Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO6_Dobrogea_Litoral_2023.pdf

Pagina 35 | I N U N D A T I I . R O  Denumire zonă cu risc Lungime / Nr. Ciclul de Cod de identificare potențial semnificativ la suprafață Sursa Mecanism Caracteristici Consecințe crt. raportare inundații (km / km2) Pluvială, barare B11; B12; B22; B23; RO6-15.01.010b....- Localitățile Constanța, 14 - Ciclul II artificială-infrastructura A24 A33 B31; B41; B42; B43; 60428-P-A Eforie, Costinești de apărare B44 Pluvială, barare RO6-15.01.010b....- B11; B12; B22; B31; 15 Localitatea Cernavodă - Ciclul II artificială-infrastructura A24 A33 60785-P-A B41; B42; B43; B44 de apărare RO6-15.01.012....- B12; B31; B41; B42; 16 Râul Albești 31.86 Ciclul I Fluvială A21 A35 01A B43; B44 Legendă: A21 - Depăşirea capacităţii de transport a albiei, A22 - Depăşirea infrastructurii de apărare, A24 - Blocare / restricţionare, A33 - Viitură cu alt tip de timp de creştere, A34 - Viitură cu timp de creştere mediu, A35 - Viitură cu timp de creştere mic, B11 - Consecințe asupra sănătăţii umane, B12 - Consecințe asupra comunităţii, B22 - Consecințe asupra zonelor protejate, B23 - Consecințe asupra surselor de poluare, B31 - Consecințe asupra obiectivelor culturale, B41 - Consecințe asupra proprietăţilor, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice Notă: zonele cu risc potențial semnificativ la inundații având sursa de inundare pluvială au fost estimate ca suprafeţe inundate (km2); zonele cu risc potențial semnificativ la inundații având sursa de inundare fluvială au fost estimate ca lungimi de sector de râu inundat (km) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 Pagina 36 | I N U N D A T I I . R O 37 38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 2.5. Hărți de hazard la inundații 2.5.1. Introducere În Ciclul II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, în cadrul proiectului RO-FLOODS6 a fost elaborat un nou cadru metodologic7 pentru elaborarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații pentru România. Acesta a fost elaborat luând în considerare raportul Comisiei UE privind Hărțile de Hazard și Hărțile de Risc la Inundații8 (P.M.R.I.) și auditul9 UE privind implementarea Directivei Inundații în România și cele mai bune practici din Europa și nu numai. Metodologia de Modelare și Cartografiere a Hazardului la Inundații oferă un cadru solid pentru calcularea și cartografierea hazardului la inundații pentru diferite surse de inundații, mecanisme și caracteristici, care încorporează și schimbările climatice. Metodologia stabilește o abordare pas cu pas pentru calcularea hazardului și cartografierea inundațiilor fluviale, din viituri rapide, inundațiilor pluviale în zonele urbane, a celor cauzate de breșe la diguri și inundațiilor cu sursă marină. Cadrul oferă două abordări pentru două niveluri de disponibilitate a datelor care să fie aplicate în România pentru adaptarea la specificul local și propune abordări detaliate care urmează să fie aplicate în acest ciclu și/sau ciclurile următoare: Nivelul 1 (abordare detaliată – pentru cazul în care informații detaliate sunt disponibile sau vor fi în viitor) și Nivelul 2 (abordare simplificată – pentru cazul în care nu sunt disponibile informații detaliate). În cel de-al doilea ciclu implementare a Directivei Inundații, în cadrul proiectului RO-FLOODS, pentru elaborarea hărților de hazard la inundații a fost utilizată în principal abordarea detaliată (cu doar câteva excepții în cazul modelării hazardului la inundații când au fost utilizate modele hidraulice din primul ciclu sau când informații detaliate nu au fost disponibile). Sursele de inundații sunt tratate separat și modelate independent, deoarece abordarea privind efectele combinate ale inundațiilor este complexă și nu este luată în considerare în acest ciclu. Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, a hărților de hazard la inundații și a bazelor de date asociate acestora, a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. – sediul central și I.N.H.G.A.. A.B.A. Dobrogea - Litoral este afectată de inundații pluviale, fluviale și de inundații cu sursă marină. Majoritatea inundațiilor fluviale au loc de-a lungul Dunării, cauzate de deversare și chiar de breșe ale digurilor. În zona Deltei Dunării au loc, în special, inundații fluviale. Unele zone litorale sunt, de asemenea, predispuse la inundații, dar cea mai mare parte a zonei de litoral a fost consolidată. Râurile interioare nu provoacă, în general, inundații grave. 