Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO1_Banat_2023.pdf

managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare. Schema sistemului informaţional hidrometeorologic pe ansamblul, conţine informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații: - Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; - Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; - Administrația Națională "Apele Române" (ANAR/ABA/S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; - Comitetele Judetene pentru Situații de Urgență; - Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene; - Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în schemele fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național și regional în figura 3 și figura 4. Pagina 22 | I N U N D A T I I . R O 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.2 bis/00.X.2023 Figura 3. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național Figura 4. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel regional Structura și funcţiile sistemului informaţional La nivelul A.N.A.R., sistemul informaţional este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice : - Nivelul 4 – nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice sub jurisdicţia staţiilor hidrologice de colectare judeţene); Pagina 23 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.2 bis/00.X.2023 25 - Nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial/judeţean şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor şi staţii hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; - Nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă; - Nivelul 1 – nivelul naţional cuprinde Centrul Naţional de Prognoză din cadrul Institutului Național de Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naţionale „Apele Române”, şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. În figura 5 este redată schema fluxului informațional – operativ – decizional. Figura 5. Schema fluxului informațional-operativ-decizional Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcţiile hidrotehnice, etc) cât şi informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.). Concentrarea maximă de informaţii (ca substanţă) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control permiţând acestuia să funcţioneze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi să implementeze strategii la nivel naţional. La nivelurile (2) şi (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfăşurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc. Ca regulă generală, la nivelurile 2 și 3 centrul pentru concentrarea informaţiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. Deasemenea, în afara rolului de cunoaştere a evenimentelor în derulare din jurisdicţia lor, au rolul de a coordona acţiunile de răspuns în concordanţă cu deciziile respectivei Administraţii Bazinale de Apă. Pagina 24 | I N U N D A T I I . R O 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.2 bis/00.X.2023 Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie 2 (Administrațiile Bazinale de Apă) și 1 (Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro- meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. La nivel general, sistemul informaţional al Administrației Naționale “Apele Române” asigură următoarele funcţii: - Colectarea datelor şi informaţiilor; - Transmiterea datelor şi informaţiilor; - Procesarea datelor şi informaţiilor; - Stocarea datelor şi informaţiilor; - Diseminarea datelor şi informaţiilor; - De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenţie. Colectarea datelor se face printr-o reţea de monitorizare de la: - staţii hidrometrice şi posturi pluviometrice; - acumulări permanente şi nepermanente; - posturi pluviometrice din reţeaua proprie Administraţia Naţională „Apele Române” - prize de apă, aducţiuni, etc; la care se adaugă: - date furnizate din rețeaua A.N.M.: - de la staţii meteorologice şi posturi pluviometrice; - prognoze şi avertizări meteorologice; - hărţi sinoptice şi radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; - date obţinute din activitatea de prognoză hidrologică: - prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; - detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. Informaƫiile de bază necesare sistemului informaƫional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaƫa administrată de A.B.A. Banat , provin de la: - 1 radar meteorologic (Timișoara); informaƫiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaƫii potentiale se primesc de la sistemul naƫional integrat S.I.M.I.N.; - 81 staƫii hidrometrice ale A.B.A. Banat; - 88 staƫii pluviometrice ale A.B.A. Banat; - 14 staƫii meteorologice ale C.M.R. Banat – Crișana / A.N.M.; - 2 staƫii pluviometrice ale C.M.R. Banat – Crișana / A.N.M.; La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.- urilor şi se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Banat și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Si- tuaƫia pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: - S.G.A. Timiş realizează monitorizarea prin: - 26 staƫii hidrometrice din care 15 sunt automatizate; - 28 staƫii pluviometrice din care 9 sunt automatizate; - 5 staƫii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; - 2 staƫii pluviometrica ale C.M.R. / A.N.M.; - S.G.A. Caraş -Severin realizează monitorizarea prin: - 55 staƫii hidrometrice din care 39 sunt automatizate; - 60 staƫii pluviometrice din care 53 sunt automatizate; - 9 staƫii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M. Pagina 25 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.2 bis/00.X.2023 27 De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Banat concentrarea informațiilor făcându-se la nivelul 2 de decizie. Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administraţii bazinale, reprezentată prin: - reţeaua de radiocomunicație; - reţeaua de telefonie fixă şi mobilă, scanner şi fax; - reţeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui judeţ din bazin; - reţeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administraţia Naţională „Apele Române”. Procesarea datelor si informaţiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A.B.A. Banat). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane. Stocarea datelor şi informaţiilor –se face la nivelurile de decizie 3 (Stații hidrologice) și 2 (A.B.A. Banat), aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Banat. Toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale A.B.A. Banat sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. Structurile de intervenţie, sunt compuse din: - Sistemele de Gospodărire a Apelor/Sistemele Hidrotehnice Independente, care au fost constituite, la nivel de judeţe, formaţii de intervenţie operativă (forțe și mijloace de intervenție); - Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă Județene cu personal specializat în intervenţii pe perioada situațiilor de urgență generate de inundatii; - Comitetele Locale pentru Situații de Urgență la nivelul cărora s-au constituit Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (forțe și mijloace de intervenție din dotarea proprie). În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 - „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”, activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de către Comitetul Judeţean pentru Situații de Urgență, Sistemele de Gospodărire a Apelor coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații. Pagina 26 | I N U N D A T I I . R O 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.2 bis/00.X.2023 2.3. Evenimente semnificative de inundații 2.3.1. Inundații istorice În luna iulie a anului 2010 au fost afectate de inundații importante cursurile de apă ale râurilor Slatina, Goleț și Buc- șonița. Anul în 2014, în luna iulie, râurile Bârzava, Fizeș, Moravița și Ciornovăț iar în luna septembrie râul Eșelnița, au fost de asemenea afectate de inundații importante. În luna iunie, 2016, s-au înregistrat inundații importante în bazinul hidrografic Timiș și râul Jitin. În figura 6 se prezintă inventarul pagubelor generate de inundaţii din perioada 2010 – 2016. Evenimentele istorice de inundații ce au avut loc în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundatii, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundații. Figura 6. Pagubele generate de inundații în perioada 2010-2016 în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat 2.3.2. Evenimente semnificative Identificarea inundaţiilor istorice semnificative din România reprezintă o activitate ce răspunde articolului 4 al Directivei Inundaţii 2007/60/C.E., care “solicită tuturor statelor membre o descriere a inundaţiilor care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice şi pentru care probabilitatea de apariţie a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informaţii referitoare la zonele inundate precum şi o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs”. Pagina 27 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.2 bis/00.X.2023 29 Concluziile analizei Comisiei Europene privind prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, au evidențiat următoarele: - buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acorduri- lor bilaterale); - România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub-bazinelor; - Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendin- țele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. Față de Ciclu I în care au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în Ciclul II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torenţiale cumulate şi cu creşteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localităţile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcţionarea deficitară a sistemelor de canalizare. Spre deosebire de Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au indentificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în Ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice. În scopul definirii evenimentelor istorice semnificative s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desem- narea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II 2, capitolul 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative. Pentru identificarea și evaluarea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și a celor din sursă pluvială, într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în Ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Pentru sursa pluvială au fost analizate informaţii relevante privind zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torenţiale cumulate şi cu creşteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localităţile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcţionarea deficitară a sistemelor de canalizare. Astfel în Ciclul II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor de