Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO10_Siret_2019.pdf

excepție pe întreg teritoriul României începând cu luna iunie 2013. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți;  Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. 9 3.5 Context socio-economic Din punct de vedere administrativ, Administraţia Bazinală de Apă Siret ocupă 12 județe, după cum urmează: 3 județe aproape integral – Suceava, Vrancea și Neamț; 9 judete parțial – Bacău, Harghita, Iași și Buzău, Botoșani, Maramureș, Bistrița-Năsăud și Galați. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, bazinul hidrografic Siret include teritorii administrative din trei regiuni de dezvoltare: Sud- Est (15,30%) Nord Est (58,12%) și Centru (2,69%). Populaţia totală aferentă Administraţiei Bazinale de Apă Siret conform Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011 era de 2.245.390 locuitori, din care 892.125 locuitori în mediul urban (40%) şi 1.353.265 locuitori în mediul rural (60%). Dintre aglomerările urbane importante enumerăm: Suceava, Bacău, Roman, Piatra Neamț, Focșani, Râmnicu – Sărat ş.a. Modul de utilizare a terenului în cadrul bazinului hidrografic Siret este influenţat de condiţiile fizico-geografice, cât si de factorii antropici. Agricultura cuprinde creşterea animalelor, piscicultura şi cultivarea terenurilor arabile, pe cca. 809.501 ha, în principal cu grâu, porumb, orz, orzoaică, ovăz, cartof, floarea soarelui, sfecla de zahăr. Terenurile arabile sunt predominante în județele Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea și Botoșani. Suprafaţa agricolă totală a teritoriului administrat de A.B.A. Siret, la nivelul anului 2005, era de 1.394.887 ha, din care 809.501 ha, teren arabil. Gradul de împădurire cel mai mare se găsește în județul Botoșani – 70,2% urmat de județul Suceava – 50,9%. În figura 3.5.1 se prezintă utilizarea terenului din bazinul hidrografic Siret. Gradul de industrializare al spațiului hidrografic Siret este reprezentat de toate ramurile industriale, astfel: industria extractivă, industria prelucrătoare, construcții, transport, comunicații, industria chimică, industria alimentară și băuturi, mașini și echipamente, textile și produse textile, prelucrare lemn, a produselor din metal, echipamente electrice, producerea, transportul și distribuția de energie electrică, termică, gaze și apă. Teritoriul spațiului hidrografic Siret este străbătut de magistrale de cale ferată, ca de exemplu: București – Bacău - Suceava, București – Bacău - Piatra Neamț – Vatra – Dornei, și de o serie de drumuri naționale, județene și comunale. Rețeaua de transporturi cuprinde cca. 2.117 km de drumuri naționale, cca. 6.418 km de drumuri judeţene, cca. 339 km drumuri europene, (E85) și cca. 1.239 km căi ferate. În ceea ce privește transportul aerian se menționează existența aeroportului de la Bacău. 10 Figura 3.5.1 Utilizarea terenului la nivelul A.B.A. Siret 11 3.6 Patrimoniu cultural Judeţele aflate pe teritoriul administrat de A.B.A. Siret găzduiesc nenumărate clădiri de patrimoniu: cetăți domnești (Cetatea de scaun a Sucevei, Cetatea Neamțului); ansambluri mănăstirești, (Pătrăuți, Voroneţ, Arbore, Biserica “Sf. Ioan cel Nou de la Suceava ”, Probota, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Dragomirna, Neamț, Secu, Bistrița, Agapia, Brâncoveni, etc., dintre care primele 7 sunt în patrimoniul UNESCO - județul Suceava); biserici din lemn; biserici rupeste (Biserica lui Daniil Sihastru); așezări și fortificații antice (dacice, cultura Cucuteni); clădiri medievale (vestigii ale Curților domnești din Suceava și Piatra-Neamț). 3.7 Infrastructura de protecție împotriva inundațiilor În spațiul hidrografic Siret există un număr de 121 acumulări permanente şi 3 acumulări nepermanente. Dintre acestea, 11 acumulări sunt in Administratiei Bazinale de Apa Siret (3 nepermanente-poldere Horodnic), 14 acumulări in administrarea Hidroelectrica - Sucursala Electrocentrale Piatra Neamt, iar restul acumulărilor sunt administrate sau deţinute de SNIF, Societăţi Piscicole, primării, agenţi economici, persoane fizice. Celelalte acumulări existente in bazin asigură în principal tranzitarea viiturilor prin evacuatori mobili (stavile, clapete), descărcători laterali de ape mari si în caz de necesitate prin folosirea golirilor de fund, contribuind indirect (fără excepţie) la atenuarea debitelor de viitură (ac. Poiana Uzului, care desi nu are rol de atenuare a viiturilor, realizând o regularizare anuală a debitelor pe râul Uz, reţine o mare parte din volumul viiturii de primăvară, lacul de acumulare având un nivel mult sub NNR în aceasta perioadă ca urmare a consumului pe timp de iarnă pentru alimentarea cu apă şi producere energie electrică). Se face precizarea că pe teritoriul spațiului hidrografic Siret se află în exploatare un număr de 18 baraje de categorie A şi B, respectiv un număr de 120 baraje de categorie C şi D. Lucrările hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Siret sunt prezentate în figura 3.7.1. şi schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Siret este prezentată schematic în figura 3.7.2. