Prognoza 2024 - 2028 – varianta de toamnă 2024 (pdf) (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2024-2028, varianta de toamnă 1. Contextul internaţional Elaborarea actualelor previziuni macroeconomice s-a realizat într-un context geopolitic dificil, marcat de incertitudini privind continuarea războiului din Ucraina şi a conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi de evoluţiile viitoare ale economiilor europene. Totodată, perspectivele activităţii economice la nivel naţional şi european vor fi condiţionate de provocările tranziţiei energetice, cât şi a celor provenite din procesul de consolidare fiscală, în contextul implementării noului cadru de guvernanţă fiscală al UE. În aceste condiţii, perspectivele sunt rezervate, fiind aşteptate evoluţii modeste de creştere economică. În prognoza de toamnă, publicată în luna noiembrie, Comisia Europeană estimează o redresare a ritmului de creştere în UE până la 1,5% anul viitor, ce va fi susţinută de consum, dar parţial şi de investiţii. Un avans economic se prognozează şi pentru 2026, de 1,8%, alimentat de continuarea majorării cererii interne. Condiţiile financiare încă stricte în prezent şi cererea externă mai slabă, ce afectează investiţiile şi exporturile, sunt principalii factori de influenţă ai prognozei pe termen scurt. Procesul dezinflaţionist manifestat de la sfârşitul anului 2022 a continuat şi se aşteaptă ca inflaţia să se înjumătăţească faţă de 2023, până la 2,6% în 2024 în UE. Trendul descendent va continua până la 2,4% în 2025 şi 2% în 2026. Proiecţiile de creştere economică ale Comisiei Europene pentru statele UE - % faţă de anul anterior - 2024 2025 2026 România 1,4 2,5 2,9 UE 0,9 1,5 1,8 Zona Euro 0,8 1,3 1,6 Germania -0,1 0,7 1,3 Franţa 1,1 0,8 1,4 Italia 0,7 1,0 1,2 Polonia 3,0 3,6 3,1 Bulgaria 2,4 2,9 3,0 Ungaria 0,6 1,8 3,1 Comisia Europeană subliniază că economia românească va înregistra o decelerare economică în acest an, până la 1,4%, dar redresarea treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare, un consum privat ce s-a dovedit rezilient și o accelerare a investițiilor, vor susţine creșterea economică până la 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Şi OCDE estimează o revenire economică graduală în România în următorii doi ani, de la 1,2% în 2024 la 2,6% în 2025 și 3,1% în 2026, output gap-ul rămânând ușor negativ. Majorarea salariilor, a pensiilor și reducerea inflației vor alimenta creşterea veniturilor reale și vor susţine consumul privat 1  Pentru Germania, cererea slabă din industria prelucrătoare, la care se adaugă şi un grad ridicat de incertitudine, au afectat investițiile în echipamente în anul 2024, dar relaxarea politicii monetare și reducerea costurilor de finanțare se aşteaptă să sprijine redresarea investițiilor pe orizontul de prognoză. Activitatea în construcții poate reveni de la începutul anului 2025, susținută de redresarea cererii de locuinţe şi pe componenta de infrastructură, fiind deja semnale de revigorare a comenzilor şi a creditării. În aceste condiţii, cererea internă va redeveni principalul motor al creșterii economice în 2025 și 2026. Astfel, după recesiunea estimată pentru 2024 (-0,1%), în 2025 creşterea reală a PIB poate atinge 0,7% , continuând să accelereze la 1,3% în 2026. În 2025, consolidarea fiscală se aşteaptă să afecteze ritmul economiei în Franţa până la un avans de 0,8% (după 1,1% în acest an). Investiţiile private vor fi limitate, ţinând cont de faptul că relaxarea politicii monetare se transmite cu o întârziere în economie, mai ales în contextul în care incertitudinile economice şi politice persistă. Consumul privat va fi susţinut de reducerea inflaţiei şi creşterea salariilor. În 2026, creşterea economică poate accelera la 1,4% în contextul moderării ajustării fiscale şi reducerii costului creditării. În Italia se aşteaptă o accelerare a implementării investiţiilor şi reformelor din Planul de redresare şi rezilienţă în 2025, compensând într-o mare măsură efectele consolidării fiscale. În 2026, cheltuielile din Fondul de Redresare şi Rezilienţă şi relaxarea condiţiilor de finanţare vor alimenta investiţiile, în timp ce consumul va continua să crească. În aceste condiţii, prognoza de creştere economică este de 1% în 2025 şi 1,2% în 2026. Pentru economiile statelor vecine, Bulgaria şi Ungaria, se estimează o dinamică economică apropiată de cea a României la nivelul anului 2026. Creşterea PIB în Bulgaria va accelera de la 2,4% în acest an la circa 3% pe orizontul de prognoză, susţinută de cererea internă şi de exporturi. Ungaria, cu un avans mai modest al economiei în acest an, de 0,6%, poate înregistra o creştere economică de 1,8% în 2025, alimentată de consum. 