Raportul anual al Consiliului Fiscal

contextul declanșării pandemiei au pus presiune suplimentară pe buget, deficitul BGC atingând 9,3% din PIB. Anul 2021 a consemnat o revenire economică pe fondul măsurilor de sprijin guvernamental și ameliorării situației sanitare, iar comparativ cu anul precedent, veniturile bugetare au crescut cu 0,4 pp din PIB, în timp ce cheltuielile totale s-au redus cu 1,8 pp din PIB, consemnându-se un deficit de 7,2% din PIB, cu 2,1 pp sub nivelul atins în 2020. În 2022 și 2023, creșterea semnificativă a PIB nominal, 18,02% în 2022 și 14,6% în 2023, a generat o creștere puternică a veniturilor publice, 20,8% în 2022 și 14,2% în 2023, creștere care nu a fost folosită pentru reducerea deficitului bugetar, ci pentru finanțarea cheltuielilor suplimentare29.

În anul 2023, veniturile bugetare au înregistrat o pondere de 33,6% din PIB. Cele mai importante creșteri, față de anul 2022, s-au consemnat pentru încasările din sumele din fonduri europene (+0,8 pp din PIB). Creșterile înregistrate de încasările din accize și taxe vamale (+0,2 pp din PIB) au fost „anulate” de scăderea cu aceeași mărime (-0,2 pp din PIB) a încasărilor din TVA. Creșteri marginale au mai fost consemnate pentru contribuții sociale și alte venituri curente (+0,1 pp fiecare), în timp ce impozitele directe au cunoscut o scădere notabilă, de -0,9 pp din PIB.

Ponderea cheltuielilor bugetare în 2023 a fost de 40,2% din PIB, în creștere cu 0,2 pp față de anul anterior. Creșteri mai importante au înregistrat cheltuielile cu formarea brută de capital fix (+0,9 pp), dobânzi (+0,5 pp) și consum intermediar (+0,4 pp), în timp ce ponderea în PIB a remunerării salariaților a stagnat. De cealaltă parte, scăderi s-au consemnat în cazul subvențiilor (-0,7 pp), cheltuielilor cu asistența socială (-0,6 pp) și altor cheltuieli curente (-0,2 pp).

Situația bugetară a României este una deosebit de complicată. Pe de o parte, războiul din Ucraina (ce presupune nevoi sporite de finanțare pentru apărare), provocările ce derivă din tranziția energetică și schimbările climatice, creșterea salariilor în numeroase sectoare din sistemul public și costul reformei pensiilor pun presiuni suplimentare asupra bugetului, iar, pe de altă parte, este absolut necesar ca România să continue procesul de consolidare bugetară, din rațiuni de stabilizare a nivelului datoriei publice, de reducere a vulnerabilităților interne și externe, de stabilitate a monedei naționale și de apărare a echilibrelor macroeconomice.

În aceste condiții, procesul de consolidare bugetară trebuie să includă și măsuri de creștere a veniturilor fiscale, acestea fiind la un nivel inadmisibil de jos în raport cu nevoile României, precum și comparativ cu reperele UE, corecția bugetară neputând fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor. Implementarea unui plan multianual de consolidare fiscală și utilizarea eficientă a fondurilor europene puse la dispoziția României constituie bazele unei ajustări graduale, care să minimizeze costurile economice și sociale asociate și să impulsioneze o creștere economică sustenabilă.

29 https://www.eumonitor.eu/9353000/1/j4nvhdfdk3hydzq_j9vvik7m1c3gyxp/vme95hgjzdvu

40