Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO10_Siret_2019.pdf

in divizarea valorilor la 3 (3 este o valoare medie a nivelurilor locuinţelor); o conform Legii Locuinţei nr. 114 din 11 octombrie 1996, spaţiul construit este de circa 2,54 - 2,55 ori mai mare faţă de spaţiul locuibil, acesta incluzând numai suprafaţa desfăşurată a încăperilor de locuit. Acest raport permite transformarea din suprafaţă locuibilă în suprafaţa construită (cu o oarecare aproximare); o calculul suprafeţei construite la nivel de parter (694,61 km2 la nivelul României, din care 494 km2 în mediul rural şi 200,61 km2 în mediul urban) b. Etapa 2 o determinarea suprafeţei localităţilor pe baza stratului tematic GIS – este echivalent sau apropiat noţiunii de intravilan, incluzând şi parcuri, grădini, zone industriale etc.; o calculul unui factor de reducere a suprafeţei intravilanului prezentat în stratul GIS la spaţiul construit; în raport cu spaţiul intravilan, spaţiul construit, este de circa 20 ori mai redus în mediul rural şi de 10 ori în mediul urban; o calculul suprafeţei construite potenţial afectate, derivat din suprafaţa intravilanului prezentat în stratul GIS pe baza factorului amintit anterior; intravilanul luat în considerare este cel potenţial afectat, rezultat din intersecţia localităţilor cu arealele potenţial inundabile (A.P.S.F.R., zone inundabile la nivel naţional etc.); o calculul numărului de locuinţe potenţial afectate, calculate ca raport între suprafaţa construită potenţial inundabilă (în m2) şi valoarea raportului Sconstruită / locuinţă (120,41 m2 pentru mediul rural şi 122,1 m2 pentru mediul urban). 49  Tabelul 4.3.4.2 Elemente de calcul statistic al suprafeţei construite şi al numărului de locuinţe potenţial afectate pentru mediul urban şi mediul rural Etapa 1 - calcul statistic al suprafeţei construite Slocuibilă / Sconstruită / Raport Sconstruită Medii de Număr Slocuibilă S Sconstruită locuinţă locuinţă Sconstruită / locuibilă2 parter rezidenţă locuinţe (m )2 (m ) parter (km2) (m2) (m2) Slocuibilă (m ) 2 Total RO 9031317 430008586 47.61 121.34 2.548 272400720 694612891 694.61 Urban 4928829 236411799 47.97 122.10 2.546 78803933 200611166 200.61 Rural 4102488 193596787 47.19 120.41 2.552 193596787 494001725 494.00 Etapa 2 - calcul statistic al numărului de locuinţe potenţial afectate Factor de reducere a Nr. locuinţe parter Medii de Intravilan Sconstruită (km2) intravilanului (Sconstruită / rezidenţă (km2) la Sconstruită Sconstruită/locuinţă) Total RO 694.61 11820.28 17.02 1640064 Urban 200.61 1992.58 9.95 1640064 Rural 494.00 9827.70 19.90 4101273 Figura 4.3.4.3 Inundaţie în oraşul Tulcea în iulie 2017, când capacitatea de preluare a reţelei de canalizarea a fost depăşită (Sursa: Jurnalul Prahovean) Orice îmbunătăţire a geometriei stratului tematic Localităţi în format GIS va necesita o actualizare a indicilor de calcul, deoarece va conduce la modificarea factorului de reducere a intravilanului din layerul GIS la spaţiul construit. Ceilalţi indicatori se modifică foarte puţin de la un an la altul. Spre exemplu, numărul de locuinţe la nivelul României a crescut de la 8,76 milioane în 2012 la 9,03 milioane în 2018, ceea ce înseamnă o crestere de circa 0,44 % / an. Indicatorii calculaţi pentru evidenţierea consecinţelor potenţiale din zonele inundabile sunt următorii:  localităţi afectate;  locuitori în zona inundabilă;  secţii de poliţie;  primării;  spitale;  biblioteci; 50   grădiniţe;  licee;  școli;  universităţi;  spaţiul construit la sol în mediul rural;  spaţiul construit la sol în mediul urban;  spaţiul construit la sol total;  număr locuinţe la sol în mediul rural;  număr locuinţe la sol în mediul urban;  număr locuinţe la sol total;  drumuri: a) naţionale, europene şi autostrăzi; b) judeţene; c) comunale;  străzi;  căi ferate;  aeroporturi;  gări şi halte;  porturi;  terenuri arabile;  activităţi economice secundare;  unităţi economice incluse în EPRTR;  unităţi economice IPPC;  captări apă potabilă - surse de suprafaţă şi subterane;  Natura 2000 - SCI şi SPA;  instalaţii IPPC;  instalaţii incluse în E-PRTR;  biserici;  monumente;  muzee. Pe lângă elementele prezentate, în perspectivă, analiza şi evaluarea consecinţelor potenţiale (viitoare) va lua în considerare, pe lângă impactul schimbărilor climatice asupra frecvenţei de apariţie a inundaţiilor, şi proiectele de dezvoltare pe termen lung. Spre deosebire de ciclul I, pentru evaluarea consecinţelor negative potenţiale ale inundaţiilor viitoare asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice, în ciclul II de implementare a Directivei Inundaţii 2007/60/C.E., a fost realizată o analiză mai detaliată asupra zonelor desemnate ca poli de creştere. Pentru implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Urbană, Guvernul a aprobat, în 2008, Memorandumul privind sprijinirea dezvoltării integrate a reţelei polilor de creştere din România, în concordanţă cu Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2007-2030 şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007- 2013, aprobat de Guvernul României şi Comisia Europeană. Polii de creştere sunt formaţi din centrele urbane mari şi zona de influenţă din jurul acestora. Astfel de centre urbane sunt oraşele de Rang I şi Rang 0 (desemnate conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi), respectiv municipiile Bucureşti, Bacău, Braşov, Brăila, Galaţi, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Timişoara. 51  Pentru teritoriul aferent acestor zone au fost evaluate consecinţele negative care ar putea fi cauzate de inundaţii istorice semnificative. În figura 4.3.4.4 sunt prezentate tronsoanele de râu din cadrul polilor de creştere potenţial a fi afectate de inundaţii istorice semnificative. Figura 4.3.4.4 Tronsoanele de râu din cadrul polilor de creştere potenţial a fi afectate de inundaţii istorice semnificative În concluzie, pentru identificarea consecinţelor negative potenţiale ale inundaţiilor viitoare au fost luate în considerare mai multe criterii, după cum urmează:  numărul de locuitori permanenţi afectaţi de extinderea inundaţiei în luncile inundabile;  valoarea/suprafaţa proprietăţii afectate (suprafaţă rezidenţială şi nerezidenţială);  numărul de clădiri potenţial afectate (rezidenţiale şi nerezidenţiale);  consecinţe potenţiale adverse asupra infrastructurii;  surse de poluare potenţiale rezultate ca urmare a inundării instalaţiilor industriale;  consecinţe potenţiale adverse asupra terenului agricol;  consecinţe potenţiale adverse asupra activităţii economice (de ex. manufactură, servicii şi construcţii);  impact potenţial advers asupra patrimoniului cultural şi asupra peisajelor;  bunuri afectate ale comunităţii;  nivelul apei sau adâncimea. În vederea stabilirii zonelor susceptibile la inundaţii şi a caracterului semnificativ al viitoarelor inundaţii şi al consecinţelor potenţiale al acestora, au fost luate în considerare criterii precum:  numărul de locuitori permanenţi afectaţi de extinderea inundaţiei în luncile inundabile; 52   valoarea/suprafaţa proprietăţii afectate (suprafaţă rezidenţială şi nerezidenţială);  consecinţe potenţiale adverse asupra infrastructurii;  consecințe economice potenţiale;  consecinţe potenţiale adverse asupra corpurilor de apă;  surse de poluare potenţiale rezultate ca urmare a inundării instalaţiilor industriale. 4.4 Aspecte metodologice privind procesul de definire a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații 4.4.1. Desemnarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Articolul 5 (1) al Directivei 2007/60/C.E. privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii prevede ca, pe baza evaluării preliminare a riscului la inundaţii, statele membre să determine acele zone pentru care ajung la concluzia că există un risc potenţial semnificativ la inundaţii sau se constată posibilitatea apariţiei acestor fenomene. În acest sens, în Ciclul I de implementare a Directivei Inundaţii 2007/60/C.E., zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii au fost selectate ţinând cont de:  zonele prevăzutele cu lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor (având lungimea digurilor mai mare de 5 km);  rezultatele obţinute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii (beneficiar – M.M.P. şi A.N.A.R.);  tronsoanele de curs de apă / zonele subiect ale viiturilor semnificative din trecut respectiv înfăşurătoarea acestor inundaţii istorice. Realizarea layer-elor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului naţional cu sprijinul A.N.A.R, prin Administraţiile Bazinale de Apă în coordonarea M.M.P. şi cu îndrumarea ştiinţifică a I.N.H.G.A. în perioada 2009-2010 pentru realizarea Planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale. În Ciclul I, pentru zonele A.P.S.F.R. unde nu a existat o evaluare fizică a pagubelor şi, în consecinţă, nici o evaluare monetară a acestora, au fost luate în considerare localităţile, respectiv populaţia potenţial afectată, infrastructura de transport şi terenul agricol, evaluate prin metode statistice bazate pe informaţiile din CORINE Land Cover, completate cu date referitoare la obiective socio - economice importante. În schimb, în Ciclul II de implementare, metodologia de stabilire a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii a suferit numeroase îmbunătăţiri, acestea fiind desemnate ţinând cont de următoarele principii generale:  evaluarea evenimentelor istorice semnificative indică faptul că zona este supusă şi în prezent riscului la inundaţii sau la inundaţii recurente o față de inundaţiile istorice semnificative selectate, unde s-a utilizat un prag minim pentru indicatorul socio-economic de 50, în cazul A.P.S.F.R.