2. Contextul intern 2.1 Evoluţii macroeconomice recente Pe plan intern, creşterea economică s-a menţinut la un nivel moderat în primele 9 luni ale anului 2024, de 0,8%, deflatorul PIB situându-se cu 9,9% peste nivelul perioadei similare din anul anterior. Pe partea cererii, consumul privat a fost principalul contributor. Stimulat de creşterea veniturile reale disponibile ale populaţiei şi o inflaţie în scădere, consumul privat s-a majorat cu 5,6% şi a adus o contribuţie de 3,4 puncte procentuale la rata reală de creştere a produsului intern brut. Formarea brută de capital fix, după avansul consistent din primul trimestru al anului, a încetinit în următoarele două trimestre şi, deşi lucrările de construcţii inginereşti au înregistrat, pe primele 9 luni 2024, o majorare notabilă (+8,3%), investiţiile brute au consemnat o dinamică de doar 3,0%. În condiţiile unei oferte interne limitate, cererea a fost acoperită, în principal, prin 2 majorarea importului de bunuri şi servicii (+3,2%), în timp ce exportul de bunuri şi servicii, pe fondul unei cereri externe reduse, s-a diminuat cu 3%. Astfel, exportul net a avut un impact negativ asupra economiei, diminuând semnificativ creşterea economică cu 2,8 puncte procentuale. Pe partea ofertei, ritmul modest al produsului intern brut a fost determinat de: − sectorul agricol, cu o scădere a valorii adăugate brute de 12,8%, sectorul fiind afectat în perioada de vară de condiţii climatice severe, cu consecinţe nefavorabile asupra randamentelor unor culturi; − sectorul construcţiilor, pentru care s-a înregistrat o temperare a dinamicii valorii adăugate brute comparativ cu evoluţia din anul anterior (0,8%), cauzată de contracţia de activitate din primul trimestru; − sectorul serviciilor, care s-au menţinut în teritoriul pozitiv, dar cu rezultate modeste în ceea ce priveşte creşterea valorii adăugate brute (1,0%), contribuţii negative provenind din partea unor sectoare cum ar fi tranzacţiile imobiliare (-1,4%) sau a serviciilor informatice (-0,2%). Sectorul industrial şi-a continuat declinul în primele 9 luni ale anului, valoarea adăugată brută semnalând o scădere de 0,4% pe fondul unei cereri scăzute, contribuţia la creşterea economică fiind de -0,1 puncte procentuale. Preţurile s-au încadrat pe un trend descendent în primele unsprezece luni ale anului 2024, inflaţia înregistrând o rată medie de 5,6%, cu 5,2 puncte procentuale mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului anterior, procesul dezinflaţionist fiind însă mai lent comparativ cu alte ţari europene. Astfel, România continuă să se poziționeze, pentru a noua lună consecutiv, pe primul loc în rândul statelor membre cu cea mai ridicată rată a inflației. Deficitul contului curent al balanței de plăți externe a înregistrat o valoare de 24,21 miliarde euro în primele zece luni din anul 2024, cu 31,2% mai mult față de perioada similară a anului precedent, când nivelul acestuia a fost de 18,45 miliarde euro. Principalele cauze ale deteriorării soldului de cont curent au fost reprezentate de creşterea cu 15,9% a deficitului pe componenta de bunuri (FOB-FOB) şi reducerea cu 15,1% a excedentului realizat la categoria servicii. Comerţul internațional cu bunuri a pierdut din intensitate în intervalul ianuarie-octombrie 2024, pe fondul unei contracţii cu 1,2% a exporturilor şi a majorării cu 3,0% a importurilor. Această tendință în schimburile comerciale reflectă provocările sectorului de export/import influențate de performanța economică modestă a partenerilor europeni și de volatilitatea prețurilor pe piețele internaționale. Exporturile au fost susţinute în proporție de 47,0% de maşini şi echipamente pentru transport, care au înregistrat o creştere cu 4,2% faţă