităţi recreative. Presiunile inflaţioniste au continuat să se manifeste din partea tarifelor la servicii (rată anuală în luna martie de 10,2%), în timp ce la grupa mărfurilor alimentare creşterile de preţ s‐au situat mult sub medie (+2,8%), evoluţie favorizată de măsurile guvernamentale de plafonare a adaosului comercial pentru produsele de bază. La nivel sectorial, cele mai recente date privind indicatorii cu frecvenţă ridicată indică, în medie, o încetinire la nivelul unor activităţi, cum ar fi construcţiile şi unele servicii pentru întreprinderi, comparativ cu evoluţia anticipată în prognoza anterioară. Tododată, perspectivele de redresare solidă a industriei rămân încă rezervate, ținând cont de continuarea conflictului din Ucraina şi de sancţiunile asociate, de menţinerea unui ritm încă ridicat al preţurilor produselor energetice cu impact nefavorabil asupra costurilor de producţie, cât şi de dificultăţile funcţionării lanţurilor globale de aprovizionare ca urmare a conflictelor din Marea Roşie. La acestea se adaugă și revigorarea mai lentă a cererii externe, 5 cauzată de incertitudinile evoluţiilor economice viitoare, manifestate inclusiv la principalii parteneri comerciali ai României, care afectează industria manufacturieră. (%) faţă de perioada similară 2 luni Indicatori sectoriali 2022 T1_23 T2_23 T3_23 T4_23 2023 2024 Producţia industrială 0,5 ‐3,2 ‐3,7 ‐3,1 ‐1,8 ‐3,0 ‐1,8 Lucrările de construcţii 12,3 14,6 13,5 14,8 19,8 16,1 ‐10,8 Volumul cifrei de afaceri în: ‐ Comerţul cu amănuntul 4,5 4,8 0,7 ‐0,3 1,6 1,6 9,8 ‐ Serviciile pentru populaţie 29,6 20,8 7,1 3,5 3,1 7,7 1,5 ‐ Transporturi 17,9 12,1 3,5 ‐0,6 2,5 4,0 ‐6,5 Sursa: INS Cu toate acestea, estimarea privind evoluţia producţiei industriale a fost majorată marginal, ca urmare a rezultatelor favorabile din unele ramuri ale industriei manufacturiere. Deşi rezultatele pe primele două luni ale anului curent se situează încă în teritoriul negativ, cu ‐1,8%, luna februarie indică o uşoară redresare a producţiei industriale, cu o creştere de 0,2% determinată de majorarea activităţii în industria extractivă (+2,9%) şi industria prelucrătoare (+0,7%). Rezultate favorabile în perioada ianuarie‐februarie a.c. s‐au înregistrat în industria alimentară, activitatea accelerând la 9,5%. Şi ramurile chimie şi metalurgie au început anul 2024 într‐o manieră pozitivă consemnând creşteri de 14,1%, respectiv 9,1% faţă de primele două luni corespunzătoare ale anului precedent, pe fondul unui pronunţat efect de bază şi în contextul reluării parţiale a activităţii la combinatul Azomureş. După performanţa notabilă din 2023, cu creşteri de două cifre, activitatea din construcţii s‐a redus cu 10,8% în perioada ianuarie‐februarie 2024. Pe elemente de structură, această contracţie a activităţii a fost influenţată de scăderea cu peste 15% în sectorul construcţiilor noi, în timp ce creşterea cu 5,2% pe componenta de reparaţii capitale a mai atenuat uşor din acest declin. Pe obiecte de construcţii se remarcă diminuarea lucrărilor în sectorul rezidenţial cu peste 40%, componentă care a fost revizuită descendent în actuala prognoză. Rezultatele negative se aşteaptă însă a fi atenuate avându‐se în vedere cererea ridicată din piaţă, îmbunătăţirea puterii de cumpărare şi condiţiile de creditare mai favorabile în a doua parte a anului. În cazul construcţiilor inginereşti, după încetinirea din primele două luni (‐1,0%), dinamica prognozată pentru anul curent a suferit corecţii ca urmare a efectului statistic, anul 2023 încheindu‐se cu o creştere de 31,9%, peste aşteptările iniţiale. Volumul cifrei de afaceri din