2.5.2. Modelarea hazardului Hărțile de hazard la inundații oferă informații despre limita de inundabilitate, adâncimea maximă a apei și viteza maximă a apei. Aceste hărți sunt elaborate pe baza măsurătorilor topografice și batimetrice, măsurători ale clădirilor și lucrărilor civile din zonele inundate, informațiilor despre utilizarea terenului, calculelor hidrologice și, ca ultimă etapă, modelarea hidraulică. Hărțile de hazard la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din A.B.A. Dobrogea-Litoral raportate la CE în cadrul celui de-al doilea ciclu au fost elaborate în conformitate cu cerințele Directivei Inundații; hărțile reprezentând zonele geografice care pot fi inundate pentru următoarele scenarii: x Scenariul cu probabilitate redusă (p0,1% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 1000 de ani); 6 https://rowater.ro/wp-content/uploads/2021/05/RO-FLOODS.pdf 7 https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achizitii/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 2 8 EU overview of methodologies used in preparation of Flood Hazard and Flood Risk Maps, Final report, September 2015 https://ec.europa.eu/environment/water/flood_risk/pdf/fhrm_reports/EU%20FHRM%20Overview%20Report.pdf 9 European Court of Auditors - Special Report - Floods Directive: progress in assessing risks, while planning and implementation need to improve, 2018, https://www.eca.europa.eu/en/Pages/DocItem.aspx?did=47211 Pagina 37 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 39 x Scenariul cu probabilitate medie (p1% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 100 de ani); x Scenariul cu probabilitate medie incluzând efectul schimbărilor climatice (p1% + CC); x Scenariul cu probabilitate mare (p10% - inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 10 ani). Totodată, în Ciclul II de implementare al Directivei Inundații, au fost modelate și scenarii suplimentare, de exemplu pentru probabilitățile anuale de depășire de p33% și p0,5%. A.B.A. Dobrogea-Litoral include 16 A.P.S.F.R.-uri care acoperă 427.79 km de râu/zonă litorală și 4 zone urbane (Tulcea, Cernavodă, Corbu și Constanța). A.P.S.F.R.-ul pluvial Constanța este format din orașele Constanța, Eforie și Costinești. Un total de 7 A.P.S.F.R.-uri au fost modelate în cadrul celui de-al doilea ciclu al implementării Directivei Inundații, acoperind 88.80 km (1 A.P.S.F.R. fluvial - 5.10 km și 2 A.P.S.F.R.-uri din sursă marină – 83.7 km) și 4 zone urbane. Celelalte 9 A.P.S.F.R.- uri fluviale au fost modelate în cadrul primului ciclu al Directivei Inundații și acoperă 338,99 km. Pentru toate cele 16 A.P.S.F.R.-uri au fost elaborate hărți noi pentru a lua în considerare efectul schimbărilor climatice pentru probabilitatea anuală de depășire p1%+CC. Figura 9 prezintă rezultatul privind modelarea hazardului la inundații în Ciclul II. Liniile portocalii reprezintă APSFR-urile modelate în Ciclul I, în timp ce liniile colorate în roșu, albastru sau violet sunt cele modelate în Ciclul II. Pentru orașele Tulcea, Cernavodă, Corbu și Constanța au fost elaborate modele pluviale. Liniile albastre reprezintă APSFR-uri modelate de tip fluvial iar liniile violet reprezintă APSFR-urile cu sursă marină. Figura 9. Prezentare generală a A.P.S.F.R.-urilor și tipurile de modelare utilizate pentru A.B.A. Dobrogea-Litoral În cadrul Ciclului II al Directivei Inundații, noile modele hidraulice au fost dezvoltate folosind în majoritatea cazurilor modelarea 2D în regim nepermanent, în timp ce hărțile de hazard la inundații din Ciclul I au fost obținute în majoritatea cazurilor prin utilizarea modelelor 1D în regim permanent de curgere. Pagina 38 | I N U N D A T I I . R O 40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 2.5.2.1. Date topografice și batimetrice În cazul modelelor hidraulice dezvoltate în cadrul Ciclului II de implementare a Directivei Inundații, informațiile topografice și batimetrice au fost obținute din D.T.M.-ul realizat prin mijloace LIDAR, având o rezoluție de 0,5 m. În plus, s-a desfășurat o campanie de măsurători topografice și batimetrice de-a lungul râurilor, fiind măsurate inclusiv podurile, podețele, barajele mici și alte lucrări hidrotehnice considerate de interes 10. Aceste două surse de date au fost combinate pentru a obține geometriile care a fost în cele din urmă integrate în modelele hidraulice. În unele cazuri, au fost folosite surse suplimentare, cum ar fi D.T.M.-ul utilizat în cadrul Ciclului I. În cazul modelării inundațiilor pluviale, care includ și efectul precipitațiilor, au avut loc unele postprocesări. Clădirile au fost ridicate cu 30 cm pentru a ține cont de pragurile clădirilor (trepte) care împiedică intrarea apei în case dacă adâncimea apei este mică. În plus, unele filtrări ale rezultatelor au fost realizate în cazul modelelor pluviale, pentru a afișa doar zonele în care adâncimea apei este mai mare decât un anumit prag (10 cm). În primul ciclu, D.T.M.