Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO1000_Dunarea_2023.pdf

de hazard și de risc la inundații pentru România. Acesta a fost elaborat ținând cont de raportul Comisiei UE privind Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații8 (PMRI), de auditul9 UE privind implementarea Directivei Inundații în România dar și de cele mai bune practici din Europa și nu numai. Metodologia de Modelare și Cartografiere a Hazardului la Inundații dezvoltată oferă un cadru solid pentru calculul și cartografierea hazardului la inundații pentru diferite surse de inundații, mecanisme și caracteristici, care includ și schimbările climatice. Metodologia stabilește o abordare pas cu pas pentru modelarea hazardului și cartografierea inundațiilor fluviale, a celor generate de viituri rapide, a inundațiilor pluviale în zonele urbane, a celor cauzate de breșe în diguri și inundațiilor cu sursă marină. Sursele de inundații au fost tratate separat și modelate independent, abordarea privind efectele combinate ale inundațiilor generate din diferite surse fiind complexă, nu a fost luată în considerare în acest ciclu. Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, hărților de hazard la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. – sediul central și I.N.H.G.A. Unitatea de Management aferentă Fluviului Dunărea este afectată de inundații care uneori duc la cedarea digurilor. Aceste breșe se produc de-a lungul întregii părți îndiguite, în cele mai multe cazuri din cauza surpării malurilor. Există și cazuri în care infiltrațiile în diguri cauzează probleme. Viiturile ce se produc pe Dunăre sunt de obicei foarte lungi, rezultând în debite extreme ce durează de la săptămâni până la câteva luni. Acest lucru poate afecta digurile (saturație sau infiltrație), dar poate duce și la impacturi mai mari atunci când se produce o breșă. 2.5.2. Modelarea hazardului Hărțile de hazard la inundații oferă informații despre limita de inundabilitate, adâncimea maximă a apei și viteza maximă a Hărțile de hazard la inundații oferă informații despre limita de inundabilitate, adâncimea maximă a apei și viteza maximă a apei. Aceste hărți sunt elaborate pe baza măsurătorilor topografice și batimetrice, a informațiilor privind clădirile, obiectivele civile și industriale din zonele analizate, a informațiilor despre utilizarea terenului, a datelor hidrologice și, ca ultimă etapă, modelarea hidraulică. Hărțile de hazard la inundații pentru A.P.S.F.R..-urile din A.B.A. Siret raportate la Comisia Europeană în Ciclul II de implementare au fost elaborate în conformitate cu cerințele Directivei Inundații; hărțile reprezentând zonele geografice care pot fi inundate pentru următoarele scenarii: - Scenariul cu probabilitate redusă (p0,2% / p0,1% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 500 ani / 1000 de ani); - Scenariul cu probabilitate medie (p1% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 100 de ani); - Scenariul cu probabilitate medie incluzând efectul schimbărilor climatice (p1% + CC); - Scenariul cu probabilitate mare (p10% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 10 ani). 6 https://rowater.ro/wp-content/uploads/2021/05/RO-FLOODS.pdf 7 https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achizitii/proiecte-implementate-în-curs-de-implementare/proiecte-în-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 2 8 EU overview of methodologies used în preparation of Flood Hazard and Flood Risk Maps, Final report, September 2015 https://ec.europa.eu/environment/water/flood_risk/pdf/fhrm_reports/EU%20FHRM%20Overview%20Report.pdf 9 European Court of Auditors - Special Report - Floods Directive: progress în assessing risks, while planning and implementation need to improve, 2018, https://www.eca.europa.eu/en/Pages/DocItem.aspx?did=47211 Pagina 39 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 41 Totodată, în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, au fost modelate și scenarii suplimentare, de exemplu pentru probabilitățile anuale de depășire de p33% și p0,5%. Unitatea de Management aferentă Fluviului Dunărea include 2 A.P.S.F.R.