-urilor au fost selectate numai tronsoanele de râu pentru care criteriul populaţiei (Ip) şi / sau criteriul socio-economic (Is-e) are valori peste 200 (criterii şi indicatori 53  prezentaţi în cadrul capitolului referitor la Metodologia de desemnare a inundaţiilor istorice semnificative);  evaluarea riscului potenţial la inundaţii indică faptul că zona este considerată a fi de importanţă strategică naţională sau critică în cazul unor situaţii de urgenţă majoră (cum ar fi afectarea unor spitale, aeroporturi internaţionale, scoli, infrastructura de transport etc.);  specialiştii din domeniul managementului riscului la inundaţii la nivel de Administraţii Bazinale de Apă sau alte părţi interesate la nivel local pot indica în mod clar zone supuse riscului la inundaţii severe; acestea pot fi confirmate de către analize detaliate la nivelul întregii ţări. Identificarea şi desemnarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii s-a realizat pe baza schemei prezentată în figura 4.4.1.1. Pentru determinarea acestora au fost luate în considerare informaţii disponibile la momentul actual, precum:  tronsoane de râu stabilite ca A.P.S.F.R. în ciclul I al Directivei Inundaţii 2007/60/C.E.;  tronsoanele cursurilor de apă pe care s-au produs inundaţii istorice semnificative în perioada 2010-2016;  zone care au fost identificate ca fiind afectate de inundaţii istorice semnificative după implementarea Ciclului I al Directivei Inundaţii 2007/60/C.E., respectiv după anul 2012, şi care îndeplineau criteriile de hazard şi risc luate în considerare în definirea A.P.S.F.R.-urilor la nivel naţional în ciclul I; acestea au fost identificate în cadrul etapei de elaborare a P.M.R.I.;  extinderea spaţială a hazardului pentru viituri rapide şi scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, precum şi a riscului aferent;  rezultatele obţinute în cadrul proiectului VULMIN (“Vulnerabilitatea aşezărilor şi mediului la inundaţii în România în contextul modificărilor globale ale mediului – VULMIN”, 2012-2017, Programul Parteneriate în Domenii Prioritare - Direcţia 3: Mediu, PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-1587), respectiv tronsoane de cursuri de apă susceptibile la viituri rapide;  localităţi afectate de inundaţii provenite din ploi abundente de scurtă / lungă durată şi cu drenaj deficitar;  zonele susceptibile la inundaţii, sub forma înfăşurătorii inundaţiilor rezultate în urma modelării cu sisteme Fuzzy – GIS GRASS şi aplicării unor metode de procesare GIS a Modelului Digital al Terenului;  date spaţiale pentru evaluarea impactului potenţial al inundaţiei (consecinţe potenţiale). În consecinţă, stabilirea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.) din Ciclul II de raportare, precum şi prelungirea unor tronsoane A.P.S.F.R. din Ciclul I, s-au bazat pe:  evenimentele istorice semnificative produse în perioada 2010-2016, ale căror consecinţe au avut valori ale Ip > 0 sau Is-e > 200;  experienţa specialiştilor (expert judgement) şi cunoaşterea locală a cursurilor de apă în ceea ce priveşte riscul la inundaţii; confirmate de următoarele surse: 54  o extinderea spaţială a hazardului pentru viituri rapide şi scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, precum şi a riscului aferent (Risc FF = 3 - 5 sau Hazard FF = 5); o indicele de susceptibilitate IFF din proiectul VULMIN (IFF = 3 - 5); o inundaţii istorice semnificative cu impact mic, Is-e = 50 - 200;  zone care au fost identificate ca fiind afectate de inundaţii semnificative în cadrul etapei de elaborare a P.M.R.I. din ciclul I, confirmate de cele două analize menţionate la punctul anterior. Zone supuse riscului la Zone identificate cu risc Tronsoane amonte / Inundaţii istorice inundaţii cu caracter semnificativ la inundaţii aval semnificative 2010- local (experiență locală) în ciclul I al Directivei A.P.S.F.R. ciclul I 2016 Inundații - etapa P.M.R.I. Risc FF = 3..5 sau Ip > 0 Hazard FF = 5 Prezența / Prezența / sau sau absența altor absența Is-e > 200 IFF VULMIN = 3..5 receptori de risc localităților