Raportul anual al Consiliului Fiscal

Proiectele cu finanțare din sumele reprezentând
                                                           Graficul 26: Evoluția cheltuielilor cu proiectele
asistență financiară nerambursabilă și împrumut           cu finanțare din sumele reprezentând asistență
aferentă PNRR au fost estimate în bugetul inițial            financiară nerambursabilă și împrumuturi
al anului 2022 la un nivel de circa 20 mld. lei.                aferente PNRR în anul 2023 (mld. lei)
Conform datelor privind execuția BGC, sumele
efectiv cheltuite au fost de doar 5,9 mld. lei,              25
reprezentând aproximativ 29,5% din suma
bugetată inițial.                                            20

Consiliul Fiscal atrage atenția că sumele aferente           15
componentei de împrumut a PNRR pot exercita
un impact suplimentar asupra deficitului bugetar             10         20.0
în măsura în care nu se reușește acomodarea
acestora prin restrângerea altor categorii de                5
cheltuieli și/sau prin creșterea veniturilor                                                  5.9
bugetare.                                                    0
                                                                    Program inițial         Execuție

Sursa: MF (standarde cash)

O analiză a eficienței cheltuielilor de investiții pe ansamblul ultimilor 10 ani relevă un rezultat nesatisfăcător pentru țara noastră raportat la celelalte state membre UE. În condițiile în care România a avut, în ultimul deceniu, una dintre cele mai ridicate ponderi în PIB a cheltuielilor de investiții în comparație cu media UE, infrastructura este insuficientă atât în termeni de cantitate, cât și de calitate, semn al unei eficiențe scăzute a cheltuielilor publice de investiții. Astfel, în perioada 2014-2023, ponderea în PIB a cheltuielilor de investiții, potrivit metodologiei europene (Graficul 27), a plasat România în prima jumătate a clasamentului (locul 11 în UE), cu o pondere medie de 4% din PIB, cu aproximativ 0,8 pp peste media UE. Raportat la prima clasată, Ungaria, decalajul este de 1,5 pp, și față de a doua clasată, Estonia, de 1,3 pp. În ceea ce privește clasamentul realizat la nivelul anului 2023, România se situează pe poziția a treia, cu o pondere de 5,3% din PIB, în urma Estoniei (decalaj de 1 pp) și a Croației (decalaj de 0,1 pp).

Analizele elaborate în ultimii ani de CE și diverse instituții financiare internaționale51 arată că, în mod sistematic, calitatea infrastructurii în România este printre cele mai scăzute la nivel european, în special în sectoarele critice, precum infrastructura rutieră, feroviară și energetică, din cauza performanțelor modeste înregistrate de majoritatea întreprinderilor de stat – principalii furnizori de infrastructură în aceste domenii – și lipsei unor progrese în sensul restructurării întreprinderilor care înregistrează pierderi. Conform celei mai recente analize a CF 52 privind performanța companiilor de stat, rata investițiilor noi (% din total active) din aceste companii a avut o evoluție fluctuantă în cursul timpului

51 De exemplu, The Global Competitiveness Report 2019 (World Economic Forum, 2019), Romania Diagnostic (Milatovic și Szczurek, 2020) etc. 52 https://consiliulfiscal.ro/SOE%202022%20RO.pdf

67