-uri. Fluviul Dunărea în România este raportat ca un singur A.P.S.F.R. cu o lungime de 1073,64 km, începând de la Porțile de Fier II și până în dreptul Municipiului Tulcea. Întregul A.P.S.F.R. este modelat în cadrul primului ciclu de implementare al Directivei Inundații. Al doilea A.P.S.F.R. (sectorul litoral dintre Sulina si Sfântu Gheorghe) este un A.P.S.F.R. cu sursă marină și are o lungime de 33,74 km. Acest A.P.S.F.R. a fost studiat în cadrul celui de-al doilea ciclu de implementare al Directivei Inundații. Pentru cele două A.P.S.F.R.-uri au fost elaborate hărți de hazard și de risc la inundații noi pentru a lua în considerare scenariul corespunzător considerării efectului schimbărilor climatice pentru probabilitatea anuală de depășire de 1% - p1%+CC. Figura 7 prezintă rezultatul privind modelarea hazardului la inundații în Ciclul II. Liniile portocalii reprezintă sectoarele de A.P.S.F.R. modelate în Ciclul I, în timp ce liniile colorate în roșu si violet reprezintă A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul II. Linia violet reprezintă A.P.S.F.R.-ul cu sursă marină, iar liniile în roșu indică modelele fluviale pentru care au fost realizate scenarii de breșe ale digurilor. Figura 7. Prezentare generală a A.P.S.F.R.-urilor și tipurile de modelare utilizate pentru Unitatea de Management aferentă Fluviului Dunărea 2.5.2.1. Date topografice și batimetrice În cazul modelelor hidraulice dezvoltate în cadrul Ciclului II de implementare a Directivei Inundații, informațiile topografice și batimetrice au fost obținute din DTM-ul realizat prin mijloace LIDAR în cadrul ciclului, având o rezoluție de 0,5 m. În plus, s-a desfășurat o campanie de măsurători topografice și batimetrice de-a lungul râurilor, fiind măsurate inclusiv podurile, Pagina 40 | I N U N D A T I I . R O 42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 podețele, barajele mici și alte lucrări hidrotehnice considerate de interes10. Aceste două surse de date au fost combinate pentru a obține geometriile care a fost în cele din urmă integrate în modelele hidraulice. În unele cazuri, au fost folosite surse suplimentare, cum ar fi de exemplu DTM-ul utilizat în Ciclul I. În Ciclul I, DTM-ul utilizat pentru construirea modelelor hidraulice a avut o rezoluție de 2 m în albia minoră și o rezoluție mai grosieră în albia majoră11. 2.5.2.2. Date hidrologice Procesele fizice care transformă ploaia care cade pe bazinele hidrografice în debit sunt procese din domeniul hidrologiei. În unele modele realizate în Ciclul II (modelele pluviale și anumite modele pentru viiturile rapide), hidrologia a fost încorporată în modelarea hidraulică, astfel încât modelarea s-a realizat în mod integrat. În cele mai multe cazuri însă, datele hidrologice au fost obținute, în mod distribuit, de către I.N.H.G.A în diferite puncte semnificative de-a lungul râului principal și în punctele de confluență cu afluenții. Calculul hidrologic a fost efectuat în diferite moduri. În cea mai mare parte, au fost luate în considerare metode bazate pe analiza statistică a seriilor istorice, în cazuri particulare fiind aplicate și formule sintetice de transformare a precipitațiilor în scurgere. Au fost calculate datele hidrologice în regim natural și în regim amenajat, care iau în considerare efectul acumulărilor existente care influențează curgerea în cadrul unui A.P.S.F.R.. Toate modelele produse în Ciclul II utilizează hidrografe de debite pentru curgerea în regim nepermanent. Hidrografele de debit pentru regimul natural sau amenajat au fost calculate pentru 5 probabilități anuale de depășire (p33%, p10%, p1%, p0,5%, p0,1%). 2.5.2.3. Modelarea hidraulică La nivelul fluviului Dunărea, A.P.S.F.R.-ul fluvial cu o lungime de 1073,64 km a fost raportat în întregime folosind rezultatele modelării din Ciclul I de implementare al Directivei Inundații. În cazul A.P.S.F.R.