Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO8_Crisuri_2019.pdf

ţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici Parametrii hidrologici Nr. Staţia F Qmediu Râul Hmed (m) Qmax 1% R crt. hidrometrică (km2) multianual 3 (m /s) (kg/s) (m3/s) 1 Crișul Alb Chișineu Criș 3483 351 22,8 810 7,59 2 Crișul Negru Zerind 3750 351 30,3 840 6,32 3 Crișul Repede Oradea 2176 630 25,4 1000 8,27 4 Barcău Sălard 1686 254 6,39 400 3,48 5 Ier/ Eriu Ianca 1346 146 3,20 100 - În spaţiul hidrografic Crișuri există 9 lacuri de acumulare importante, care au folosinţă complexă. În spaţiul hidrografic Crișuri, se află un număr de două lacuri naturale cu apă dulce totalizând un volum de 1,95 mil. m3 și însumând o suprafaţă de 51 ha. Lacul Ghioroc (48 ha – 1,92 mil. m3) este un lac de excavaţie, iar Lacul Ponoare (3 ha – 0,03 mil. m3) este de natură carstică. Resursa de apă de suprafaţă a spaţiului hidrografic Crișuri, din râurile interioare, este de 2937,4 mil. m3, iar resursa de apă din apele subterane este de 788,4 mil. m3. 3.4 Zone protejate În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apă şi a Legii Apelor (107/1996, modificată şi completată prin Legea 310/2004) s-a elaborat registrul zonelor protejate care au strânsă legătură cu mediul acvatic. Registrul zonelor protejate elaborat de A.N.A.R. cuprinde toate categoriile de zone protejate conform cerințelor articolului 6 și anexei IV a Directivei Cadru Apă 2000/60/C.E. Registrul include următoarele categorii de zone protejate:  zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării. Astfel, la nivelul anului 2013, au fost inventariate 20 captări de apă din sursele de suprafață pentru potabilizare (alimentarea cu apă a populației) și 179 captări de apă din sursele subterane pentru 9  potabilizare (din care 159 pentru alimentarea cu apă a populației și 20 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare);  zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, situate în zona montană, în care predomină salmonidele, și totalizând 833,5 km de râuri și o suprafață de 990 ha (lacuri);  zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important, în număr de 18 zone protejate care ocupă o suprafaţă de 3864 km2, care reprezintă aprox. 26 % din suprafaţa spaţiului hidrografic Crişuri;  zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți. Programul de Acțiune privind implementarea Directivei Nitrați se aplică fără excepție pe întreg teritoriul României începând cu luna iunie 2013. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți;  zone pentru îmbăiere. 3.5 Context socio-economic Din punct de vedere administrativ, spaţiul administrat de A.B.A. Crișuri cuprinde teritoriul a 6 judeţe, respectiv: Hunedoara (6,3%), Arad (29%), Bihor (50,8%), Cluj (5,1%), Sălaj (3%) și Satu Mare (5,8%). Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, acest spaţiu include teritorii aparţinând de 2 regiuni de dezvoltare: 33,7% din Regiunea de Dezvoltare Vest și 66,3% din Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest. Populaţia totală este de circa 835420 locuitori, din care 357745 locuitori în mediul urban și 478675 locuitori în mediul rural. Cele mai importante aglomerări umane sunt: municipiile Oradea, Brad, Beiuş, Salonta, și orașele Huedin, Ştei, Tășnad, Chişineu-Criş, Ineu, Sântana. Modul de utilizare a terenului spaţiului hidrografic Crişuri este influenţat de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici. Terenurile arabile reprezintă 20,2 %, pădurile 33,4 % şi sunt dezvoltate în special în sectoarele montane şi de dealuri înalte. Culturile perene au o dezvoltare relativ mare ocupând 41,6 %, iar celelalte categorii ocupă suprafeţe mai reduse (0,27 % luciile de apă). În figura nr. 3.5.1 se prezintă utilizarea terenului din spaţiul hidrografic Crișuri. Principalele activităţi economice din spaţiul hidrografic Crișuri sunt reprezentate de industrie și agricultură. Principalele ramuri industriale sunt:  industria extractivă și prelucrarea ţiţeiului;  industria pielăriei și încălţămintei;  industria mobilei;  industria chimică; 10   industria confecţiilor;  industria materialelor de construcţii;  industria construcţiilor;  industria alimentară etc. În ceea ce privește agricultura, profilul dominant este dat de producţia mixtă, vegetală și animală. Principalele produse agricole din spaţiul hidrografic Crișuri sunt: porumbul, grâul, secara, ovăzul, orzul, cartofii, sfecla de zahăr, floarea - soarelui, legumele etc. Se întâlnesc condiţii favorabile cultivării viţei de vie pentru vin. Cea mai propice zonă pentru cultivarea pomilor fructiferi (pruni, meri, peri, cireși și vișini) este Nușfalău. Spaţiul hidrografic Crișuri este traversat de 3 drumuri europene (E 60 Viena – Brașov – București, E 79 Oradea – Calafat – Craiova, E 671 Oradea – Timișoara), 4 drumuri naţionale (DN 79A, DN 75, DN 19, DN 1H), totalizând împreună 578 km, și mai multe drumuri judeţene și comunale. Și reţeaua de căi ferate este destul de dezvoltată. Acest teritoriu este traversat de magistrala feroviară: 300 București – Brașov – Oradea. Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internaţional Oradea, care este principala poartă de intrare în ţară din zona nord – vestică. Câteva dintre obiectivele turistice care pot fi vizitate sunt: izbucuri (Izbucul Boiului, Izbucul de la Călugări), avene (Avenul Iliei), peșteri (Peștera Câmpenească, peșterile Fâneţe, Peștera Urșilor, Peștera Măgura, Peștera Meziad, peșterile Șura Boghii), sectoare de chei (Cheile Umbrărești, Cheile Galbenei), sectoare de defilee (Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Repede), Platoul Carstic Padiș, Cetăţile Ponorului etc. 3.6 Patrimoniu cultural Obiectivele culturale care se află pe teritoriul A.B.A Crișuri sunt numeroase și sunt constituite din vestigii aparţinând tuturor epocilor istorice (zonele: Brad, Ribiţa, Baia de Criș, Vașcău, Nucet, Beiuș, Oradea), cetăţi (Cetatea din orașul Ineu (1295), Cetatea din secolele XI – XII de la Oradea, Cetatea de Pământ de la Biharia, Cetatea Adorian de la Sălard), mănăstiri (Mănăstirea Buna Vestire, Mănăstirea Sfintei Cruci, Mănăstirea Izbuc, Mănăstirea Voievozi, Mănăstirea Stâna de Vale, schiturile Huţa, Inand, Poiana Florilor, Sfântul Ioan Botezătorul, Valea lui Mihai), biserici vechi (biserica veche din Ineu (secolele XIII – XIV), Catedrala Romano – Catolica (1750 – 1790) și Biserica cu Lună de la Oradea, bisericile din lemn din Mierag, Totoreni, Sohodol, Dumbrăveni, Rieni, Beznea Braţca și Brădet), muzee (Muzeul Țării Crișurilor organizat în fostul Palat Episcopal (1762 – 1776) din Oradea, muzeele ”Ady Endre” și ”Iosif Vulcan” din Oradea, Muzeul Orășenesc de Istorie și Etnografie din Beiuș), monumente (Șirul Canonicilor, Teatrul de Stat și Primăria din Oradea, monument în stil baroc (1773), Moara din Sălard, Ștrandul Apollo din Băile Felix, Castelul Ordinului Premonstratens din Sânmartin) etc. 11 Figura 3.5.1 Utilizarea terenului la nivelul A.B.A. Crișuri 12 3.7 Infrastructura de protecție împotriva inundațiilor Spaţiul hidrografic Crișuri deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul. Lucrările existente de protecție împotriva inundaţiilor aflate în funcţiune pe ansamblul spaţiului hidrografic Crișuri, constau în regularizări de râuri, îndiguiri, consolidări de maluri, precum și acumulări permanente, nepermanente sau poldere. Dintre principalele lucrări realizate se menţionează regularizarea Văii Ierului, regularizarea și îndiguirea cursului mijlociu si inferior al Barcăului și a principalilor săi afluenţi de pe acest tronson, îndiguirea Crișului Repede în municipiul Oradea și în aval până la frontieră, îndiguirea cursului inferior al Crișului Negru de la confluenţa canalului Beliu – Cermei - Tăuţ și până la frontieră, regularizarea și îndiguirea cursului mijlociu și inferior al Teuzului în aval de Lacul de Acumulare (nepermanentă) Carand, îndiguirea Canalului Beliu – Cermei - Tăuţ, îndiguirea cursului inferior al Crișului Alb între Bogsig și frontieră, îndiguirea și regularizarea Văii Cigherului în aval de Lacul de Acumulare Tăuţ etc. Principalele lacuri de acumulare nepermanente (temporare), cu rol important în apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor, obiectivelor economice și terenurilor agricole sunt: în bazinul hidrografic Ier - Andrid pe Valea Ierului, Simian – pe Valea Salcia și Galoșpetreu – pe Valea Rât; în bazinul hidrografic Barcău - Polderul Sălard pe Barcău; în bazinul hidrografic Crișul Negru - Polderele Tămașda și Zerind pe Crișul Negru, Acumularea nepermanentă Carand pe râul Teuz, Acumulările, Leveleș I și Leveleș II pe Canalul Beliu – Cermei - Tăuţ; în bazinul hidrografic Crișul Alb - Polderul Chier pe Valea Dudiţa; în bazinul hidrografic Crișul Repede, cele patru acumulări complexe: Leșu, Drăgan, Lugașu și Țileagd. Lucrările hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Crișuri sunt prezentate în figura 3.7.1. şi schema de gospodărire a apelor existentă în spaţiul hidrografic Crișuri este prezentată în figurile 3.7.2, 3.7.3, 3.7.4, 3.7.5 și 3.7.6, respectiv pentru bazinele hidrografice ale râurilor Crişul Alb, Crişul Repede, Crişul Negru, Barcău şi Ier. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Crişuri permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariției unei situații de urgență. Un rol important în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice și poluări accidentale pe cursurile de apă îl are sistemul informaţional meteorologic și hidrologic. Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţa spaţiului hidrografic Crișuri, provin de la:  stații hidrometrice ale A.B.A. Crișuri;  stații pluviometrice ale A.B.A. Crișuri;  radare meteorologice (WSR-98D Oradea, WSR-98D Timişoara, WSR-98D Bobohalma, WSR-98D Igniş); informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaţii potenţiale se primesc de la sistemul naţional integrat S.I.M.I.N.;  stații meteorologice ale A.N.M. (ale C.M.R. Transilvania Nord - Huedin, Vlădeasa 1800, și ale C.M.R. Banat – Crişana - Oradea, Săcuieni, Borod, Holod, Chişineu Criș, Stâna de Vale, Ștei, Gurahonț, Şiria Cetate, Dumbrăvița de Codru). 13 Figura 3.7.1 Amenajări hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Crișuri 14 Figura 3.7.2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crișul Alb 15 Figura 3.7.3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crișul Negru 16 Figura 3.7.4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crișul Repede 17 Figura 3.7.5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Barcău 18 Figura 3.7.6 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Ier 19 4. Aspecte metodologice privind revizuirea și actualizarea E.P.R.I. 4.1. Actualizarea procesului de identificare a evenimentelor istorice semnificative şi a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Pentru revizuirea inundațiilor istorice semnificative si definirea zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost parcurse în principal etapele menționate în Raportul - Evaluarea preliminară a riscului la inundații A.B.A. Crișuri – ciclul I http://www.rowater.ro/EPRI%20Rapoarte/RO8_ABA_Crisuri_PFRA_Report.pdf, metodologia utilizată în acest ciclu fiind menținută în termeni generali (la nivel de principii de analiză), dar cu o detaliere și o îmbunătățire a metodologiei impusă de disponibilitatea informațiilor mult mai detaliate referitoare la consecințele negative produse de inundații, a rezultatelor unor proiecte și studii realizate în perioada 2010-2017, precum și a unor surse de date spațiale cu acuratețe mai mare și actualizate (spre exemplu ortofotoplanuri în loc de imagini SPOT). Principalele etape parcurse în elaborarea E.P.R.I. în cadrul ciclului I au fost următoarele:  Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice, respectiv identificarea evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor istorice semnificative;  Structurarea informațiilor în fișiere spreadsheet; informațiile înregistrate în fișierele excel reprezintă baza informațiilor ce urmează să fie raportate la C.E.;  Cartografierea în mediul GIS a zonelor afectate de inundații istorice, realizată la nivelul A.B.A., verificată/corectată la nivelul I.N.H.G.A. și adaptată cerințelor de raportare WISE;  Identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) pe baza datelor, studiilor, rezultatelor proiectelor disponibile. Se menţionează alte două surse de date (documentații, rapoarte și rezultate GIS), respectiv două proiecte, care au fost intens utilizate în ciclul I de raportare, în special pentru definirea A.P.S.F.R.-urilor, nemaifiind necesare în ciclul II:  Proiectul PHARE 2005/017-690.01.01 - Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar – M.M.P. și A.N.A.R.);  Proiectul DANUBE FLOODRISK - Stakeholder oriented flood risk assessment for the Danube floodplains (South - East Europe Transnational Cooperation Programme). Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I se prezintă schematic în figura 4.1.1. 20  Figura 4.1.1 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I Referitor la prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, Comisia Europeană a analizat acest aspect şi a prezentat rezultatele în Raportul special Directiva privind inundațiile: s-au realizat progrese în evaluarea riscurilor, însă este nevoie de ameliorări în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare, punctând următoarele aspecte:  buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);  România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub- bazinelor;  Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. Spre deosebire de ciclu I, când au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în ciclu II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi abundente de scurtă / lungă durată. Într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul 21 Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Spre deosebire de ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au indentificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză ma