de intervalul de comparaţie al anului 2023 şi de produse manufacturate (fier, oţel, cauciuc, metal, lemn-exclusiv mobilă, articole de îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte, mobilă şi părțile ei, aparatură de măsură şi control etc.) 3 care, cu o valoare de 22,4 miliarde euro, au reprezentat aproape 29% din total. De asemenea, importurile au fost constituite majoritar din produse ale industriei auto şi cele ale sectorului manufacturier, acestea reprezentând 36,4%, respectiv 28,9% din structura achiziţiilor de bunuri de pe piețele externe. În acest context, balanţa comercială a înregistrat un sold negativ de 27,2 miliarde euro în primele zece luni ale anului 2024, cu 17,2% mai mare decât în aceeași perioadă a anului anterior, pe fondul adâncirii deficitului la alte produsele manufacturate (+37,5%), combustibili şi lubrefianţi (+7,8%) şi zona de petrochimie (+4,8%), aceste grupe de produse acumulând o pierdere suplimentară de 3,0 miliarde euro. O deteriorare semnificativă a suferit şi balanţa alimentară, care a avut un deficit cu 46,8% mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, generat de majorarea importurilor de legume și fructe, carne și produse din carne, precum și produse lactate şi ouă. 2.2 Perspective Evoluţiile macroeconomice din primele trei trimestre şi ale indicatorilor sectoriali din perioada ianuarie-octombrie 2024 arată o decelerare mai amplă a activităţii economice pentru anul curent decât cea din estimarea precedentă, evoluţie generalizată în majoritatea domeniilor de activitate. Influenţele în acest sens au provenit din comportamentul sectorului industrial, care nu a reuşit să-şi diminueze amplitudinea contracţiei, şi din rezultatele slabe din agricultură, penuria de precipitaţii din perioada de vară și valurile succesive de temperaturi extreme afectând în special recoltele de porumb, floarea soarelui şi soia. Astfel, dinamica valorii adăugate brute din industrie pentru anul 2024 este estimată în scădere la -0,2% de la +0,6% în scenariul de vară, iar pentru agricultură revizuirea este una semnificativă, la o reducere de 11,0%, comparativ cu creşterea de 0,8% în prognoza de vară. Pe partea ofertei, avansul economiei a fost afectat în anul curent şi de rezultatele modeste din construcţii (-0,4% faţă de 4,8% în prognoza de vară), în principal determinate de evoluţia nefavorabilă a construcţiilor rezidenţiale. Perioadele anterioare, marcate de un nivel ridicat al inflaţiei şi creşterea ratelor dobânzilor pentru creditele imobiliare au condus la un comportament prudent în rândul populaţiei privind achiziţia de locuinţe, ceea ce a afectat dinamica pieţei. Singurul sector pentru care s-a estimat un impact pozitiv a fost cel al serviciilor, dar cu o susţinere modestă a ritmului PIB, cu 0,8 puncte procentuale pe fondul unor evoluţii favorabile a serviciilor din domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, a celor culturale şi recreative, precum şi a celor din ramura comerţ, hoteluri şi restaurante. Evoluţii mai puţin favorabile au fost estimate pentru sectorul de transporturi, în special cel rutier, ca urmare a performanţele reduse ale industriei şi implicit ale exporturilor de bunuri, dar şi pentru serviciile informatice. Pe partea cererii, luând în considerare evoluţiile din primele 9 luni ale anului 2024, au fost revizuite estimările pentru unele din componentele acesteia. Astfel, performanţa slabă a 4 construcţiilor a determinat o reevaluare a creşterii investiţiilor brute, respectiv o reducere cu 3,7 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară. În sens descrescător a fost modificată şi dinamica consumului guvernamental, trecând în palierul negativ (-1,0%). În ceea ce priveşte consumul privat, creşterea de 5,4%, estimată în prognoza de vară, a fost menţinută şi în actuala prognoză. Exportul net va avea un impact negativ superior, reducând dinamica PIB cu 2,5 puncte procentuale, ca urmare a unei contracţii mai accentuate a exportului de bunuri şi servicii (-2,4%), în contextul performanţelor economice scăzute ale principalilor parteneri comerciali. Estimările privind inflaţia pentru anul curent s-au revizuit crescător cu 0,4 puncte procentuale ca urmare a intensificării