Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO1_Banat_2023.pdf

n Carpaţii Meridionali (Munţii Semenic) şi are o lungime de 72 km pe teritoriul României. Colectează apele unui număr de 31 cursuri de apă codificate, lungimea reţelei hidrografice este de 502 km iar densitatea medie de 0,39 km/km2. Suprafaţa bazinului de recepţie este de 1.280 km2. Râul Nera (cod cadastral VI.1.) este situat în partea de Sud-Vest a ţării şi are orientarea generală Est–Vest. Râul Nera izvorăşte din Carpaţii Meridionali (Munţii Semenic) şi se varsă direct în Dunăre. Lungimea cursului său este de 143 km. Adună 36 cursuri de apă codificate, lungimea reţelei hidrografice este de 574 km, densitatea fiind de 0,42 km/km 2. Suprafaţa bazinului este de 1.380 km2. Râul Cerna (cod cadastral VI.2.) este situat în partea de sud a ţării având orientarea generală Nord-Sud. Răul Cerna izvorăşte din Carpaţii Meridionali (Munţii Vălcan), are lungimea de 79 km şi se varsă direct în Dunăre. Cuprinde 42 cursuri de apă codificate, cu o lungime totală de 524 km şi are o densitate de 0,39 km/km2. Bazinul acoperă o suprafaţă de 1.360 km2. Singurul afluent important al Cernei este Bela Reca (L = 36 km, S = 713 km2). Tabelul 1. Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat Parametri hidrologici F H Nr. crt. Râul Stația hidrometrică Qmma Qmax 1% R (km2) (m) (m3/s) (m3/s) (kg/s) 1 Bega Balint 1002 335 7,17 265 1,61 Bega Veche 2 Cenei 1592 126 2,35 100 - (Beregsău) 3 Timiș Lugoj 2827 666 38,4 1225 22,9 4 Timiș Șag 4493 477 46,6 1425 2,2 5 Bârzava Partoș 933 293 6,05 205 - 6 Caraș Carasova 131 615 2,09 190 0,138 7 Caraș Varadia 897 347 7,05 450 1,19 8 Nera Dalboșeț 817 676 10,3 600 3,28 9 Nera Sasca Montană 1160 626 13,1 685 1,87 10 Nera Naidaș 1264 590 15,2 700 1,2 Nota: Qmmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Qmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică acestui spaţiu hidrografic, se regăsesc doar 9 lacuri cu o suprafaţă mai mare de 0,5 km2 dar toate sunt lacuri de acumulare care au folosință complexă (Gozna, Timiş Trei Ape, Secul, Poiana Mărului, Valea lui Iovan, Herculane, Surduc, Murani, Greoni). Pe teritoriul spaţiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat resursele subterane utilizabile sunt de 1100x106 m3/an. Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Banat, al III-lea ciclu de planificare 2022 - 2027, au fost identificate 311 corpuri de apă de suprafață și 20 corpuri de apă subterană (9 corpuri sunt de tip poros permeabil, 8 corpuri sunt de tip fisural - carstic şi 3 corpuri sunt de tip mixt (poros permeabil şi fisural). Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/ potențialului ecologic și stării chimice iar iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice / potențialului ecologic aferente celor 311 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Banat a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună. În ceea ce priveste starea Pagina 14 | I N U N D A T I I . R O 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.2 bis/00.X.2023 chimica a corpurilor de apa subterană, 19 dintre ele se află în stare chimică bună și 1 în stare chmică slabă. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice / potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat se regăsește în capitolul 6 Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale “Apele Române”, la rowater.ro. Tabelul 2 Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat Starea ecologică / potențial ecologic Starea chimică Numărul Foarte Nu ating starea corpurilor Bună Moderată Slabă Proastă Bună bună chimică bună de apă 311 0 211 98 2 0 305 6 La nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Banat flora sălbatică se diferenţiază în funcţie de relief si se întâlnesc pădurile de foioase (fag în amestec cu răşinoase), numeroase specii de ciuperci, dar şi specii submediteraneene rare. În regiunea de câmpie, pajiştile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. În luncile râurilor se găsesc specii de sălcii, plopi, etc. În regiunea de deal şi munte, în zona pădurilor, predomina fagul, speciile tari, răşinoasele, stejarii şi apoi speciile moi. În zona alpină se întâlnesc pajiştile şi iarba câmpului. Fauna