Prognoza 2024 - 2028 – varianta de vară 2024 (pdf) (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2024 ‐ 2028, varianta de vară Perspectivele macroeconomice prezentate în cadrul variantei de vară ajustează estimările elaborate anterior, în ediţia de primăvară, pe baza datelor statistice publicate pentru primul semestru al anului curent, cât şi a ultimelor evoluţii ale mediului internaţional. Această ediţie a prognozei macroeconomice cuprinde un număr restrâns de indicatori, extinzând, totodată, orizontul de prognoză până la anul 2028. Astfel, evoluţia economiei româneşti a continuat să fie marcată de persistenţa unor incertitudini privind continuarea războiului din Ucraina şi a conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi de evoluţiile viitoare ale economiilor europene. În acelaşi timp, perspectivele economice sunt supuse provocărilor tranziţiei energetice cât şi a celor provenite din procesul de consolidare fiscală, în contextul implementării noului cadru de guvernanţă fiscală al UE. Scenariul macroeconomic actual prevede pentru anul 2024 menţinerea cvasi‐constantă a creşterii nominale a produsului intern brut, respectiv de 10,2%, cu o abatere pozitivă de numai 0,1 puncte procentuale faţă de varianta anterioară. Această estimare este rezultatul apariţiei unor deviaţii contrare care se compensează reciproc, creşterea economică reală fiind ajustată descendent cu 0,6 puncte procentuale (de la 3,4% la 2,8%) ca urmare a unor evoluţii mai modeste la nivel sectorial, în timp ce deflatorul PIB a suportat o revizuire în creştere cu 0,7 puncte procentuale. În primul semestru al anului 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, produsul intern brut a înregistrat o dinamică de 0,7% pe seria brută și 1,5% pe seria ajustată sezonier, în timp ce deflatorul PIB (9,0%) s‐a situat la valori mai ridicate decât cele anticipate în momentul elaborării scenariului din prognoza de primăvară. Pe elemente de utilizare este de remarcat creşterea robustă a formării brute de capital fix cu 6,0% datorită continuării proiectelor de investiţii în infrastructură şi a consumului privat cu 5,8%, pe fondul creşterilor salariale. Avansul celor două sectoare a fost atenuat de contribuţia negativă a exportului net de 3,5 puncte procentuale, în contextul unei cereri interne în creştere care a stimulat importul de bunuri şi servicii (+4,0%), în timp ce cererea externă scăzută a condus la o reducere a exportului cu 3,3%. Prognoza actualizată se bazează pe aportul important al cererii şi al investiţiilor în condiţiile unei temperări a contribuţiei negative a exportului net. Totodată se aşteaptă o intensificare a activităţii în unele domenii din sectorul terţiar, precum şi îmbunătăţirea colectării impozitelor nete pe produse. 1  Evoluţia PIB ‐ modificare procentuală faţa de perioada corespunzătoare; % ‐ 2022 2023 2024 An Sem. I Sem. II An Sem. I Produs intern brut 4,1 1,7 2,5 2,1 0,7 Consum final 3,7 4,3 2,9 3,5 4,2 Cheltuielile cu consumul privat 5,8 4,0 1,9 2,8 5,8 Cheltuielile cu consumul guvernamental ‐3,3 5,1 6,9 6,0 ‐1,4 Formarea bruta a capitalului 6,2 ‐9,2 2,0 ‐2,6 3,3 ‐ Formarea bruta de capital fix 5,9 11,2 16,4 14,4 6,0 ‐ Stocuri*) 0,2 ‐4,9 ‐3,8 ‐4,3 ‐0,6 Export net*) ‐0,5 0,6 ‐0,6 0,1 ‐3,5 Export de bunuri si servicii 9,7 0,5 ‐3,1 ‐1,4 ‐3,3 Import de bunuri si servicii 9,5 ‐0,7 ‐2,0 ‐1,4 4,0 *) Contribuție la creșterea PIB Principalele evoluţii sectoriale care au stat la baza reevaluării prognozei macroeconomice şi tendinţele pentru anul 2024 sunt:  Preţurile de consum s‐au încadrat pe un trend descendent pe întregul lanţ între producători şi consumatori, inflaţia înregistrând la nivelul primului semestru din anul 2024 o rată medie de 6,2%, cu 6,6 puncte procentuale mai puţin decât în semestrul I al anului anterior. Procesul dezinflaţionist a fost posibil pe fondul măsurilor de plafonare a adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază şi a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Tendinţa s‐a regăsit şi pe principalele componente ale inflaţiei, preponderent la nivelul preţurilor alimentelor care au decelerat până la 2,9%, preţurile produselor nealimentare care au ajuns la o creştere de 7,2%, iar în sectorul serviciilor s‐a înregistrat o încetinire mai moderată, respectiv de 10,0%, acestea fiind influențate semnificativ de costurile cu forța de muncă. Realizările s‐au încadrat în estimările anterioare, astfel încât corecţiile au fost marginale, respectiv de doar 0,1 puncte procentuale. Un semnal pozitiv a fost dat de indicele preţurilor producţiei industriale, care şi‐a menţinut traiectoria descendentă, datele statistice indicând o deflaţie de 4,1%, ca urmare a reducerii costurilor pe componenta energetică.  Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul s‐a majorat cu 8,2% în primul semestru din 2024, cel mai pronunţat ritm pentru această perioadă din ultimii 3 ani, fiind susţinut de creşterea puterii de cumpărare. Faţă de avansul din trimestrul I, se constată o îmbunătăţire a ritmului de creştere la nivelul perioadei aprilie‐iunie cu 3,4 puncte procentuale datorată în special creşterii ritmului la vânzarea de carburanţi (5,2 puncte procentuale) şi bunuri alimentare (4,5 puncte procentuale). După avansul de 12,3% din primul trimestru din 2024, 2  comerţul cu bunuri nealimentare a continuat parcursul favorabil într‐un ritm accentuat, respectiv 13,6%. Creşterile robuste se aşteaptă a continua şi în partea a doua a anului, luând în considerare menţinerea nivelului ridicat al veniturilor populaţiei.  După performanța notabilă din 2023, cu creșteri de două cifre în volumul lucrărilor de construcții, activitatea din sector s‐a contractat cu 2,5% în primele șase luni ale anului curent comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Totuși, a avut loc o revigorare în al doilea trimestru, dinamica devenind pozitivă (+0,6%), în contrast cu scăderea de 7,0% din primul trimestru, tendinţă aşteptată a se accentua în a doua parte a anului.  Producţia industrială şi‐a temperat contracţia, intrând pe un palier de evoluţie şi fiind aşteptată o accelerare a recuperării în semestrul doi. Rezultatele mai modeste din sectorul industrial au fost determinate de o cerere externă redusă, perspectivele de redresare fiind rezervate şi dependente de evoluţiile economice viitoare ale principalilor parteneri externi. Printre ramurile care au performat se regăsesc industria chimică, fabricarea altor mijloace de transport sau prelucrarea lemnului, care au înregistrat dinamici de două cifre. Creşteri consistente se regăsesc şi în industria alimentară, fabricarea hârtiei sau industria construcţiilor metalice.  Cifra de afaceri în serviciile prestate în principal întreprinderilor înregistrată în primul semestru al anului 2024 a scăzut ușor cu 0,1% față de aceeași perioadă din 2023, această diminuare fiind rezultatul unor fluctuații importante pe parcursul anului. După o scădere inițială de 1,5% în primul trimestru, s‐a înregistrat o recuperare în următoarele luni, ceea ce a condus la o creștere moderată de 1,2% pentru al doilea trimestru. Această evoluție ușor negativă se estimează a se compensa prin revenirea unor sectoare precum transporturi, în special transporturile rutiere, corelat şi cu o evoluţie mai bună a exporturilor, comunicații și alte servicii furnizate întreprinderilor, care au performat mai puţin în prima parte a anului.  Schimburile comerciale externe au fost alimentate de incertitudinile geopolitice, precum şi de evoluția modestă a cererii externe în economiile europene. Astfel, în primul semestru al anului 2024, a fost consemnată o ușoară scădere a dinamicii exporturilor, care a înregistrat o contracție de 2,4%, faţă de acelaşi interval al anului precedent, până la valoarea de 46,3 miliarde euro. În același timp, importurile au crescut cu 1,0%, totalizând 61,4 miliarde de euro, ceea ce a condus la adâncirea cu circa 13% a deficitului comercial (‐15,1 miliarde euro), cu impact nefavorabil asupra soldului balanţei de plăţi. Aceste evoluţii au condus la o majorare a deficitului de cont curent pentru anul în curs cu 0,7 puncte procentuale.  Anul 2024 a debutat cu o decelerare în dinamica salariaţilor (+0,7% în semestrul I) ceea ce a condus la o revizuire în jos a estimărilor(+0,9% comparativ cu +1,5% în estimarea precedentă). În ceea ce priveşte nivelul numărului mediu de salariaţi, revizuirile au fost semnificativ în sus ca urmare a recalculărilor pentru anul 2023 unde, potrivit metodologiei anchetei anuale, includerea lucrătorilor străini a condus la un surplus de peste 155 mii persoane faţă de anul anterior, respectiv +3,0%. Astfel, s‐a mărit decalajul dintre nivelul 3  salariaţilor înregistraţi în ancheta lunară (date disponibile pe termen scurt) şi cel din ancheta anuală care face obiectul prognozei.  Câştigul salarial mediu brut a avansat în semestrul I 2024 cu 16,2 %, iar cel net cu 13,6%, comparativ cu nivelul perioadei corespunzătoare din anul 2023. Ca urmare a decelerării inflației, puterea de cumpărare s‐a majorat în termeni reali până la 7,0%. Pentru anul 2024 câştigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze cu 14,6% până la un nivel de 8.072 lei, ca urmare a ritmului de creștere a salariilor atât în sectorul privat, cât mai ales în cel bugetar, fiind de așteptat ca tendința să se mențină pe termen scurt, prin prisma măsurilor de majorare din anul curent. Astfel, modificările faţă de prognoza anterioară au fost determinate de intrarea în vigoare a următoarelor acte normative:  H.G nr.598/2024 conform căreia salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată s‐a majorat de la 1 iulie 2024 la 3700 lei, cu 12,1% mai mult decât nivelul înregistrat în luna iunie 2024. Astfel, salariul minim se va majora pe întreg anul 2024 cu 13,8% față de anul 2023.  OUG nr.53/2024 privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară, OUG nr. 59/2024pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, acte normative cu impact asupra salariului mediu brut. Pe termen mediu, estimările privind evoluţia economiei naţionale prevăd dinamici sub 4%, ritmul mediu anual de creștere al produsului intern brut în perioada 2024 – 2028 fiind de 3,2%, cu un nivel maxim de 3,7% în anul 2026. Scenariul actual prezintă o abordare mai prudentă, în condiţiile unei reveniri mai lente a economiilor europene, în special a Germaniei, dar şi de continuarea reformelor structurale şi de consolidare bugetară. Revizuirile au luat în considerare o redresare mai lentă a sectorului industrial, în condiţiile persistenţei unui mediu economic extern încă nefavorabil pentru acest domeniu, rata medie anuală de majorare a valorii adăugate brute din industrie fiind estimată la 2,2%. Construcţiile, sprijinite de finanţările externe şi interne ale proiectelor investiţionale din cadrul bugetar pe termen mediu, vor continua să reprezinte activitatea cea mai dinamică din economie, cu o evoluţie medie anuală superioară celei a produsului intern brut, respectiv 5,8%. Creşterea economică va fi susţinută şi de aportul important al serviciilor, în principal al celor purtătoare de plus valoare, care îşi vor reveni treptat, pentru acest sector prognozându‐se un spor mediu anual de 3,1%. Pe partea cererii se are în vedere o îmbunătățire a echilibrelor externe, astfel încât contribuţia negativă a exportului net se va situa pe un trend descendent, reducându‐se gradual de la ‐2,1 puncte procentuale în 2024, la ‐0,2 puncte procentuale la finalul orizontului de prognoză. 4  Contribuţii la creşterea reală a PIB pe elemente de cheltuieli 8,0 ‐ puncte procentuale ‐ 6,0 4,0 2,8 3,5 3,7 3,3 2,9 2,1 2,0 0,0 ‐2,0 ‐4,0 ‐6,0 2023 2024 2025 2026 2027 2028 Consum final Formarea bruta de capital fix Variatia stocurilor Export net PIB (%) Consumul privat va susţine avansul economic într‐un ritm similar cu cel al produsului intern brut, modelul de creştere economică fiind unul bazat de investiţii. Consolidarea fiscală va impune în perspectivă o evoluţie moderată a consumului guvernamental, rata medie anuală pentru acesta estimându‐se la 1,5%. În schimb, economia va fi susţinută în continuare de aportul investiţiilor realizate prin PNRR şi fonduri structurale, estimându‐se un ritm mediu anual al formării brute de capital de 5,6%, ceea ce va conduce la o rată de investiţii la finalul orizontului de prognoză de 29%. * * Proiecţiile detaliate pentru perioada 2024 ‐ 2028, determinate luând în considerare şi evoluţiile din primele nouă luni ale anului 2024, vor fi publicate cu ocazia Prognozei de toamnă, estimată pentru luna noiembrie a.c. 5