creşterilor de preţ în ultimul trimestru, rezultând o abatere marginală de doar 0,1 puncte procentuale pentru media anuală. Similar, estimarea deficitului de cont curent a impus o corecţie descendentă, de 0,2 puncte procentuale, determinată de o contracţie mai amplă a deficitului comercial la bunuri, decât s-a prevăzut anterior. O contribuţie nefavorabilă a provenit din activitatea industrială care a continuat să se restrângă, evoluţie cu impact nefavorabil atât asupra exportului de bunuri industriale cât şi asupra importului bunurilor intermediare. În aceste condiţii s-a estimat o pierdere de intensitate a comerţului internaţional pentru anul curent, manifestat mai intens la nivelul exporturilor de bunuri, pentru care se aşteaptă o reducere de dinamică în termeni nominali (-0,4%), în timp ce pentru importul de bunuri se anticipează o creştere de 3,3%. Efectele evoluţiilor curente se vor transmite şi în prima parte a anului viitor care, alături de perspectivele unei creşteri economice modeste a partenerilor comerciali din zona Euro cât şi a măsurilor fiscal - bugetare privind corecţia deficitului bugetar, conduc la revizuirea estimărilor spre un scenariu prudent. Astfel, previziunile pentru anul 2025 sunt în concordanţă cu „Planul fiscal structural pe termen mediu (2025 – 2031), iar scenariul pe termen mediu (2026 – 2028), compatibil cu ajustarea deficitului structural, corespunde traiectoriei PIB-ului potenţial revizuit pe baza modelului Comisiei Europene. În principal, revizuirea în jos a dinamicii PIB cu 1 punct procentual, până la 2,5% pentru economia românească în anul 2025 are ca fundament procesul de redresare mai lentă la nivelul tuturor sectoarelor, în condiţiile incertitudinii ridicate legate de tensiunile geopolitice internaţionale, a planificărilor bugetare şi a unui comportament de consum mai prudent al gospodăriilor populaţiei. Pe termen mediu (2026 – 2028), ritmul anual de creştere a produsului intern brut este estimat la 2,7%, în condiţiile continuării absorbţiei fondurilor europene. Aceste premise conduc la menţinerea sectorului de construcţii ca cel mai dinamic din economie, cu un ritm mediu anual de 5,4%. Pentru servicii se prevede o creştere medie de 2,5%, iar în evoluţia acestora un rol esenţial îl vor avea acele domenii cu valoare adăugată ridicată. 5  Pe partea cererii, s-a avut în vedere o dinamizare a activităţii investiţionale, în condiţiile în care resursele disponibile atât prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât şi cele guvernamentale vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructură cu efect multiplicator în economie pe termen mediu şi lung. Astfel, formarea brută de capital fix, cu un ritm mediu anul de 5,0% şi o rată de investiţie care va ajunge la 28,7% în anul 2028, va reprezenta principalul factor al creşterii economice. Consumul privat va avansa cu un ritm mediu anual similar celui al produsului intern brut (2,7%). Exportul net îşi va diminua treptat aportul negativ la creşterea economică (-0,2 puncte procentuale în anul 2028), ca urmare a revenirii exportului de bunuri şi servicii, care va avansa în medie cu 3,3%, concomitent cu majorarea importului de bunuri şi servicii cu 3,8%. Procesul inflaţionist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepţie făcând primul semestru din 2025, când se vor resimţi temporar efectele măsurilor de creştere a sustenabilităţii fiscale. Conform traiectoriei estimate, este de aşteptat ca inflaţia la sfârşitul anului să se încadreze, începând cu 2026, în marjele țintei de inflaţie stabilite de BNR. În plan extern, deficitul de cont curent pe termen mediu va continua procesul de corecţie, fiind susţinut de o absorbţie în creştere a fondurilor europene şi de îmbunătăţirea competitivităţii externe a bunurilor autohtone. Rezultatele mai modeste ale economiei din acest an au condus la revizuirea în jos a prognozelor pentru anul curent pentru indicatorii relevanţi privind piaţa muncii, respectiv populaţia ocupată (de la +3,3% la +2,1%), care va continua traiectoria pozitivă pe termen mediu la o dinamică modestă (+0,4%). Rata şomajului BIM va urma o tendinţă uşor descrescătoare şi este estimată să ajungă la 5,1% la orizontul de prognoză.