sălbatică este diversă şi se regăsesc numeroase specii de animale şi păsări protejate. Conform Registrului zonelor protejate1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat situația zonelor protejate este următoarea: - Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 38 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat: - 38 captări de apă din sursele de suprafaţă pentru potabilizare (din care 37 pentru alimentarea cu apă a populației și 1 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare); - 363 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 340 pentru alimentarea cu apă a populației și 23 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafaţă a fost de 489,457mil. m3, iar cel din sursele subterane a fost de 433,871 mil. m3. - Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: zonele în care se practică pescuitul comercial au fost identificate pe baza informațiilor privind capturile semnifi- cative pentru speciile de pești importante din punct de vedere economic care se regăsesc în zona ciprinicolă. În spatiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat nu au fost raportate zone în care s-a practicat pescuitul comercial. Informațiile privind speciile de pești și capturile înregistrate pe por- țiunea de Dunăre aferentă Spațiului Hidrografic Banat au fost abordate integrat în Registrul Zonelor Protejate din Spațiul Hidrografic Dobrogea-Litoral. - Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 33 zone pentru protecţia habitatelor şi speciilor dependente de apă. Suprafaţa acestora este aproximativ 4516 km2. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 6 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 3 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 8 situri de importanță comunitară.Totodata a mai fost aprobat 1 nou sit de importanta comunitara. - Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți; - Zone pentru îmbăiere: nu au fost desemnate. 1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională „Apele Române” reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitraţi și zone sensibile la nutrienţi, zone pentru îmbăiere. Pagina 15 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.2 bis/00.X.2023 17 Caracteristici sociale și economice ale spațiului administrat de A.B.A. Banat Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat include teritorii administative din doua regiuni: 2,8 % din regiunea Sud-Vest şi 55,1 % din regiunea Vest. Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat ocupă integral judeţele Timiş şi Caraş-Severin şi parţial judeţele Arad, Mehedinţi şi Gorj. În ceea ce priveşte situaţia aşezărilor umane, în componenţa spaţiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat se întâlnesc 5 municipii şi 14 oraşe (în a căror componenţă intră în afara localităţilor de reşedinţă şi un număr de 45 de sate) şi 161de comune (având în componenţă 516 de sate). Populaţia totală din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat era conform recensamantului din 2011 de 1.000.617 locuitori, din care 593.338 locuitori în mediul urban (59,3 %) şi 407.279 locuitori în mediul rural (40,7 %). Ponderea populaţiei din spaţiul hidrografic Banat faţă de populaţia totală a României este de 4,97 %. În cadrul spaţiului hidrografic Banat predomină suprafața agricolă, care reprezintă 61,37% din total. Pe locurile următoare se situează zonele împădurite care acoperă 28,25%, suprafaţa ocupată de ape și zone umede 3,49% şi construcții 6,89%. În Anexa 3 se prezintă utilizarea terenului din spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat. În cadrul spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat activităţile economice sunt reprezentate de mai multe ramuri industriale astfel: industria minieră, tratarea şi prelucrarea lemnului, industria metalurgică de prelucrare a metalelor feroase, industria chimică, alimentară, fabricarea celulozei şi aproduselor din hârtie, producerea energiei electrice, extracţii petroliere etc. Pe teritoriul acoperit de spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat există o reţea relativ densă de drumuri naţionale, judeţene şi comunale. Lungimea totală drumurilor naţionale şi europene însumează aproximativ 4.800 km. Reţeaua de căi ferate cu ecartament normal însumează 1.190 km. Spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat dispune şi de căi navigabile, reprezentate de Canalul Bega navigabil în lungime de cca. 44,5 km. Spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat dispune de un valoros potenţial turistic ce face posibil practicarea unui turism variat: de tranzit, montan şi balnear (Băile Herculane). Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate şi anume:Cheile Minişului, Cheile Carasului, Munţii Semenic, Muntele Mic - Tarcu, Valea Cerni, Munţii Aninei, Defileul Dunării, Parcul Naţional Valea Cernei – Domogled, Băile Herculane, Lacul Prisaca, Grota Haiducilor, Sfinxul Banaţean, Lacul de acumulare Poiana Mărului, Peştera Pietroasa, Peştera Româneşti, Munţii Poiana Ruscăi, Lacul Surduc. Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul administrat de A.B.A Banat sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu Muzeul Satului Bănăţean, Mănăstirea Nera, Muzeul Locomotivelor cu abur Reşiţa, Castelul Huniade,Catedrala MitropolitanăTimişoara, Muzeul Traia Vuia,Mănăstirea Partos, Castelul Reginei Elisabeta Banloc; Castelul Contelui Mercy Carani şi multe altele. Pagina 16 | I N U N D A T I I . R O 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.2 bis/00.X.2023 2. Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat 2.1. Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundaţiilor existente Spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat deţine lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând ȋndiguri, regularizări, derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul, acumulări permanente şi nepermanente. O caracteristică principală a acestei zone, o reprezintă faptul că, Banatul este zona geografică cea mai îndiguită din România. Cea mai mare parte a lucrărilor de apărare ȋmpotriva inundaţiilor sunt realizate ȋn bazinele râurilor Bega şi Timiş (550 km ȋndiguiri şi 480 km regularizări, suprafaţa apărată fiind de 230.000 ha). În cadrul acestor lucrări se include şi derivaţia de ape mari (canalul descărcător) Bega - Timiş - destinat apărării ȋmpotriva inundaţiilor a municipiului Timişoaraşi a localităţilor limitrofe canalului Bega aval Topolovăţ (L = 5,9 km, Qcapabil = 560 m 3/s). Ca principale lucrări de aparare ȋmpotriva inundaţiilor ȋn spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat există 29 de acumulări nepermanente însumând un volum destinat atenuării viiturilor de 211 mil.m 3, 1.118 km de diguri, 1.037 km de regularizări de albii şi 150 km deapărări de maluri. Acumulările cu scop complex au prevăzut un volum de atenuare a viiturilor ce însumează cca. 69,6 mil.m3. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat există un număr de 36 acumulări permanente şi 36 acumulări neper- manente. Dintre acestea, 43 acumulări sunt în administrarea Administraţia Naţională „Apele Române”, 5 acumulări deținute în concesiune de către Hidroelectrica S.A. - Sucursala Hidrocentrale Hațeg, 1 acumulare deținută în concesi- une de către Hidroelectrica S.A. - S.H. Porțile de Fier – UHE Tg. Jiu, iar 23 de acumulări sunt administrate sau deţinute de: A.N.I.F. Filiala Teritorială de îmbunătățiri Funciare Timiș (9 acumulări), S.C.TMK HYDROENERGY POWER S.R.L. Reșița (4 acumulări), Primării (4 acumulări), S.C.AGROMEC HONORICI S.A. Lugoj (3 acumulări), S.C. ALPHA CONSTRUCT SIS- TEM S.A. (1 acumulare), S.C. SANTIM Sinandrei S.A. (1 acumulare), AGRAR LIEBLING TIMIS 2015 S.R.L. (1 acumulare- dezafectat). Se face precizarea că pe teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat se află în exploatare un număr de 9 baraje de categorie A şi B, respectiv un numar de 63 baraje de categorie C şi D. Principale lucrări existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret sunt prezentate schemat în figura 2. În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Banat se regăsesc în Anexele 4 - 8. Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat este prezentată în figura 2 . Pagina 17 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.2 bis/00.X.2023 Figura 2. Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic administra de ABA Banat Pagina