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Siret permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariției unei situații de urgență. Un rol important în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă îl constituie sistemul informaţional meteorologic și hidrologic. Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţa Administraţiei Bazinale de Apă Siret, provin de la: radare meteorologice, stații hidrometrice clasice și automate, stații pluviometrice clasice și automate și de la stații meteorologice. 12 Figura 3.7.1 Amenajări hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Siret 13 Figura 3.7.2 Schema de gospodărire a apelor aferentă spațiul hidrografic Siret 14 4. Aspecte metodologice privind revizuirea și actualizarea E.P.R.I. 4.1. Actualizarea procesului de identificare a evenimentelor istorice semnificative şi a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Pentru revizuirea inundațiilor istorice semnificative si definirea zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost parcurse în principal etapele menționate în Raportul - Evaluarea preliminară a riscului la inundații A.B.A. Siret – ciclul I http://www.rowater.ro/EPRI%20Rapoarte/RO10_%20PFRA_Report_%2020130531.pdf metodologia utilizată în acest ciclu fiind menținută în termeni generali (la nivel de principii de analiză), dar cu o detaliere și o îmbunătățire a metodologiei impusă de disponibilitatea informațiilor mult mai detaliate referitoare la consecințele negative produse de inundații, a rezultatelor unor proiecte și studii realizate în perioada 2010-2017, precum și a unor surse de date spațiale cu acuratețe mai mare și actualizate (spre exemplu ortofotoplanuri în loc de imagini SPOT). Principalele etape parcurse în elaborarea E.P.R.I. în cadrul ciclului I au fost următoarele:  Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice, respectiv identificarea evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor istorice semnificative;  Structurarea informațiilor în fișiere spreadsheet; informațiile înregistrate în fișierele excel reprezintă baza informațiilor ce urmează să fie raportate la C.E.;  Cartografierea în mediul GIS a zonelor afectate de inundații istorice, realizată la nivelul A.B.A., verificată/corectată la nivelul I.N.H.G.A. și adaptată cerințelor de raportare WISE;  Identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) pe baza datelor, studiilor, rezultatelor proiectelor disponibile. Se menţionează alte două surse de date (documentații, rapoarte și rezultate GIS), respectiv două proiecte, care au fost intens utilizate în ciclul I de raportare, în special pentru definirea A.P.S.F.R.-urilor, nemaifiind necesare în ciclul II:  Proiectul PHARE 2005/017-690.01.01 - Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar – M.M.P. și A.N.A.R.);  Proiectul DANUBE FLOODRISK - Stakeholder oriented flood risk assessment for the Danube floodplains (South - East Europe Transnational Cooperation Programme). Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I se prezintă schematic în figura 4.1.1. 15  Figura 4.1.1 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I Referitor la prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, Comisia Europeană a analizat acest aspect şi a prezentat rezultatele în Raportul special Directiva privind inundațiile: s-au realizat progrese în evaluarea riscurilor, însă este nevoie de ameliorări în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare, punctând următoarele aspecte:  buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);  România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub- bazinelor;  Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. Spre deosebire de ciclu I, când au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în ciclu II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi abundente de scurtă / lungă durată. Într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul 16 Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Spre deosebire de ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au indentificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice. Astfel în ciclu II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor / tronsoanelor de râu / afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de tronson a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele. Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul II, în ceea ce privește evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială şi pluvială, se prezintă schematic în figura 4.1.2. 