-ul utilizat pentru construirea modelelor hidraulice a avut o rezoluție de 1-4 m în albia minoră și o rezoluție mai grosieră în albia majoră. 11 2.5.2.2. Date hidrologice Procesele fizice care transformă ploaia care cade pe bazinele hidrografice în debit sunt procese din domeniul hidrologiei. În unele modele ale acestui al doilea ciclu (modelele pluviale și anumite modele pentru viiturile rapide), hidrologia a fost încorporată în modelarea hidraulică, astfel încât modelarea s-a realizat într-un mod integrat. În cele mai multe cazuri însă, datele hidrologice au fost produse, în mod distribuit, de către I.N.H.G.A. în diferite puncte semnificative de-a lungul râului, și în punctele de confluență cu afluenții. Calculul hidrologic a fost efectuat în diferite moduri. În cea mai mare parte, au fost luate în considerare metode bazate pe analiza statistică a seriilor istorice, deși în cazuri particulare au fost aplicate și formule sintetice de transformare a precipitațiilor în scurgere. Au fost calculate debite în regim natural și în regim amenajat, care iau în considerare efectul acumulărilor existente care influențează n cadrul unui A.P.S.F.R.. Toate modelele produse în al doilea ciclu utilizează hidrografe de debite pentru curgerea în regim nepermanent. Hidrografele de debit pentru regimul natural sau amenajat au fost calculate pentru 5 probabilități anuale de depășire (p33%, p10%, p1%, p0,5%, p0,1%). 2.5.2.3. Modelarea hidraulică Modelarea hidraulică a fost realizată folosind programul HEC-RAS pentru toate A.P.S.F.R.-urile pluviale. A.P.S.F.R.-ul fluvial (Luncavița) a fost realizat utilizând programul MIKE. Toate modelele au fost realizate utilizând curgerea în regim nepermanent și au fost folosite modele 2D. În cazul tuturor modelelor pluviale, precipitațiile au fost încorporate direct în model. Curbele IDF pentru diferitele probabilități anuale de depășire au fost furnizate de către A.N.M.. Hietografele ploii au fost construite din curbele IDF folosind metoda blocurilor alternante. Rețeaua de canalizare a fost considerată în mod implicit, incluzând în modele o infiltrație echivalentă cu randamentul preconizat al rețelei, în general echivalent cu o ploaie cu o probabilitate anuală de 10 https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achizitii/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 3 11 https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activitatii/managementul-situatiilor-de-urgenta/directiva-inundatii-2007-60-ce/harti-de-hazard-si-risc-la-inundatii/ Pagina 39 |  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 41 depășire de p33% sau p50%. Clădirile din modelele pluviale sunt considerate inundabile când este depășit un prag de 30 cm. Rugozitatea clădirilor a fost crescută pentru a evita viteze semnificative în interiorul clădirilor. În cazul A.P.S.F.R.-urilor din sursă marină, a fost utilizată abordarea de Nivel 1 pentru sectorul litoral Mamaia – lacul Razelm și de Nivel 2 pentru sectorul litoral Mangalia – Costinești. Pentru abordarea de Nivel 1 a fost utilizat modelul SWAN (model de transformare a valurilor) asociat cu un model 2D HEC-RAS (identic cu cel fluvial) pentru a determina zonele inundate. Abordarea de Nivel 2 a presupus utilizarea analizei GIS, și anume intersectarea nivelului apei mării cu D.T.M.-ul. 2.5.2.4. Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice Schimbările climatice au fost luate în considerare prin creșterea debitelor maxime furnizate de către I.N.H.G.A. pentru probabilitatea anuală de depășire de 1%, coeficienții de creștere variind între 10% si 20%, în funcție de zonă. Odată ce noile hidrografe pentru schimbările climatice au fost definite, a fost utilizată aceeași metodă ca cea descrisă anterior pentru calcularea hazardului la inundații. În cazul modelelor cu sursă marină, nivelul apei a fost crescut cu un coeficient de 10%, iar înălțimea valurilor a fost crescută cu un coeficient de 20%. 2.6. Hărți de risc la inundații 2.6.1. Introducere Metodologia de evaluare a pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului, inclusiv dezvoltarea curbelor de pagube pentru România, a fost elaborată în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru Ciclul II. Această metodă permite realizarea evaluării cantitative a riscului, un element important pentru prioritizarea și justificarea investițiilor în managementul riscului la inundații. Aceasta descrie procesul de tip pas cu pas pent