Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Sinteza_Nationala_PMRI_Ciclul_II_2023.pdf

pecte de mediu și economice. •Obiectivul este acela de a elabora strategii alternative pentru fiecare (grup de) A.P.S.F.R.(uri). Aceste alternative includ măsuri care, atunci când sunt combinate, oferă o strategie de management al riscului la Strategia inundații. Aceste alternative sunt evaluate utilizând a AMC și o ACB "rapidă" care să facă posibilă selectarea A.P.S.F.R. alternativei preferate. •Obiectivul este acela de a elabora strategii prioritizate pentru România. În general, intenția este aceea de a evalua proiectele integrate prioritizate selectate, strategiile aferente A.P.F.S.R.-urilor și măsurilor unice care Strategia UoM garantează o analiză mai detaliată, modificarea AMC, dar și realizarea unei ACB "complete". •Obiectivul este acela de a raporta toate strategiile alternative preferate și prioritizate pentru România. Acestea vor fi fundamentate conform cerințelor Uniunii Europene, în conformitate, în special, cu Directiva Versiunile finale ale P.M.R.I. Inundații 2007/60/CE. Figura 4 Etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri Prima etapă, Catalogul de Măsuri Potențiale asociat PMRI Ciclul II (Anexa F) reprezintă o colecție de măsuri care pot fi utilizate individual sau combinate pentru managementul riscului la inundații. Cele mai relevante măsuri potențiale au fișe descriptive ce includ detalii suplimentare cu privire la posibilitatea ca o măsură să aibă beneficii multifuncționale, la posibile mecanisme și impactul asupra stării corpurilor de apă conform DCA, posibile impacturi legate de Directiva privind Habitatele, instituțiile responsabile, precum și posibile surse de finanțare disponibile. De asemenea sunt identificate posibile măsuri adoptate în beneficiul tuturor (de tip Win-Win) care pot aduce beneficii cu privire la îndeplinirea obiectivelor PMBH și PMRI. Măsuri noi față de PMRI pentru Ciclul I – s-au identificat o serie de noi măsuri constând în: ➢ Introducerea hărţilor de hazard și de risc la inundaţii în Planurile de Urbanism și de Dezvoltare Locală si actualizarea Regulamentelor Generale și Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unităţile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu și lung cu privire la zonele de risc la inundaţii identificate prin hărţile de risc la inundaţii și adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I. ➢ Planificare teritorială și planificare urbană, limitări ale utilizării terenurilor în zonele cu adâncimi și viteze mari, criterii pentru identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare; ➢ Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a construcțiilor din zona inundabilă); ➢ Analiza posibilităţilor tehnice și economice de relocare a construcţiilor aflate în zone inundabile cu adâncimi ale apei mai mari de 1 – 1,5 m în zone cu adâncimi mai reduse ale apei (corespunzătoare evenimentului cu probabilitatea de 1%), cu identificarea soluţiilor juridice și a surselor de finanţare; ➢ Creşterea rezilienţei construcţiilor și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluţiilor juridice și a surselor de finanţare; ➢ Publicarea unor manuale / elaborare reglementari privind masuri de adaptare a constructiilor existente in zonele inundabile / Ghiduri de imbunatatire a rezilientei populatiei la inundatii; ➢ Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații: Analize statistice îmbunătățite, impactul schimbărilor climatice, dezvoltarea seturilor de date hidrologice suport pentru modelarea hidrologică și hidraulică, modelarea hidraulica a inundațiilor, evaluarea vulnerabilității la inundații, cartografierea riscului la Pagina 35  inundații, etc; Studii si analize ale viabilitatii masurilor structurale din perspectiva impactului asupra mediului, activitatilor economice si sociale; finalizarea unei analize de conformitate cu DCA; ➢ Imbunatatire politici/strategii/ cadru legislativ in managementul inundatiilor; • Managementul pădurilor in lunca inundabila si in zona ripariana, inclusiv perdele protecție diguri; • Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice); • Reducerea locala a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață (dâmburi / valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatra, garduri vii / gărdulețe); • Lucrări de barare (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale); • Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa, cu scopul acumulării temporare a apei in lunca inundabila); • Înnisiparea artificială a plajelor; • Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție / atenuare; • Analiza eliminării unor structuri de retenție (demolare baraje) - a se studia de la caz la caz; • Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării / funcționalității acestora; • Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale; • Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m înălțime); • Elaborarea si/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS); • Publicarea unor manuale de bune practici tehnice în implementarea și întreținerea sistemelor sustenabile de canalizare / drenaj; • Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS); • Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase ( torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de debite si in zonele urbane); • Formarea și perfecționarea resursei umane (monitorizare, prognoză, diseminare); • Actualizarea Planurilor de evacuare în situații de urgență: analiza modului de evacuare a populației din zonele afectate și căile de acces spre zone sigure, semnalizarea/identificarea rutelor alternative de acces, etc; • Exerciții de evacuare; • Activități educaționale privind riscul de inundații; • Încurajarea participării publicului pe subiecte legate de riscul de inundații; • Îmbunătățirea gradului de asigurare a locuințelor prin intermediul polițelor PAID si asigurărilor suplimentare, asigurarea bunurilor publice, economice etc.; • Evacuarea populației din zonele afectate, asistență medicală de urgență; • Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic; • Sprijin din partea statului pentru repornirea activității economice in caz de eveniment de inundație deosebit (sistem de creditare cu dobânzi mici); • Inventarierea pagubelor si completarea bazei de date asociate; • Cartografierea urmei inundatiei/viiturii; • Analiza comportării și a modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice; • Organizarea de conferinte tehnice / dezbateri avand ca subiect lectiile invatate. Pagina 36 Analiza (screening) măsurilor Din Catalogul de Măsuri Potențiale aferent PMRI ciclul II se aleg măsuri de reducere a riscului la inundații (o listă lungă). Urmează analiza acestora (screeningul), scopul fiind de a elimina măsurile neviabile și a întocmi o listă scurtă de măsuri care să fie adecvate pentru managementul riscului la inundații la scări spațiale relevante în cadrul fiecărui APSFR. In cadrul analizei s-a pus accent pe Unitățile de Evaluare pentru Inundații - Appraisal Flood Units (AFU). Aceste AFU au fost delimitate de ABA-uri, reprezentând o scară spațială utilă pentru care se impune identificarea de măsuri în scopul abordării riscului la inundații. Pentru a ușura activitatea, măsurile din catalog au fost grupate în abordări predefinite de management al riscului la inundații, prin combinarea măsurilor care reduc riscul la inundații, utilizând o abordare similară (de exemplu, adaptarea infrastructurii existente, atenuarea volumului viiturii rapide sau a scurgerii de suprafață în amonte, derivații de debite, controlul nivelului de inundație, pregătirea și răspunsul la inundații). Intenția a fost de a fi abordari diferite. În practică însă, s-a demonstrat faptul că o anumită măsură ar putea fi inclusă în mai multe abordari de management al riscului la inundații. Abordările de Management al Riscului la Inundații (MRI) sunt următoarele: • MRI Abordare 1: Adaptarea infrastructurii existente (fără rol de apărare) pentru protecția împotriva inundațiilor; • MRI Abordare 2: Măsuri dispersate la nivel de bazin hidrografic cu rol de atenuare a scurgerii în aval; • MRI Abordare 3: Acumulări cu rol de atenuare, prin bararea frontală a cursului de apă pe cursul principal ori afluenți pentru a reduce scurgerea în aval; • MRI Abordare 4: Derivația debitelor în afara zonelor de risc și departe de acestea; • MRI Abordare 5: Îmbunătățirea/ creșterea capacității de tranzitare a viiturii; • MRI Abordare 6: Reabilitarea sau întărirea structurilor de apărare pentru a respecta standardul de protecție; • MRI Abordare 7: Limitarea nivelului inundațiilor; • MRI Abordare 8: Limitarea nivelului inundațiilor cu alte opțiuni; • MRI Abordare 9: Reziliența la inundații, gradul de pregătire, precum și capacitatea de răspuns în situații de urgență. De asemenea, consecvența acestor strategii predefinite stimulează în mod inerent promovarea unor strategii mai sustenabile și mai ”verzi”. În timp ce abordările se axează pe riscurile la inundații fluviale, acestea, în numeroase cazuri, au fost aplicate și pentru riscurile la inundații pluviale (inclusiv viituri rapide). În cazul în care acestea nu au fost aplicabile, s-a utilizat o abordare personalizată specifică pentru riscul la inundațiile pluviale. Pentru riscul la inundațiile produse de mare în zonele costiere, au fost definite trei alternative tipice specifice zonei costiere: menținerea situației actuale a liniei de apărare, adaptarea acesteia și abandonul. În baza informațiilor disponibile, incluzând evaluarea infrastructurii existente pentru managementul inundațiilor, starea barajelor și digurilor, diferitele măsuri din alternative pentru fiecare AFU au fost comparate cu situațiile de referință predefinite. Analiza măsurilor (screening-ul) diferitelor alternative presupune parcurgerea următoarelor etape, în fiecare caz analizând un anumit criteriu: • Tehnică: pentru verificarea fezabilității tehnice. • Economică: pentru identificarea impactului asupra activității economice și estimarea costurilor și beneficiilor inițiale aferente măsurii; cea din urmă presunând analiza pentru a vedea dacă respectivele costuri sunt disproporționate prin raportare la beneficiile preconizate. Pagina 37  • Socială: pentru identificarea oricăror tipuri de impact asupra comunităților și culturii/patrimoniului cultural astfel încât să poată fi semnalate eventuale probleme. • Mediu: pentru identificarea oricăror tipuri de posibil impact asupra stării corpurilor de apă (prin raportare la Directiva Cadru a Apei) sau asupra siturilor Natura 2000 (prin raportare la Directiva Habitate) cu scopul identificării prompte a unor alternative și/sau măsuri de diminuare a impactului, care vor trebui avute în vedere și bugetate în cadrul prioritizării AMC și a ACB. Acest lucru poate duce la necesitatea efectuării unor evaluări în vederea unei eventuale excepții de la articolul 4.7 din DCA. Analiza măsurilor (screening) a fost fundamentată prin utilizarea unui instrument suport simplu centralizator (++, +, neutru, -, --or?) cu comentarii suplimentare pentru fiecare APSFR. Aceste constatări au fost de asemenea discutate și agreate cu părțile interesate relevante pentru a confirma măsurile viabile propuse. Această etapă s-a încheiat cu înregistrarea în GIS de către ABA-uri a tuturor măsurilor analizate, efectuându-se astfel referențierea locației acestora pentru etapele ulterioare. Procesul de analiză a măsurilor (screening) s-a dovedit a fi o activitate importantă impunându-se următoarele precizări: • Au fost evaluate peste 5.500 de măsuri în total în cadrul procesului de analiză (screening) la nivel național și în anumite cazuri, nu a fost posibilă evaluarea tuturor elementelor care sunt incluse în Instrumentul Suport Centralizator al Evaluării (AST). Acest lucru însă a fost înregistrat întotdeauna în mod transparent. • Procesul de analiză (screening) a vizat întocmirea unei liste lungi de eventuale măsuri viabile per APSFR. A fost întotdeauna recunoscut faptul că, în etapele ulterioare, ar putea apărea noi eventuale măsuri viabile care ar putea fi adăugate la această listă lungă. În timpul procesului de analiză a măsurilor (screening), a fost întreprinsă o acțiune dedicată în cadrul fiecărei ABA pentru a evalua progresul înregistrat din perspectiva mixului de măsuri care au fost analizate și pentru a confirma dacă rezultatul acesteia va fi o listă adecvată de măsuri ”verzi” sau suficient de ”verzi”. Acțiunea a contribuit și la procesul general de sporire a gradului de conștientizare, care este esențial pentru includerea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură în scopul realizării unui management sustenabil al riscului la inundații în România. În plus, finanțarea externă (UE) este posibil să favorizeze aceste abordări mai verzi. Dintre aceste abordări de management al riscului la inundații, cele considerate adecvate / viabile la nivelul național sunt reprezentate în figura 5; între acestea, cele cu ponderea cea mai mare (dominante la nivelul întregului spațiu hidrografic național) sunt abordările 2, 7 și 6 așa cum indică graficul de mai jos. Pagina 38  Figura 5. Tipologie Abordări MRI – Distribuție procentuală la nivel național După cum a fost specificat, pentru cele 11 ABA-uri și respectiv pentru UoM aferentă fluviului Dunărea, analiza (screening-ul) a generat peste 5.000 măsuri. În anumite cazuri, a devenit evident faptul că totuși înțelegerea limitată a perspectivei cu privire la riscul la inundații (și anume, noile hărți de hazard și de risc la inundații nu erau încă disponibile) și cu privire la condițiile locale actuale (și anume, mecanismele de producere a inundațiilor) a îngreunat evaluarea completă a tuturor aspectelor. În aceste cazuri, au fost menționate anumite rezerve. Cu toate acestea, etapa de analiză (screening) s-a dovedit a fi o manieră eficientă de a identifica această listă lungă de măsuri potențial viabile care ar putea eventual să fie selectate în cadrul strategiilor alternative, imediat ce erau disponibile noile hărți de hazard și de risc la inundații. Trebuie specificat faptul că pentru fluviul Dunărea, a fost adoptată o abordare ușor diferită. De-a lungul anilor, fluviul Dunărea a beneficiat de atenție sporită, lucru care a dus la realizarea a numeroase studii (de fezabilitate) cu privire la măsurile de reducere a riscului la inundații. Comparativ cu ABA- urile și în special cu noile APSFR-uri identificate pentru Ciclul II pentru ABA-uri, nu a existat o nevoie reală de a identifica noi măsuri, deoarece există deja numeroase astfel de măsuri cunoscute pentru Dunăre. În schimb, au fost depuse eforturi substanțiale pentru inventarierea tuturor acestor studii și întocmirea unei liste lungi de măsuri în baza acestor studii. Astfel a fost obținută o listă lungă cu 118 de măsuri pentru întregul fluviu Dunărea. Au avut loc o serie de reuniuni atât cu beneficiarii, cât și cu principalele părți interesate pentru a evalua viabilitatea acestor măsuri pentru fluviul Dunărea. Procedând astfel, cunoștințele și expertiza locală au fost ulterior valorificate pentru a contribui la reducerea numărului de măsuri din această listă la 16 măsuri prioritare. Acestea au fost ulterior raportate în instrumentul suport centralizator simplu menționat anterior, așa cum a fost acesta utilizat de către ABA-uri, asigurând astfel consecvența cu celelalte 11 UoM. Analiza măsurilor ( screeningul) a permis o clasificare a acestora pe axa gri-verde, după cum seprezintă în tabelul următor. Pagina 39 Tabelul 8. Categorii de măsuri pe axa gri-verde Categoria de măsură Descriere Măsuri nestructurale Măsuri ce nu implică o intervenție fizică directă ce vizează reducerea riscului, fără un impact evident asupra mediului, de exemplu politici de sistematizare adaptate să restricționeze construirea în zonele inundabile ori sisteme de avertizare a