17 Figura 4.1.2 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul II, în ceea ce privește evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială 18 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative În acest capitol se prezintă aspectele metodologice care au stat la baza identificării inundaţiilor istorice semnificative din România, metodologie elaborată şi aplicată unitar la nivel naţional, pentru a răspunde articolului 4 al Directivei Inundaţii, care “solicită tuturor statelor membre o descriere a inundaţiilor care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice şi pentru care probabilitatea de apariţie a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informaţii referitoare la zonele inundate precum şi o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs”. De asemenea, având în vedere scopul evaluării inundaţiilor istorice semnificative, şi anume acela de a fundamenta decizii de management al riscului la inundaţii, este necesară analiza relevanţei consecinţelor negative semnificative produse de evenimente viitoare similare cu cele din trecut. Inundaţiile istorice semnificative reprezintă unul din principalele criterii care stau la baza stabilirii zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.). Astfel, se recomandă ca informaţiile despre inundaţiile semnificative să fie utilizate ca bază pentru identificarea tronsoanelor / zonelor / arealelor în care pot apărea inundaţiile în viitor. În acest fel, o serie de informaţii de bază, relativ uşor de obţinut cu costuri reduse, pot contribui la prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundaţii. În vederea îndeplinirii obligaţiilor pe care România şi le-a asumat ca stat membru al Comisiei Europene, respectiv implementarea Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii, s-a realizat un inventar al inundaţiilor istorice produse în perioada 2010-2016 în vederea identificării evenimentelor istorice semnificative necesare în cadrul ciclului II de raportare. 4.2.1. Identificarea şi evaluarea inundaţiilor istorice semnificative din sursă fluvială România este predispusă în special inundațiilor provocate de revărsarea cursurilor de apă (inundații de tip fluvial), acestea producând pagubele cele mai importante. În continuare se prezintă metodologia care stă la baza procesului de identificare a inundațiilor istorice și de desemnare a celor semnificative atât din punct de vedere a consecințelor produse pe durata evenimentului, cât și a relevanței consecințelor în cazul în care astfel de fenomene se vor repeta. Principalele cauze care pot provoca inundații de tip fluvial pot fi:  viituri produse pe areale hidrografice mari (bazine şi subbazine hidrografice), cauzate de precipitaţii sau topirea zăpezii;  viituri punctuale (viituri rapide) produse pe zone restrânse, cauzate de precipitaţii cu intensitate mare;  blocaje naturale (zăpoare, zai, pornire de zăpor);  blocaje artificiale la poduri sau avarii ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) sau deversări (de regulă controlate la baraje). 19  Principalele documente (rapoarte, studii, planuri, proiecte etc.) utilizate / valorificate în E.P.R.I. au fost:  Rapoartele operative care se elaborează pe toată perioada producerii fenomenelor şi Rapoartele de Sinteză care se întocmesc în termen de 30 zile de la încetarea fenomenului şi cuprind pe lângă descrierea fenomenului, cauza producerii acestuia şi pagubele fizice şi valorice înregistrate;  Studiile hidrometrice anuale din perioada 2010-2016 ale staţiilor hidrometrice din reţeaua naţională;  Baza de Date Hidrologică şi Hidrogeologică;  Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, existente la nivel bazinal, judeţean şi local;  Studii elaborate în cadrul Administraţiilor Bazinele de Apă şi a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor;  Informaţii conţinute în hărţile topografice, scara 1:25.000, Direcţia Topografică Militară;  Imagini satelitare şi Ortofotoplanuri;  Alte baze de date GIS şi studii de specialitate. Identificarea şi evaluarea inundaţiilor istorice care au avut efecte negative semnificative Articolul 4.2.b din Directiva Inundaţii 2007/60/C.E. prevede necesitatea realizării unei descrieri a inundaţiilor care au survenit în trecut şi care au avut efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane, a mediului, a patrimoniului cultural şi a activităţii economice şi pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, inclusiv în ceea ce priveşte dimensiunile inundaţiilor şi traseele acestora, precum şi o evaluare a efectelor negative pe care le-au produs. În vederea identificării inundaţiilor istorice, au fost parcurse următoarele etape principalele:  Colectarea informaţiilor referitoare la inundaţiile istorice,  Organizarea informaţiilor în fişiere tabelare (MS Excel); acestea reprezintă baza inf