-ului cu sursă marină (sectorul litoral dintre Sulina și Sfântu Gheorghe) a fost aplicată abordarea de Nivel 2: analiza GIS prin intersectarea nivelului apei mării cu DTM-ul. Sectoarele propuse pentru simularea scenariilor de breșe la diguri, cu o lungime totală de 214,97 km, au fost analizate folosind programul HEC-RAS, utilizând curgerea în regim nepermanent și au fost folosite modele 1D-2D (în albia minoră a fost utilizată modelarea 1D, în timp ce în albia majoră a fost utilizată modelarea 2D). 2.5.2.4. Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice Schimbările climatice au fost luate în considerare prin ajustarea debitelor maxime furnizate de către I.N.H.G.A pentru probabilitatea anuală de depășire de 1% cu coeficienții de creștere fiind de 10% pentru A.P.S.F.R.-ul fluvial si de 15% pentru A.P.S.F.R.-ul cu sursă marină. 10 https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achizitii/proiecte-implementate-în-curs-de-implementare/proiecte-în-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 3 11 https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activitatii/managementul-situatiilor-de-urgenta/directiva-inundatii-2007-60-ce/harti-de-hazard-si-risc-la-inundatii/ Pagina 41 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 43 2.6. Hărțile de Risc la Inundații 2.6.1. Introducere Metodologia de evaluare a pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului, inclusiv dezvoltarea curbelor de pagube pentru România, a fost elaborată , pentru Ciclul II, în cadrul proiectului RO-FLOODS. Această metodă permite realizarea evaluării cantitative a riscului, un element important pentru prioritizarea și justificarea investițiilor în managementul riscului la inundații. Aceasta descrie procesul de tip pas cu pas pentru a determina pagubele totale pentru diferite tipuri de inundații și pentru diferite probabilități anuale de depășire, pentru a calcula, în final, Pagubele Anuale Preconizate și Pierderile Potențiale Anuale de Vieți Omenești pe baza hărților de hazard la inundații. Ca și în cazul metodologiei pentru hazardul la inundații, această metodologie oferă o soluție hibridă pentru modelarea pagubelor pentru trei niveluri de detaliu, în funcție de disponibilitatea datelor detaliate privind expunerea la inundații. Evaluarea cantitativă a riscului a fost efectuată pentru toate scenariile disponibile la nivelul tuturor A.P.S.F.R.-urile din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru scenariul care integrează schimbările climatice (p1%+CC) folosind cel mai detaliat nivel de evaluare (folosind modelul bazat pe obiecte). Costurile privind mediul sunt excluse și nu sunt luate în considerare în evaluarea pagubelor și a riscului, deoarece nu au fost disponibile informații cu privire la calitatea apei care afectează zonele protejate în cazul unei inundații – impactul inundațiilor asupra ariilor protejate ecologic este, prin urmare, necunoscut și evaluarea pagubelor cauzate mediului este foarte incertă și specifică pentru fiecare locație. Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, a hărților de risc la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. – sediul central și I.N.H.G.A. 2.6.2. Evaluarea Riscului la Inundații Hărțile de risc la inundații au fost elaborate pe baza rezultatelor privind hazardul la inundații, luând în considerare caracteristicile elementelor expuse și vulnerabilitatea acestora la inundații. Hărțile privind riscul cantitativ la inundații prezintă valoarea pagubelor/pierderilor potențiale în caz de inundații. Hărțile de risc la inundații pentru cele 2 A.P.S.F.R.-uri ale Unității de Management aferente Fluviului Dunărea raportate la Comisia Europeană în cadrul Ciclului II au fost elaborate pentru aceleași scenarii ca și hărțile de hazard la inundații, în conformitate cu cerințele Directivei Inundații 2007/60/C.E.. În Ciclul II, evaluarea riscului la inundații pentru cele 2 A.P.S.F.R.-uri a cuprins Evaluarea pagubelor și pierderilor și Evaluarea impactului pentru toate scenariile disponibile, din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru cel care integrează schimbările climatice (p1%+CC). Pentru determinarea pagubelor totale, au fost calculate cele patru subcomponente: (1) pagube tangibile directe, (2) pagube tangibile indirecte, (3) pagube intangibile directe și (4) pagube intangibile indirecte și care apoi s-au însumat. Pagubele totale nu includ pagubele pentru mediu. Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale, principalul parametru care exprimă riscul la inundații, a fost calculată atât pentru scenariul de referință, cât și pentru cel privind schimbările climatice. Pagina 42 | I N U N D A T I I . R O 44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.12 bis/00.X.2023 Evaluarea impactului descrie consecințele negative ale inundațiilor în termeni non-monetari. Aceasta prezintă câte obiective aparținând principalelor categorii solicitate de implementarea Directivei privind Inundațiile ar putea fi potențial afectate în cazul diferitelor scenarii de inundații: - consecințe referitoare la sănătatea umană: populație și clădiri rezidențiale, infrastructură socială și educațională, infrastructură de agrement; - consecințe referitoare la mediu: arii protejate NATURA 2000, surse de poluare; - consecințe referitoare la patrimoniul cultural: infrastructura culturală; - consecințe referitoare la activități economice: clădiri industriale și comerciale, agricultură, infrastructură de transport, infrastructură de utilități. 2.6.2.1. Date de intrare Au fost depuse eforturi ample în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru a colecta datele tehnice necesare pentru a permite evaluarea cantitativă a riscului la inundații. Hazardul, datele privind expunerea și vulnerabilitatea sunt elemente cheie pentru cartografierea riscului la inundații. Au fost utilizate următoarele tipuri de date de intrare privind hazardul: - Limita de inundabilitate a fost utilizată pentru a determina impactul sectorial. Rezultatele a 4 scenarii de inundații (p10%, p5%, p1%, p1%+CC, p0,1%) au fost utilizate pentru A.P.S.F.R.-ul fluvial ale cărui rezultate de hazard au fost modelate integral în Ciclul I și rezultatele a 6 scenarii de inundații (p33%, p10%, p1%, p1%+CC, p0,5%, p0,1%) pentru A.P.S.F.R.-ul din sursă marină modelat integral în Ciclul II; - Rastere de adâncime a apei pentru calculele privind pagubele și pierderile; - Nu au fost utilizate rastere de viteze pentru A.P.S.F.R.-uri provenite din inundații din viituri rapide sau pluviale deoarece nu au fost definite pentru Unitatea de Management aferentă Fluviului Dunărea. Pentru a obține date detaliate privind expunerea12 care acoperă teritorii de-a lungul tuturor A.P.S.F.R.-urilor, a fost utilizată o abordare hibridă, combinând algoritmi de învățare automată pentru ortofotoplanuri și metode manuale. Pentru completarea poligoanelor care descriu clădirile, stratul de agricultură și infrastructura de transport, au fost folosite informații privind caracteristicile din Open Street Maps, fotografii din Google Street View și ortofotoplanuri. În plus, au fost folosite multiple seturi de date colectate din surse diferite. Setul de date detaliat privind expunerea cuprinde o bază de date cuprinzătoare privind populația, clădirile rezidențiale; obiectivele sociale (incluzând școli și licee, grădinițe, universități, spitale, secții de poliție, unități de pompieri, primării și biblioteci); patrimoniul cultural care cuprinde monumente și muzee, câteva situri UNESCO și obiective religioase, cum ar fi biserici, mănăstiri; clădirile comerciale și industriale, elemente de transport (drumuri, poduri și podețe, căi ferate, gări, aeroporturi și porturi), infrastructura de utilități, agricultura etc. Siturile privind ariile protejate Natura 2000 care au fost utilizate pentru determinarea impactului sunt cele publicate pe site-ul M.M.A.P.13. Datele privind vulnerabilitatea au fost dezvoltate ca parte a Metodologiei pentru evaluarea pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului. Au fost generate un număr total de 86 de tipologii de vulnerabilitate la nivelul României cuprinzând curbe de pagube, valori maxime pentru structură și conținut pentru principalele tipologii ale bazei de date privind expunerea. Au fost definite în total 12 categorii de tipologii de vulnerabilitate pentru sectoarele: Rezidențial, Guvernamental și de Utilități, Sănătate, Educație, Recreere și Divertisment, Patrimoniu, Comercial, Industrial, T